Știri
Știri din categoria Diverse
Un atac cu peste 400 de drone asupra regiunii Moscova ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, după ce primarul capitalei ruse a raportat că „cea mai mare parte” a aparatelor a fost doborâtă, potrivit Digi24.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe Telegram că, în intervalul 20:30–05:00, „peste 400 de drone inamice” s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, iar apărarea antiaeriană ar fi neutralizat majoritatea aparatelor „încă departe de oraș”. El a precizat că 85 de drone au fost distruse pe măsură ce se apropiau de Moscova, informație relatată de Agerpres.
Pe partea de efecte la sol, un spital din Domodedovo a anunțat pe Telegram că șase persoane cu arsuri provocate de o explozie, de gravitate diferită, au fost transportate la spital, fără să precizeze dacă rănile au legătură cu atacul cu drone, potrivit AFP. Domodedovo este o suburbie a Moscovei unde se află unul dintre aeroporturile internaționale ale capitalei ruse.
Guvernatorul regional, Andrei Vorobiov, a comunicat că există pagube în Domodedovo, Podolsk și Odințovo, menționând locuințe private și infrastructuri civile avariate în urma căderii fragmentelor de drone doborâte. Tot el a spus că, „potrivit informațiilor preliminare”, o persoană a fost rănită la Domodedovo după un incendiu izbucnit într-o locuință privată, iar o alta pe autostrada M-4, unde o dronă a căzut lângă un vehicul, fără să fie clar dacă este vorba despre noi răniți sau despre persoane incluse în bilanțul anterior.
În context, atacurile au loc după ce Kievul a fost vizat în noaptea de sâmbătă spre duminică de „cel mai important atac cu rachete balistice”, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit despre o persoană ucisă și 16 răniți. Digi24 notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Rusiei, afirmând că vizează în special infrastructurile de hidrocarburi, pentru a diminua capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război.
Recomandate
MApN estimează că fragmentele de dronă găsite în Buzău ar putea proveni dintr-un incident mai vechi , ceea ce mută atenția de la un posibil eveniment „la zi” la modul în care sunt identificate și gestionate astfel de descoperiri în teren, în apropierea frontierei estice a României, potrivit Știrile Pro TV . Resturile au fost descoperite de un fermier pe un câmp din localitatea Robeasca, județul Buzău. Ministerul Apărării Naționale a transmis un punct de vedere în care arată că fragmentele ar putea fi asociate unui incident mai vechi, nu unei prăbușiri recente. Primarul comunei Robeasca, Domnica Vlad, a declarat pentru News.ro că nu știe când ar fi căzut drona și că persoana care a găsit fragmentele a sunat-o, apoi a anunțat la 112. Edilul a mai spus că au fost chemați pompierii pentru a merge la locul indicat. „Noi auzim mereu bubuituri şi zgomote de avioane, dar nu ştiu să vă zic.” Context: creșterea incidentelor raportate în 2026 În același material sunt prezentate date ale MApN privind incidentele asociate războiului din Ucraina , în proximitatea graniței României. Potrivit ministerului, de la începutul războiului au fost raportate 106 atacuri în apropierea frontierei, iar în 54 de cazuri drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. În total, șase drone au fost doborâte, iar 81 de drone sau fragmente de drone au fost identificate, ridicate ori neutralizate. Pentru 2026, MApN indică: 39 de atacuri în apropierea frontierei; 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor; șase drone doborâte; 44 de drone ori fragmente identificate, ridicate sau neutralizate. Prin comparație, în 2025 au fost raportate 28 de atacuri și nouă pătrunderi neautorizate, iar în 2024 au fost înregistrate 26 de atacuri și șapte pătrunderi neautorizate, conform acelorași date. Ce urmează În cazul descoperirii din Robeasca, informațiile disponibile indică intervenția autorităților după apelul la 112 și evaluarea MApN privind vechimea posibilă a incidentului. Momentul exact al căderii dronei nu este cunoscut, potrivit declarațiilor primarului. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
Țările nordice și baltice înăspresc regulile privind proprietățile din jurul bazelor NATO , după ce autorități din Suedia, Lituania și Norvegia avertizează că o rețea de case de vacanță asociate cu cetățeni ruși poate fi folosită pentru supraveghere, sabotaj sau lansări de drone, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: cum limitezi riscurile din proximitatea infrastructurii militare fără a transforma piața imobiliară într-un câmp de confruntare politică. Investigația citată de publicație, realizată de The Telegraph, descrie rețeaua drept un „cal troian” și arată că au fost luate măsuri împotriva a sute de proprietăți aflate lângă instalații militare strategice și infrastructură critică. Suedia: confiscare invocând „importanță strategică” Cazul prezentat ca fiind cel mai grav este în Suedia, unde o proprietate asociată cu un oligarh rus a fost catalogată drept „amenințare critică” pentru că se află la intrarea în baza navală Muskö. Vila este deținută de Tatiana Sazonova, soția lui Stanislav Aleșcenko, descris ca oligarh rus și aliat al lui Vladimir Putin. Proprietatea a fost cumpărată în 2017 pentru 18,6 milioane de coroane suedeze (aprox. 1,67 milioane de euro), iar ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, spune că guvernul va confisca „proprietatea de importanță strategică”, considerând proprietarul o „amenințare la adresa securității” bazei. „Este singurul loc din zonă care nu se află la dispoziția forțelor armate suedeze, ceea ce creează o breșă critică în apărarea bazei navale.” Lituania: legi noi care interzic deținerea lângă zone strategice În Lituania, guvernul a introdus legi care interzic rușilor să dețină proprietăți în apropierea zonelor cu importanță strategică, pentru a preveni utilizarea lor „cu rea intenție”. În material sunt menționate case de vacanță cumpărate de ruși în apropierea bazelor aeriene NATO din Šiauliai și Panevėžys. Baza din Šiauliai este descrisă ca un centru de operațiuni al misiunii NATO de poliție aeriană , folosit de avioanele militare care protejează spațiul aerian pe flancul estic al alianței. Un deputat lituanian, Mindaugas Lingė (Uniunea Patriei), explică logica acestor restricții prin utilitatea potențială a unei proprietăți, nu prin motivul achiziției. „Pentru securitatea națională, ceea ce contează nu este de ce a cumpărat cineva o proprietate, ci la ce ar putea fi folosită.” Norvegia: cabane cu vizibilitate spre baza Bardufoss În Norvegia, materialul indică faptul că din mai multe cabane asociate cu persoane cu legături cu Kremlinul se poate vedea baza aeriană Bardufoss , una dintre cele mai importante baze militare norvegiene, de unde decolează avioane F-35. Sunt menționate și cabane din stațiunea de schi Målselv Fjellandsby, lângă Bardufoss, deținute de cetățeni ruși încă din 2010, potrivit postului norvegian TV2. De ce contează: proprietatea privată ajunge instrument de securitate În evaluarea oficialilor citați, riscul nu este doar unul teoretic: proprietățile ar putea fi folosite ca posturi de observație, pentru depozitare de echipamente, ca puncte de lansare a dronelor sau pentru sabotaj. Fostul ambasador al Lituaniei în Marea Britanie, Eitvydas Bajarūnas, spune că măsurile sunt preventive, pentru reducerea vulnerabilităților din jurul infrastructurii militare înainte ca acestea să fie exploatate într-o criză. În paralel, Suedia are în derulare și alte demersuri descrise în material, inclusiv exproprierea unei biserici ortodoxe ruse din Västerås, pe fondul suspiciunilor de spionaj legate de un aeroport din apropiere, potrivit serviciilor de informații suedeze. Pentru statele de pe flancul nordic și estic al NATO, direcția este una de reglementare: limitarea dreptului de proprietate în zone sensibile și, în unele cazuri, confiscarea sau exproprierea, atunci când autoritățile consideră că există un risc de securitate. [...]
RO-Alert ul de la 3.34 din Tulcea arată că procedura de avertizare rămâne activă la graniță , după ce radarele Armatei Române au detectat mai multe ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina, potrivit Libertatea . Mesajul a fost transmis în cursul nopții de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea către populația din nord-estul județului. Avertizarea primită de locuitori a fost: „Alarmă aeriană! Posibilă incursiune de drone”, iar recomandarea a fost de adăpostire, conform News.ro, citată de publicație. Ce a declanșat alerta și cine a fost informat Alerta a fost emisă la ora 3.34, după ce sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de ținte aeriene la nord-est de localitatea Vâlcove, aflată în Ucraina. Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar ulterior a fost avertizată populația din nordul și estul județului Tulcea asupra unui posibil pericol. Poziția MApN și închiderea alertei MApN a precizat că țintele detectate se aflau în spațiul aerian ucrainean și că „nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național”. Alerta aeriană a încetat la ora 4.02, la mai puțin de o jumătate de oră după transmiterea mesajului RO-Alert. ISU Tulcea a mai transmis că, până la momentul informării, nu fuseseră înregistrate apeluri la 112. Context: alerte repetate în luna octombrie Nu este prima alertă de acest tip în această lună în județul Tulcea: locuitorii au mai fost avertizați în zilele precedente, după ce radarele Armatei Române au identificat ținte aeriene în apropierea frontierei. [...]
