Știri
Știri din categoria Diverse
Moartea unui jurnalist rus refugiat politic în Letonia reaprinde riscurile și presiunile din jurul investigațiilor sensibile despre Kremlin, după ce Grigori Nekhoroshev a fost găsit decedat în locuința sa din Riga, potrivit Digi24.
Nekhoroshev, în vârstă de 69 de ani, a murit pe 19 iunie, în capitala Letoniei, unde locuia de 11 ani ca refugiat politic. Informația a fost relatată de portalul de știri leton Delfi, care a indicat drept cauză probabilă o intoxicație cu ciuperci.
Potrivit aceleiași surse, ar fi vorba despre otrăvirea cu „ciuperci false de miere” pe care jurnalistul le-ar fi cules în apropierea locuinței sale. Delfi mai notează că decesul a fost confirmat publicației de două persoane apropiate jurnalistului, descrise ca personalități respectate în cercurile intelectuale vorbitoare de limbă rusă.
Nekhoroshev era redactor-șef al ziarului „Moskovski Korrespondent” când publicația a scris, în 2008, că Vladimir Putin ar intenționa să divorțeze de soția sa, Lyudmila, și să se căsătorească cu Alina Kabaeva, campioană olimpică la gimnastică.
După apariția articolului, ziarul a fost închis, iar Nekhoroshev a fost interogat de ofițeri ai serviciilor de securitate, potrivit relatării citate. Ulterior, alte instituții media au continuat să scrie despre o presupusă relație între Putin și Kabaeva, inclusiv despre existența a cel puțin doi copii, însă Putin nu a recunoscut public o astfel de relație și a negat în repetate rânduri informațiile.
Jurnalistul a părăsit Rusia și s-a stabilit în Letonia după anexarea Crimeii în 2014. Delfi mai relatează că, în zilele dinaintea morții, Nekhoroshev părea într-o stare bună: două persoane au spus că l-au văzut în oraș cu puțin timp înainte de deces, inclusiv cu două zile înainte, la un club literar din Riga.
În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre circumstanțele exacte ale morții, informațiile rămân la nivelul unei cauze „probabile” indicată de Delfi: intoxicația cu ciuperci.
Recomandate
Serghei Lavrov sugerează că discuțiile Putin–Trump ar fi fost folosite pentru a câștiga timp la reînarmarea Ucrainei , o acuzație care, dacă este menținută în linia oficială a Moscovei, ridică miza pentru regimul de sancțiuni și pentru orice viitoare negocieri în format SUA–Rusia, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a vorbit despre „suspiciuni” legate de întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la Anchorage (Alaska) , unde, conform afirmațiilor Kremlinului, ar fi fost convenite anumite înțelegeri privind Ucraina. În versiunea invocată de Lavrov, întâlnirea ar fi putut fi o „înșelătorie” menită să câștige timp pentru livrarea de arme suplimentare către Kiev. „Nici nu vreau să bănuiesc că întâlnirea din Alaska, la fel ca și acțiunile europene, a fost concepută pentru a câștiga timp în vederea reînarmării regimului de la Kiev, nici măcar nu vreau să mă gândesc la asta. Dar, în realitate, lucrurile au ieșit așa cum au ieșit”, a declarat Lavrov, citat de Interfax . Mesajul Moscovei: SUA nu mai sunt „mediator obiectiv”, sancțiunile se intensifică Lavrov a mai spus că la Moscova SUA nu mai sunt considerate un „mediator obiectiv” și a reclamat o intensificare a presiunii sancțiunilor asupra Rusiei. El a susținut că, pe lângă prelungirea sancțiunilor impuse de administrația Biden, ar fi fost adoptat și „un pachet considerabil” de sancțiuni ale administrației Trump împotriva Rusiei. În același context, Lavrov a invocat o declarație a președintelui SUA făcută imediat după întâlnirea de la Anchorage, potrivit căreia Ucraina ar avea nevoie de o pace pe termen lung, nu de „un armistițiu de vreo doi ani”, iar Alaska ar fi pus bazele unui demers în această direcție. Contextul întâlnirii din Alaska și evoluția negocierilor Întâlnirea Putin–Trump a avut loc în august 2025 și a fost, potrivit Digi24, prima vizită a președintelui rus în SUA din ultimii 10 ani, precum și primele negocieri la nivel înalt între Moscova și Washington din 2021. Deși după întâlnire au urmat numeroase runde de negocieri ruso-ucrainene, Putin ar fi refuzat să facă concesii și și-ar fi menținut cererile maximaliste față de Kiev, inclusiv privind predarea completă a regiunilor Donețk și Luhansk. În paralel, publicația notează că diplomați occidentali au declarat pentru Bloomberg , în iunie, că Trump și-ar fi revizuit evaluarea războiului din Ucraina. Potrivit acestora, în anturajul președintelui american și în rândul liderilor G7 s-ar fi conturat ideea că Rusia nu va putea obține victoria pe câmpul de luptă, iar SUA și aliații europeni ar fi de acord că poziția Kievului se consolidează. [...]
Kremlinul ridică miza diplomatică în relația cu Belarusul după ultimatumul transmis de Kiev privind demontarea unor echipamente despre care Ucraina spune că ajută atacurile rusești, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Moscova acuză Ucraina că „amenință suveranitatea” Belarusului, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că o săptămână ar fi suficient pentru ca liderul belarus Aleksandr Lukașenko să demonteze stații de retransmisie a semnalului. Kievul susține că aceste echipamente sunt folosite pentru a ghida atacurile rusești asupra Ucrainei și a avertizat că va reacționa dacă Minsk nu se conformează. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus luni că președinții Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko ar urma să discute „în timpul apropiat” despre declarațiile lui Zelenski. „Cât despre ameninţarea în sine, desigur, aceasta este extrem de agresivă: interferenţă în afacerile interne ale unei alte ţări şi o încălcare a suveranităţii altei ţări.” Peskov a adăugat că Rusia nu are îndoieli că autoritățile belaruse „sunt capabile să-și apere suveranitatea”. Contextul operațional: rolul Belarusului în război Belarus a fost folosit de forțele ruse ca teritoriu de intrare în Ucraina în februarie 2022, însă, potrivit informațiilor citate, Minsk nu și-a trimis propriile trupe și a spus că nu are planuri să se alăture războiului dus de Moscova. În același timp, Belarus găzduiește arme nucleare tactice rusești. În acest cadru, disputa despre echipamentele de retransmisie indică o presiune în creștere asupra Belarusului, cu potențial de a complica suplimentar relațiile dintre Kiev, Minsk și Moscova, în funcție de răspunsul autorităților belaruse și de discuțiile anunțate între Putin și Lukașenko. [...]
Patrularea de peste 16 ore a bombardierelor strategice ruse Tu-160 în apropierea spațiului aerian NATO readuce în prim-plan presiunea operațională pe care astfel de misiuni o pun pe monitorizarea și reacția militară în nordul Europei, potrivit Digi24 . Ministerul rus al Apărării a transmis că bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune Tu-160 au desfășurat un „zbor programat” deasupra apelor neutre ale mărilor Barents și Norvegiei. Informația este prezentată ca fiind comunicată oficial de Moscova, într-un material care citează EFE, potrivit Agerpres. Misiunea ar fi durat „mai mult de 16 ore”, iar aeronavele au fost escortate de avioane de vânătoare rusești MiG-31, conform comunicatului. În același cadru, echipajele au exersat realimentarea cu combustibil în zbor, un element care extinde autonomia și raza de acțiune în astfel de operațiuni. Ce semnal transmite Moscova și ce efect operațional apare în regiune Apărarea rusă susține că zborurile Forțelor Aerospațiale ale Rusiei se desfășoară „în strictă conformitate cu normele internaționale privind utilizarea spațiului aerian”. Totuși, comunicatul admite că, pe unele segmente ale rutei, bombardierele au fost supravegheate de avioane militare ale altor țări, fără a le numi. În practică, astfel de misiuni în proximitatea zonelor de interes strategic din Arctica și nordul Atlanticului generează, de regulă, activitate suplimentară de supraveghere și interceptare, cu impact direct asupra resurselor alocate de statele din regiune pentru poliția aeriană și monitorizarea spațiului aerian. Context: zboruri regulate, inclusiv după declanșarea războiului din Ucraina Digi24 notează că aviația strategică rusă — formată din Tu-160, Tu-95MS și Tu-22M3 — efectuează în mod regulat zboruri de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, Marea Neagră, Marea Baltică, Oceanul Pacific și alte zone. Aceste zboruri „nu au fost întrerupte de războiul în Ucraina”, potrivit aceleiași surse. [...]
Guvernul condus de Peter Magyar leagă un pachet de reforme instituționale de deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri UE (înghețate pe criterii de stat de drept), într-o mișcare care poate schimba rapid cadrul de reglementare și funcționarea instituțiilor-cheie din Ungaria, potrivit Digi24 , care citează o analiză Al Jazeera. Într-un discurs în Parlament, Magyar a prezentat „Operațiunea Focul Purificator”, un set de măsuri economice, politice și juridice care include adoptarea unei noi Constituții, „epurarea” instituțiilor, înființarea unui nou birou anticorupție și demiterea președintelui. „Vom elibera țara noastră din captivitatea mafiei politice și economice care a condus în ultimii 16 ani”, a declarat Magyar. Miza: fonduri europene și condiționalități de stat de drept Planul de reforme este prezentat în contextul unui acord cu Uniunea Europeană pentru implementarea unor schimbări care ar putea debloca, până la finalul lunii august, fonduri totale de 16,4 miliarde de euro (19 miliarde de dolari) înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept în perioada guvernării Orban. În același timp, Tisza se bazează pe o majoritate constituțională pentru a împinge rapid modificările, într-un proces care poate afecta atât arhitectura instituțională, cât și predictibilitatea legislativă pentru mediul economic. Schimbări propuse: președintele, Constituția, Curtea Constituțională Un element central este demiterea președintelui Tamas Sulyok , numit de Orban. Magyar i-a cerut acestuia să demisioneze și a anunțat un amendament constituțional pentru înlăturarea sa. Deși președintele Ungariei are atribuții limitate, poate întârzia legislația prin retrimiterea ei în Parlament sau prin sesizarea Curții Constituționale. În cazul destituirii, planul ar prevedea alegerea unui nou președinte cu mandat de maximum cinci ani. Totodată, o revizuire constituțională cu dezbateri publice ar urma să înceapă în septembrie și să fie supusă unui referendum. Alte măsuri menționate în plan includ: limită de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, ceea ce ar forța retragerea lui Peter Polt, aliat al lui Orban, din funcția de președinte al Curții; limitarea mandatelor parlamentarilor la 12 ani. Anticorupție și reacții politice Magyar a invocat cifre potrivit cărora corupția ar fi costat Ungaria între 8% și 10% din PIB în ultimii ani și a promis că noua autoritate anticorupție va fi condusă de „cei mai buni profesioniști”. „Cei mai buni polițiști, cei mai buni anchetatori și cei mai buni experți vor lucra pentru această agenție”, a declarat Magyar. Din partea Fidesz, deputatul Gergely Gulyas a catalogat discursul lui Magyar drept „calomnios și revoltător”, în timp ce Sulyok a susținut că nu are o agendă politică. În paralel, Parlamentul ungar a adoptat la începutul lunii un amendament constituțional care limitează mandatele de prim-ministru la opt ani, măsură care ar împiedica revenirea lui Viktor Orban la putere, și a votat eliminarea unei prevederi care stătea la baza Oficiului pentru Protecția Suveranității (creat în 2023), instituție folosită pentru investigarea criticilor guvernului Orban. Închiderea acestui birou fusese recomandată în aprilie de Human Rights Watch, alături de măsuri rapide pentru îndeplinirea obiectivelor de stat de drept necesare pentru fondurile UE. [...]
Ludovic Orban cere evitarea unei a treia nominalizări PSD la guvernare , avertizând că desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier ar prelungi criza politică și ar afecta credibilitatea externă a României, potrivit Digi24 . Președintele Forța Dreptei îi solicită președintelui Nicușor Dan să nu îi acorde mandatul de formare a guvernului liderului PSD, argumentând că PSD a eșuat deja de două ori să obțină o majoritate parlamentară pentru propriile propuneri de prim-ministru. Orban invocă în acest sens faptul că „guvernul Tomac” și „ guvernul Veștea ” ar fi fost, în esență, „guverne PSD”, iar ambele au eșuat: unul prin depunerea mandatului, celălalt prin respingerea în Parlament. „Sub nicio formă Grindeanu. (...) PSD nu are cum să mai primească și a treia oară mandat de la președinte, după ce s-a văzut clar că nu poate obține majoritate în Parlament.” Argumentul de fond: risc de blocaj politic și cost de încredere externă În mesajul publicat pe Facebook, Orban susține că partenerii internaționali nu ar avea încredere în Sorin Grindeanu și în PSD și leagă această idee de „evaluările agențiilor de rating”, despre care afirmă că ar arăta „foarte explicit” neîncrederea. În textul citat de Digi24 nu sunt prezentate detalii sau exemple concrete din rapoarte de rating. Orban mai afirmă că Grindeanu ar fi devenit „nefrecventabil” pentru celelalte partide parlamentare, acuzându-l, între altele, că a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR împotriva guvernului din care făcea parte și că a exclus USR din formule de guvernare. Ce soluție propune Orban Liderul Forța Dreptei indică drept „singura soluție decentă” desemnarea unui premier susținut de PNL, USR și UDMR, care să meargă în Parlament cu un „guvern minoritar reformist”. El mai susține că președintele ar trebui să transmită parlamentarilor că, dacă și un al doilea guvern este respins, ar urma dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, „conform prevederilor constituționale”. Ce urmează la Cotroceni Nicușor Dan are programate marți noi consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Negocierile încep la ora 13:00, primii invitați fiind reprezentanții PSD, urmați de cei ai AUR și PNL. [...]
Casa Albă fixează un termen 2028 pentru un computer cuantic „utilizabil” în cercetare, fără bani noi , ceea ce mută presiunea pe criteriile tehnice și pe colaborarea cu sectorul privat, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a emis mai multe decrete legate de informatica cuantică, inclusiv unul care vizează lansarea, pe termen mediu, a unui computer cuantic ce ar urma să poată fi folosit de Guvernul SUA în cercetarea științifică. Consilierul Casei Albe pentru științe și tehnologii, Michael Kratsios, a spus într-o conferință de presă că obiectivul este „fezabil până în 2028”. Miza operațională este reducerea erorilor: computerele cuantice există deja, însă nivelul de eroare este încă prea mare pentru utilizare la scară largă în cercetare, notează publicația. În paralel, cei mai avansați actori americani din domeniu – IBM, Microsoft și Google – urmăresc accelerarea tranziției administrațiilor către criptografie postcuantică. Ce urmează: criterii stabilite de Departamentul Energiei și un sistem „mai mic” decât promisiunile comerciale Departamentul Energiei ar urma să definească cerințele pentru acest computer cuantic, iar un reprezentant al Casei Albe a precizat că modelul vizat ar avea capacități mai reduse decât computerele cuantice comerciale promise de sectorul privat. Oficialul a descris proiectul ca o etapă către sisteme mai mari și mai performante, potrivit AFP, preluată de News.ro. Computerul ar urma să fie realizat în colaborare cu sectorul privat și pus în funcțiune într-un complex al Departamentului Energiei sau într-un laborator guvernamental. Întrebat despre potențiali parteneri, guvernul american a refuzat să ofere nume. Un element important pentru implementare: decretul, conform informațiilor din articol, nu include resurse financiare suplimentare. Al doilea decret: migrarea către criptografie postcuantică, cu termene până în 2031 Separat, Trump a semnat un decret privind criptografia postcuantică (PQC), descrisă ca o tehnologie care urmărește algoritmi de criptare rezistenți la tentative de descifrare realizate cu un computer cuantic. Obiectivul anunțat este accelerarea migrării către PQC până în 2031. Guvernul SUA a însărcinat Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) să își migreze propriile sisteme către PQC până în 2027, „pentru a deschide calea” altor agenții publice vizate, potrivit oficialului citat. [...]
