Știri
Știri din categoria Diverse
Moartea unui jurnalist rus refugiat politic în Letonia reaprinde riscurile și presiunile din jurul investigațiilor sensibile despre Kremlin, după ce Grigori Nekhoroshev a fost găsit decedat în locuința sa din Riga, potrivit Digi24.
Nekhoroshev, în vârstă de 69 de ani, a murit pe 19 iunie, în capitala Letoniei, unde locuia de 11 ani ca refugiat politic. Informația a fost relatată de portalul de știri leton Delfi, care a indicat drept cauză probabilă o intoxicație cu ciuperci.
Potrivit aceleiași surse, ar fi vorba despre otrăvirea cu „ciuperci false de miere” pe care jurnalistul le-ar fi cules în apropierea locuinței sale. Delfi mai notează că decesul a fost confirmat publicației de două persoane apropiate jurnalistului, descrise ca personalități respectate în cercurile intelectuale vorbitoare de limbă rusă.
Nekhoroshev era redactor-șef al ziarului „Moskovski Korrespondent” când publicația a scris, în 2008, că Vladimir Putin ar intenționa să divorțeze de soția sa, Lyudmila, și să se căsătorească cu Alina Kabaeva, campioană olimpică la gimnastică.
După apariția articolului, ziarul a fost închis, iar Nekhoroshev a fost interogat de ofițeri ai serviciilor de securitate, potrivit relatării citate. Ulterior, alte instituții media au continuat să scrie despre o presupusă relație între Putin și Kabaeva, inclusiv despre existența a cel puțin doi copii, însă Putin nu a recunoscut public o astfel de relație și a negat în repetate rânduri informațiile.
Jurnalistul a părăsit Rusia și s-a stabilit în Letonia după anexarea Crimeii în 2014. Delfi mai relatează că, în zilele dinaintea morții, Nekhoroshev părea într-o stare bună: două persoane au spus că l-au văzut în oraș cu puțin timp înainte de deces, inclusiv cu două zile înainte, la un club literar din Riga.
În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre circumstanțele exacte ale morții, informațiile rămân la nivelul unei cauze „probabile” indicată de Delfi: intoxicația cu ciuperci.
Recomandate
Extinderea competențelor Serviciului Doi al FSB riscă să înăsprească controlul asupra mediului de afaceri și societății , pe fondul temerilor din elita rusă că serviciul de securitate „scapă de sub control”, potrivit Digi24 . Conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Meduza, Vladimir Putin ar fi acordat acestei structuri competențe aproape nelimitate de a deschide anchete asupra oricui, „practic fără control sau responsabilitate”. În lectura surselor citate, mișcarea schimbă echilibrul intern pe care Putin l-a menținut ani la rând între „structurile de forță” și grupurile de funcționari mai moderați, orientați spre economie. Acum, președintele rus ar înclina tot mai des spre tabăra care cere un control mai strict asupra mediului de afaceri și a societății, susțin surse descrise ca fiind apropiate de Kremlin. FSB câștigă influență, alte centre de putere pierd teren Sursele Bloomberg indică faptul că FSB își extinde influența în timp ce înalți funcționari își pierd din greutate politică, fiind menționat și Serghei Kirienko , viceșef al Administrației Prezidențiale responsabil cu politica internă. Politologul Andrei Kolesnikov descrie această reconfigurare ca o mutare a deciziei către zona serviciilor: „FSB a devenit compania care conduce țara. Blocul politic al administrației, Ministerul Afacerilor Externe și blocul financiar-economic au fost reduși la rolul de simplu personal tehnic, care pune în aplicare deciziile luate din perspectiva serviciilor speciale”. Exemple invocate: represiuni și presiune pe Telegram Bloomberg leagă consolidarea poziției FSB și de explozia din 1 august de la restaurantul moscovit „Balzi Rossi”, eveniment care ar fi întărit argumentele pentru înăsprirea măsurilor de securitate. În același timp, sursele citate susțin că alți oficiali ar fi pierdut ocazia de a se opune intensificării represiunilor, care „riscă să submineze și mai mult sprijinul public” pentru Putin; în material se afirmă că, în ultimele luni, popularitatea lui Putin scade într-un ritm fără precedent de la începutul războiului. Un caz concret menționat este presiunea asupra aplicației Telegram: potrivit surselor Bloomberg, Serviciul Doi al FSB s-ar afla în spatele acuzațiilor de terorism aduse fondatorului Telegram, Pavel Durov, în cadrul eforturilor de a restricționa funcționarea aplicației în Rusia. Demersul ar fi avut loc în pofida obiecțiilor unor oficiali implicați în organizarea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, care ar fi avertizat că o astfel de presiune asupra unei aplicații foarte populare poate genera reacții negative din partea alegătorilor. Între exemplele de represiuni atribuite FSB, Bloomberg enumeră și persecuții la adresa unor persoane publice, naționalizări de afaceri, zeci de acuzații de trădare de stat împotriva unor oameni de știință și o lege recent adoptată care vizează criticii Kremlinului. „Nimeni nu știe după cine vor veni” Sociologul Ella Paneyah afirmă că atmosfera de represiune se extinde atât în rândul elitei, cât și al clasei de mijloc, iar sentimentul dominant este impredictibilitatea: „Toată lumea este speriată, pentru că nimeni nu știe după cine vor veni”. Pentru mediul economic, mesajul implicit al materialului este că extinderea puterilor FSB și întărirea mecanismelor de securitate pot crește riscul de intervenție administrativă și juridică asupra companiilor și persoanelor, într-un context în care decizia se mută tot mai mult către zona serviciilor. [...]
Zelenski a legat cooperarea cu Serbia de proiecte de infrastructură și reconstrucție , cu potențial de a susține locuri de muncă în ambele țări, în prima sa vizită oficială la Belgrad , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că discuțiile cu Aleksandar Vučić au vizat atât dosarul european, cât și cooperarea bilaterală, inclusiv securitatea și infrastructura. În conferința de presă comună, Zelenski a afirmat că înțelege scepticismul lui Vučić privind extinderea UE, dar a insistat că, pentru Ucraina, presiunea războiului schimbă ritmul deciziilor politice. „Îl înțeleg pe Aleksandar (Vučić) când își exprimă scepticismul (...). Ucraina nu are timp pentru scepticism, suntem în război (...)”, a spus Zelenski. Miza economică: reconstrucție și infrastructură, cu efecte pe piața muncii Zelenski a declarat că cei doi lideri au discutat despre „proiecte concrete” care ar putea consolida infrastructura, inclusiv liniile feroviare, și despre proiecte de reconstrucție în Ucraina ce ar putea fi realizate împreună cu Serbia. În evaluarea sa, astfel de inițiative ar contribui la menținerea locurilor de muncă existente și la crearea unora noi în ambele state. Tot în registru economic, Zelenski a spus că ucrainenii au nevoie de mai mult sprijin pentru a face față problemelor financiare, în contextul războiului. Energie și ajutor umanitar: atacuri asupra centralelor și sprijin din Serbia Președintele ucrainean a adăugat că au fost abordate atacurile asupra centralelor termice din Ucraina, afirmând că „practic nicio centrală electrică” nu a rămas intactă în urma loviturilor rusești. În același timp, Zelenski a declarat că Serbia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor umanitar, „în special în domeniul sănătății și al energiei”, și a mulțumit public pentru sprijinul acordat ucrainenilor. Comerț: ținta unui acord de liber schimb până la final de an Zelenski a mai spus că își dorește finalizarea până la sfârșitul anului a pregătirilor pentru un acord de liber schimb între Ucraina și Serbia, menționând că negocierile „avansează” și calificând evoluția drept pozitivă. În paralel, el a afirmat că negocierile privind un acord de liber schimb între Rusia și Serbia avansează, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. [...]
Identificarea dronei ca „momeală” reduce riscul unui incident intenționat, dar expune o vulnerabilitate de supraveghere la joasă altitudine în zona infrastructurii energetice de la graniță , potrivit Digi24 . Autoritățile bulgare spun că aparatul care s-a prăbușit și a explodat în apropierea frontierei cu România a fost identificat, pe baza unei analize preliminare a epavei. Ministerul Apărării de la Sofia a anunțat că este vorba despre o dronă-momeală de tip Maya, descrisă ca fiind „utilizată pe scară largă de forțele armate ucrainene”, informație transmisă de Agerpres. Drona a căzut pe un câmp din Bulgaria, la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan . În același comunicat, ministerul a precizat că, „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”, concluzie formulată pe baza evaluării preliminare a resturilor. Ce s-a întâmplat și de ce nu a fost detectată Anterior, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul guvernului, că drona a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, potrivit BTA. Radev a explicat că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian bulgar, nici în cel românesc, deoarece astfel de aparate sunt greu de depistat din cauza dimensiunilor reduse. La altitudine joasă, a adăugat el, nu poate fi asigurată o acoperire radar suficient de densă. Autoritățile bulgare spun că au informații despre o singură dronă implicată în incident. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de compensații din partea SUA , o poziție care menține un risc ridicat pentru fluxurile de transport maritim printr-un punct-cheie al comerțului energetic global, potrivit Digi24 . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că reluarea traficului prin strâmtoare „depinde de îndeplinirea unor condiții suplimentare”, inclusiv ca Statele Unite „să ofere compensații” pentru presupuse încălcări ale unui memorandum de înțelegere convenit în iunie. În declarația citată, Araghchi a invocat „încălcările memorandumului de la Islamabad”. Negocieri separate cu Omanul pentru o nouă rută de navigație În paralel, Teheranul spune că avansează discuțiile cu Omanul privind cadrul juridic și gestionarea căii navigabile, inclusiv stabilirea rutelor de navigație. Araghchi a susținut că aceste aspecte sunt distincte de condițiile puse Washingtonului. „Suntem foarte aproape de a ajunge la un acord (cu Omanul)” Potrivit ministrului, ruta folosită anterior, cunoscută ca Sistem de Separare a Traficului (TSS) – un set de culoare și reguli de circulație maritimă pentru a reduce riscul de coliziuni – „nu mai este acceptabilă” pentru Iran. Teheranul și Muscat lucrează la un nou sistem de rute, descris ca având dificultăți „tehnice și juridice” semnificative. Varianta unei rute provizorii și condițiile politice către Washington Într-o primă etapă, Iranul și Omanul negociază un traseu provizoriu, care ar urma să stea la baza unuia definitiv. Conform versiunii iraniene prezentate în material, ruta temporară ar traversa parțial apele teritoriale ale Iranului și Omanului și ar permite tranzitul navelor comerciale într-un nou sistem de gestionare, înlocuind rutele provizorii stabilite anterior. Separat, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, generalul Hossein Mohebi, a afirmat că redeschiderea ar depinde de acceptarea deplină de către SUA a condițiilor Teheranului (fără a le detalia) și de încetarea „interferențelor” în negocierile regionale, adică discuțiile Iran–Oman. Contextul acuzațiilor: memorandum, atacuri și blocadă navală În ultimele săptămâni, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat memorandumul semnat pe 17 iunie, invocând atacuri americane asupra teritoriului iranian în iulie și reimpunerea unei blocade navale asupra porturilor și navelor Iranului. Aceste măsuri ar fi fost adoptate, potrivit relatării, ca răspuns la o nouă închidere a căii maritime strategice de către Republica Islamică. Miercuri, autoritățile iraniene au menționat perspectiva unui acord cu Omanul, iar o declarație comună ar fi în etapa finală de redactare. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad deschide o discuție directă despre energie și securitate într-o țară care rămâne dependentă de Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să slăbească influența Moscovei în Balcani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a efectuat prima sa vizită în Serbia vineri seara, când a luat cina cu președintele sârb Aleksandar Vucic , iar sâmbătă cei doi au avut discuții la palatul prezidențial, urmate de o conferință de presă comună. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru AFP, sub protecția anonimatului, că obiectivul Kievului este să „desprindă sârbii din tabăra Rusiei”, descriind deplasarea drept o „palmă pentru ruși”, relatează AFP, citată de Financial Post. „Vom discuta despre consolidarea relațiilor economice dintre cele două țări, despre relațiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii care pot aduce beneficii națiunilor noastre, precum și despre chestiuni de securitate”, a declarat Zelenski. Vucic a spus, la rândul său, că vizita ar urma să contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre Serbia și Ucraina și la consolidarea cooperării în domenii de interes comun. Președintele sârb precizase anterior că pe agendă se află și cooperarea energetică, un subiect sensibil pentru Belgrad, în condițiile în care Serbia este „puternic dependentă” de Rusia pentru aprovizionarea cu energie și nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Serbia, între relația tradițională cu Rusia și aspirațiile europene Digi24 notează că Vucic a încercat în ultimii ani să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Ucraina și Uniunea Europeană. În acest context, întâlnirea cu Zelenski îi permite să transmită că Serbia păstrează deschise canalele de dialog „cu ambele tabere”, fără să renunțe la relația strategică cu Rusia. Relația Belgrad–Kiev are și o componentă politică sensibilă: Ucraina nu a recunoscut independența Kosovo, proclamată în 2008, poziție apreciată de autoritățile sârbe, potrivit aceleiași surse. Miza de securitate: acuzații privind muniție și exporturi de armament Un alt punct delicat îl reprezintă eventualele livrări de armament și muniție sârbești către Ucraina. Digi24 amintește că, în mai 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat companii sârbe producătoare de armament că ar furniza muniție Ucrainei prin state terțe, în pofida neutralității oficiale a Belgradului. Vucic a promis atunci oprirea contractelor dacă există suspiciuni privind destinatarul final, iar ulterior a susținut că Serbia a oprit toate exporturile de arme, muniție și echipamente militare. În acest cadru, referirile lui Zelenski la „chestiuni de securitate” capătă o greutate suplimentară. Contextul presiunii militare asupra Ucrainei și căutarea de sprijin Vizita are loc pe fondul unei „crize acute de muniție” pentru Ucraina și al intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene, potrivit informațiilor citate de AFP. Într-un atac nocturn de miercuri, au fost ucise „cel puțin 17 persoane”, iar apărarea antiaeriană ucraineană „nu a reușit să doboare nicio rachetă”, mai arată materialul. În paralel, Zelenski încearcă să obțină mai mult sprijin de la Washington: la finalul lunii iulie a mers în SUA pentru o întâlnire cu președintele Donald Trump, în încercarea de a obține noi rachete Patriot. Potrivit Financial Times, Trump a respins solicitarea invocând deficitul de rachete Patriot din stocurile americane, deficit accentuat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Digi24 mai notează că Senatul american a votat vineri seara noi sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în special sectorul energetic și hidrocarburile rusești, inclusiv măsuri comerciale împotriva statelor importatoare. În lectura AFP, apropierea Kievului de Belgrad urmărește să exploateze spațiul dintre legăturile tradiționale ale Serbiei cu Moscova și direcția europeană a Belgradului; dacă se ajunge la o cooperare mai strânsă în energie, economie sau securitate, aceasta ar putea deveni o lovitură diplomatică pentru Rusia. [...]
Turcia a început să întârzie și să blocheze permise de tranzit spre Marea Neagră , o măsură care poate reduce fluxul de nave comerciale prin Strâmtoarea Dardanele și poate complica transporturile de petrol și cereale din regiune, potrivit Digi24 . Decizia vizează nave comerciale cu destinația Novorossiisk (Rusia), descris ca un nod important de export pentru petrol și cereale. Direcția Generală pentru Siguranța Costieră din Turcia le-ar fi informat pe unele dintre aceste nave că nu eliberează, „în prezent”, permise de tranzit sau că are nevoie de mai mult timp pentru a analiza cererile de trecere prin Dardanele, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Autoritățile turce nu au oferit explicații pentru măsură, iar unor nave li s-ar fi transmis că restricția se aplică și celor care se îndreaptă spre Ucraina. În practică, întârzierile limitează fluxul de nave către Marea Neagră, în timp ce traficul spre alte destinații pare să nu fie afectat. Ce rămâne, deocamdată, în afara restricțiilor Datele de urmărire a navelor compilate de Bloomberg indică faptul că, sâmbătă, navele cu destinația porturi din Bulgaria, România, Georgia și Turcia au continuat să se deplaseze spre nord prin Strâmtoarea Dardanele. Contextul de securitate: atacuri mai dese asupra navelor comerciale Măsura vine pe fondul unei creșteri a atacurilor asupra navelor comerciale în Marea Neagră, inclusiv asupra unor nave deținute de turci. La începutul săptămânii, Ministerul turc de Externe a anunțat că un grup de cetățeni turci a fost rănit după atacuri cu drone asupra a două nave aflate în proprietatea Turciei. În comunicatul citat, ministerul a cerut „măsuri concrete” pentru siguranța navigației și a avertizat că o escaladare ar avea consecințe negative, inclusiv asupra securității alimentare. Luna trecută, o navă turcă a fost lovită în apropierea terminalului petrolier al Consorțiului Conductelor din Marea Caspică din Novorossiisk, în cadrul unei serii de atacuri, mai notează publicația. De ce contează pentru comerț: strâmtorile Turciei sunt un punct critic Cele mai recente întârzieri riscă să complice comerțul mondial într-un moment în care fluxurile de petrol sunt deja afectate de războiul din Iran și de reducerea volumelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit informațiilor citate. Bosforul și Dardanelele leagă Marea Neagră de Marea Egee și sunt printre cele mai aglomerate căi navigabile din lume. Conform datelor Ministerului turc al Transporturilor și Infrastructurii, peste 40.000 de nave au traversat Bosforul în 2025. Turcia este obligată, printr-o convenție din 1936, să asigure libertatea de trecere a navelor comerciale prin strâmtori, dar are și dreptul de a reglementa siguranța navigației. În acest context, conflictul din regiune a perturbat deja traficul maritim prin strâmtori, deși Ankara a încercat să mențină relații atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. [...]
