Știri
Știri din categoria Diverse
Moartea unui jurnalist rus refugiat politic în Letonia reaprinde riscurile și presiunile din jurul investigațiilor sensibile despre Kremlin, după ce Grigori Nekhoroshev a fost găsit decedat în locuința sa din Riga, potrivit Digi24.
Nekhoroshev, în vârstă de 69 de ani, a murit pe 19 iunie, în capitala Letoniei, unde locuia de 11 ani ca refugiat politic. Informația a fost relatată de portalul de știri leton Delfi, care a indicat drept cauză probabilă o intoxicație cu ciuperci.
Potrivit aceleiași surse, ar fi vorba despre otrăvirea cu „ciuperci false de miere” pe care jurnalistul le-ar fi cules în apropierea locuinței sale. Delfi mai notează că decesul a fost confirmat publicației de două persoane apropiate jurnalistului, descrise ca personalități respectate în cercurile intelectuale vorbitoare de limbă rusă.
Nekhoroshev era redactor-șef al ziarului „Moskovski Korrespondent” când publicația a scris, în 2008, că Vladimir Putin ar intenționa să divorțeze de soția sa, Lyudmila, și să se căsătorească cu Alina Kabaeva, campioană olimpică la gimnastică.
După apariția articolului, ziarul a fost închis, iar Nekhoroshev a fost interogat de ofițeri ai serviciilor de securitate, potrivit relatării citate. Ulterior, alte instituții media au continuat să scrie despre o presupusă relație între Putin și Kabaeva, inclusiv despre existența a cel puțin doi copii, însă Putin nu a recunoscut public o astfel de relație și a negat în repetate rânduri informațiile.
Jurnalistul a părăsit Rusia și s-a stabilit în Letonia după anexarea Crimeii în 2014. Delfi mai relatează că, în zilele dinaintea morții, Nekhoroshev părea într-o stare bună: două persoane au spus că l-au văzut în oraș cu puțin timp înainte de deces, inclusiv cu două zile înainte, la un club literar din Riga.
În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre circumstanțele exacte ale morții, informațiile rămân la nivelul unei cauze „probabile” indicată de Delfi: intoxicația cu ciuperci.
Recomandate
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
NATO își adaptează operațiunile din statele baltice la războiul cu drone , iar exercițiile din Letonia arată cât de repede devin vulnerabile echipamentele și tacticile clasice în fața supravegherii aeriene ieftine și omniprezente, potrivit Digi24 . Într-un exercițiu al brigăzii NATO desfășurate pentru protejarea Letoniei, o companie daneză de infanterie mecanizată a jucat rolul „inamicului” și a început acțiunea prin atacarea zonelor de adunare cu drone care lansau încărcături simulate, declanșând haos în rândul trupelor „lovite”. Scenariul face parte dintr-o serie de exerciții derulate în acest an în statele baltice, menite să pregătească brigada condusă de canadieni pentru o eventuală escaladare a amenințării ruse. Comandantul brigăzii, colonelul canadian David Brassard, descrie schimbarea drept una de mentalitate, de la antrenamente la „repetiții de misiune”. Ce se schimbă pe teren: dispersare, fortificare, protecție antidrone Adaptarea se vede în măsuri concrete, inspirate din lecțiile războiului din Ucraina , dar cu rezultate „mixte”, după cum notează materialul: artileria canadiană a distanțat obuzierele tractate M777 la 12 kilometri unul de altul, mai mult decât în mod obișnuit, pentru a reduce riscul de detectare de către drone; aceleași obuziere sunt îngropate până la 3 metri în pământ, pentru a crește șansele de supraviețuire după ce sunt descoperite; brigada exersează acoperirea drumurilor cu plase antidrone și construirea de cartiere generale fortificate. În paralel, militarii danezi au analizat intens imagini filmate de drone de pe canale de social media rusești și ucrainene, iar aproape toți cei aproximativ 150 de soldați ai companiei ar fi dobândit cel puțin abilități rudimentare de pilotaj. Vulnerabilități: tancuri fără apărare dedicată și puține drone disponibile Pe traseul exercițiului, două tancuri canadiene Leopard erau parcate fără plase de protecție sau sisteme de apărare împotriva dronelor, considerate între timp indispensabile pe frontul ruso-ucrainean. Echipajele au spus că abia încep să învețe despre războiul cu drone, iar un militar a indicat că ar urma să primească „în curând” o pușcă de vânătoare ca mijloc de apărare; în tanc nu exista tehnologie de detectare a dronelor. Chiar și unitatea daneză, deși concentrată pe lecțiile din Ucraina, ar avea „doar un număr redus de drone”, urmând să primească mai multe în cazul unui conflict, potrivit comandantului citat. Presiunea strategică: statele baltice avertizează asupra unei Rusii mai periculoase Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, spune că primește evaluări ale serviciilor de informații privind o escaladare iminentă din partea Rusiei, deocamdată sub pragul unei invazii directe care ar activa articolul 5. În același timp, el avertizează că războiul început în 2022 a întărit armata rusă, chiar dacă economia Rusiei „probabil nu mai este la fel de puternică”. În timpul exercițiului au fost observate și drone „necunoscute”, probabil rusești și probabil operate de civili locali, deasupra zonei, pe fondul unui istoric de atacuri hibride asupra statelor baltice. „Tancul… ca un tort”: lecția dură din Ucraina Juris Jurašs, fost parlamentar leton devenit comandant de companie de recunoaștere în armata ucraineană, contestă eficiența unor măsuri testate în exerciții și spune că obuzierele remorcate sunt rareori folosite în prezent în Ucraina, deoarece devin ținte imediat după tragere. El susține și că tancurile au dispărut aproape complet de pe linia frontului, iar cele care operează sunt acoperite cu straturi de protecție antidrone. „Un tanc pe câmpul de luptă este acum ca un tort: băieții cu drone se vor lupta între ei pentru dreptul de a-l lovi primul.” În aceeași logică, șeful de stat major al președinției ucrainene, Kirilo Budanov, afirmă că dronele, fără un sistem militar integrat în spate, sunt inutile și critică faptul că unitățile ucrainene invitate la exerciții NATO ajung adesea să joace rolul „echipei roșii” (adversarul), nu al forței principale. Ministrul apărării din Letonia, Raivis Melnis, susține că „există o singură țară” care știe să lupte cu Rusia „în realitate” — Ucraina — și că lecțiile de acolo trebuie folosite pentru pregătire. [...]
Elena Lasconi susține alegeri anticipate și anticipează o majoritate PSD–AUR , într-un mesaj care pune presiune politică pe președintele Nicușor Dan și alimentează incertitudinea privind formula de guvernare, potrivit Digi24 . Fostul candidat la alegerile prezidențiale a lansat un atac direct la adresa șefului statului, pornind de la un episod descris ca fiind „de râsul lumii” în contextul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În fața ta”, care urmează să fie difuzată sâmbătă și duminică, de la ora 14:00. „E o catastrofă. (...) Deci suntem de râsul lumii”, a declarat Elena Lasconi. Ce spune Lasconi despre anticipate și viitoarea guvernare Lasconi afirmă că susține ideea alegerilor anticipate, dar avertizează că un astfel de scenariu ar putea produce o majoritate parlamentară PSD–AUR. „Eu vă spun, o să facă majoritate PSD cu AUR, dacă o să fie alegeri anticipate, dar ăștia n-or să livreze nimic”, a precizat Lasconi. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan la aceste declarații. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Dominic Fritz își contestă în instanță încetarea mandatului , după ce a participat la ultima ședință de Consiliu Local în calitate de primar al Timișoarei, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: orașul intră într-o tranziție administrativă, iar deciziile curente ale primăriei pot fi influențate de disputa juridică anunțată de edil. În ședință, liderul USR le-a mulțumit consilierilor locali pentru colaborare și a transmis că va urma „toate căile legale” pentru a-și face dreptate, conform aceleiași surse. Ce urmează pentru administrația locală Anunțul privind demersurile legale indică faptul că încetarea mandatului nu este acceptată ca finală de către Fritz, ceea ce poate prelungi incertitudinea în jurul conducerii executive a municipiului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul procedural sau despre pașii concreți ai contestării. Contextul politic și administrativ Știrea vine în momentul în care Fritz își încheie prezența în Consiliul Local ca primar, într-un cadru formal care, în mod obișnuit, marchează și predarea de responsabilități către o nouă conducere sau către o formulă interimară, în funcție de prevederile legale aplicabile. În lipsa unor informații suplimentare în material, rămâne neclar cum va arăta tranziția și în ce măsură acțiunile în instanță pot schimba rapid situația de la vârful primăriei. [...]
China a comprimat patru lansări spațiale în 45 de ore, un semnal de accelerare operațională a programului de orbită joasă , într-un interval (15–17 septembrie) în care a folosit trei porturi spațiale și a bifat inclusiv misiuni comerciale, potrivit Digi24 . Seria de lansări, toate reușite, indică o capacitate de execuție în creștere pentru un sector care vizează, între altele, extinderea constelațiilor de sateliți pentru internet de mare viteză (rețele de sateliți pe orbită joasă, folosite pentru conectivitate). Ce s-a lansat și cu ce obiectiv În cele 45 de ore, China a ridicat pe orbită patru misiuni distincte, dintre care două au fost private: LandSpace (Beijing) a lansat o rachetă Zhuque-2E de la centrul Jiuquan, trimițând 10 sateliți pe orbită joasă pentru extinderea constelației Qianfan („O mie de vele”), destinată internetului de mare viteză. Constelația ar urma să ajungă la aproximativ 15.000 de sateliți activi . O altă lansare a dus încă nouă sateliți Qianfan pe orbită, cu o rachetă Gravity-1 , care a decolat de pe o platformă maritimă în largul coastelor Shanghai; racheta este operată de Orienspace . Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a lansat o rachetă Long March 12 de la Wenchang (insula Hainan), cu nouă sateliți pentru megaconstelația SatNet , proiectată la aproximativ 13.000 de sateliți pe orbită joasă. O rachetă Kuaizhou-11 , operată de o filială a China Aerospace Science and Industry Corporation , a transportat doi sateliți radar de observare a Pământului pentru compania chineză Spacety . De ce contează: ritmul, diversitatea și infrastructura de lansare Dincolo de numărul de misiuni, elementul relevant este capacitatea de a susține lansări apropiate ca timp, cu operatori diferiți și de la locații diferite (inclusiv de pe mare). Practic, China arată că poate rula în paralel: lansări pentru constelații comerciale de internet ; lansări pentru observarea Pământului (sateliți radar); misiuni cu operatori privați și de stat . Limita seriei: fără recuperare (încă) Materialul notează că niciuna dintre cele patru rachete nu a încercat o aterizare, deși China lucrează la rachete reutilizabile (capabile să recupereze și să refolosească trepte ale rachetei, pentru costuri mai mici și ritm mai mare). În ultimele două luni și jumătate, două vehicule diferite — Zhuque-3 (LandSpace) și Long March 10B (CASC) — au reușit aterizarea treptelor inferioare în timpul unor misiuni orbitale, însă până acum nicio treaptă inferioară chineză nu a efectuat mai multe misiuni orbitale, obiectiv care „ar putea fi atins destul de curând”, potrivit informațiilor citate. [...]
