Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Apărării scoate la concurs aproape 7.000 de posturi SGP, o extindere de personal cu impact direct în recrutarea din teritoriu, prin alocarea locurilor pe județe și începerea selecției, potrivit Digi24. MApN anunță că este vorba despre posturi de soldat și gradat profesionist (SGP) în toată țara, într-un volum descris drept „record pentru ultimul deceniu”.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis pe Facebook că, începând cu 7 septembrie, 6.763 de candidați declarați admiși în cele 38 de județe unde se fac recrutări „vor începe serviciul”. În același mesaj, el a legat recrutarea de obiectivele de „împrospătare a resursei umane” și de programul de înzestrare cu tehnică modernă.
Potrivit MApN, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime:
MApN arată că locurile sunt împărțite pe județe, iar selecția a început deja. Instituția indică drept puncte de contact Centrul Militar Zonal (CMZ) din județul de domiciliu sau platforma de recrutare a ministerului.
În comunicarea publică, MApN menționează și elemente de pachet de angajare, precum „salariu stabil din prima zi” și „asistență medicală asigurată”, fără a detalia în material nivelul salarial sau alte condiții contractuale.
Recomandate
Republica Moldova își modernizează mobilitatea militară cu un grant UE de peste 50 mil. euro (aprox. 250 mil. lei), prin achiziția a peste 100 de vehicule blindate de ultimă generație de la compania canadiană Roshel , potrivit Digi24 . Acordul-cadru și contractul pentru cumpărarea tehnicii au fost semnate între Ministerul Apărării de la Chișinău și Centrul de investiții în apărare din Estonia, conform Moldpres și Radio Chișinău, citate de Digi24. Achiziția este parte din pachetul de asistență pentru anii 2022–2025, destinat consolidării capacităților de mobilitate și transport ale Armatei Naționale. Cum este finanțată achiziția și de ce contează Finanțarea este asigurată printr-un grant european nerambursabil, în cadrul programului „ Instrumentul European pentru Pace ” (un mecanism al Uniunii Europene pentru sprijinirea capacităților de apărare ale partenerilor). Costul total al proiectului este de peste 50 de milioane de euro, notează sursele citate de Agerpres. Din perspectivă operațională, autoritățile de la Chișinău leagă achiziția de modernizarea instruirii și de creșterea interoperabilității (capacitatea de a lucra împreună, după proceduri compatibile) cu partenerii europeni, potrivit IPN și Deschide.md. Calendarul livrărilor Vehiculele blindate ar urma să fie livrate până în luna mai 2027, potrivit presei de peste Prut citate în material. [...]
Olanda își accelerează investițiile în apărare, cu accent pe drone, după ce un raport al Ministerului olandez al Apărării avertizează că Rusia ar putea lansa o campanie militară „limitată” împotriva unui stat NATO la doar un an de la încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Raportul descrie Europa ca fiind „într-o zonă gri” între război și pace și notează că serviciile olandeze de informații estimează că Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu Europa. În „cel mai rău caz”, un război limitat împotriva unor state membre NATO ar putea fi luat în calcul în anul următor finalului conflictului din Ucraina, arată documentul citat. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacități operaționale Mesajul central al raportului este că fereastra de timp pentru întărirea apărării s-ar putea comprima semnificativ, ceea ce împinge guvernele europene spre decizii rapide privind investițiile și pregătirea operațională. În cazul Olandei, răspunsul anunțat vizează în special sistemele fără pilot (drone), considerate o componentă tot mai importantă în conflictele moderne. Ținta Olandei: jumătate din capabilități fără pilot în cinci ani Pentru a contracara amenințările, Olanda și-a fixat obiectivul ca, în cel mult cinci ani, să aibă jumătate dintre capacitățile sale operaționale în zona sistemelor fără pilot. Guvernul olandez intenționează și înființarea unui „laborator de dezvoltare” care să proiecteze și să construiască drone capabile să lupte împotriva altor drone. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a pus accent pe urgența întăririi capacității de apărare: „Întrebarea este dacă Europa şi Olanda vor fi suficient de puternice, la timp, pentru a ne apăra libertatea, securitatea şi modul de viaţă.” Context NATO: summit la Ankara și avertismentul lui Mark Rutte Avertismentul apare înaintea summitului anual NATO, programat pentru 7-8 iulie la Ankara, unde amenințarea reprezentată de regimul de la Moscova urmează să fie un subiect central. În acest context, secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a avertizat că Rusia „ar putea să fie pregătită să recurgă la forţă militară împotriva NATO în termen cinci ani”, potrivit unei relatări anterioare a publicației: Libertatea . [...]
NATO pregătește la Ankara un „pachet” de dovezi și contracte de apărare pentru a evita ca Donald Trump să reia criticile la adresa aliaților, pe fondul presiunii americane privind finanțarea și rolul Europei în Alianță, potrivit Digi24 . Summitul de săptămâna viitoare vine după ce președintele SUA a atacat public lipsa de sprijin a aliaților în „războiul” său împotriva Iranului. În acest context, europenii și Canada vor încerca să-l convingă că sunt „pe drumul cel bun” cu angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate, obiectiv acceptat anul trecut sub presiunea lui Trump, cu termen până în 2035. Miza: bani, capacități și semnale politice Deși există un orizont lung pentru atingerea țintei, Trump ar urma să ceară dovezi rapide. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , care își cultivă relația cu liderul american, a prezentat recent în Biroul Oval un grafic intitulat „THE TRUMP TRILLION” („Bilionul lui Trump”), cu cheltuielile suplimentare făcute de Europa din 2017 încoace. În același timp, există riscul unor „note discordante”: trei țări europene, între care Republica Cehă și Slovenia, ar urma să coboare din nou sub pragul de 2% în acest an, un detaliu care l-ar putea irita pe președintele SUA. Iranul și Ormuz: un test de „bunăvoință” pentru aliați Chiar dacă Trump ar fi obținut un acord preliminar de pace cu Iranul, situația este descrisă ca instabilă, iar o escaladare ar putea umbri summitul. În plus, liderul american rămâne nemulțumit de reacția Europei din timpul conflictului, când mai multe țări au restricționat accesul forțelor americane la bazele lor. Ca semnal de cooperare, Franța și Marea Britanie au elaborat planuri pentru o posibilă misiune în strâmtoarea Ormuz , iar unele state au prepoziționat nave, inclusiv dragoare de mine. „Efectul Ankara”: contracte amânate și forum industrial Pentru a-i vorbi pe limba lui Trump, NATO mizează nu doar pe cifre agregate, ci și pe demonstrarea faptului că banii se transformă în capacități. Potrivit unor diplomați și responsabili ai Alianței citați în material, statele membre ar fi fost rugate să amâne anunțarea unor contracte majore până la summit, pentru un impact mai puternic. În marja reuniunii ar urma să aibă loc un forum industrial, unde unii oficiali spun că ar putea fi semnate contracte de „câteva miliarde de dolari” cu companii americane și europene. Mark Rutte ar dori inclusiv să-l invite pe Trump la acest eveniment, în condițiile în care președintele SUA este asociat cu preferința pentru semnarea de acorduri „spectaculoase”. NATO mai „europeană” și un summit scurt, pe formatul preferat de Trump Washingtonul insistă ca Europa să-și asume rolul principal în propria apărare, iar SUA ar fi început deja să-și reducă angajamentul în NATO. În acest cadru, liderii vor încerca să arate pași spre o Alianță mai „europeană”, prin creșterea responsabilităților europene, dar cu obiectivul de a păstra implicarea SUA „cât mai mult posibil”, potrivit Mariei Martisiute, de la Centrul European de Politică. Organizarea în Turcia este prezentată ca un avantaj de atmosferă: Trump a spus că, dacă summitul nu ar fi fost găzduit de Recep Tayyip Erdogan, „nu cred că aș mai fi mers acolo”. Reuniunea va fi ținută în palatul prezidențial al lui Erdogan, iar formatul este unul comprimat: Trump sosește la o cină oficială pe 7 iulie, urmată de o singură sesiune formală scurtă a doua zi. În logica acestui aranjament, Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei pe lângă NATO, rezumă miza politică minimă a aliaților: „Pentru ca summitul să fie un succes, aș spune că tot ce ne trebuie este ca Trump să nu se opună NATO, să nu o critice și să nu submineze rolul Alianței.” [...]
Siegfried Mureșan evită să evalueze public mandatul lui Nicușor Dan , deși spune că PNL vrea refacerea relației instituționale cu președintele, într-un moment în care colaborarea dintre Cotroceni și partidele parlamentare devine esențială pentru stabilitatea guvernării, potrivit Digi24 . Europarlamentarul, prezentat de Digi24 drept „premierul propus de PNL-USR-UDMR”, a declarat că l-a susținut „din convingere” pe Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și că nu regretă această decizie, invocând faptul că alternativa George Simion ar fi fost „o chestiune de neconceput”. În același context, Mureșan a spus că relația instituțională pe „marile priorități ale României” a fost „mereu corectă” și a subliniat rolul președintelui, inclusiv în zona afacerilor europene. El a afirmat că PNL își dorește „o Românie bine condusă” și un președinte care „să-și îndeplinească cât mai bine atribuțiile” și „să corespundă așteptărilor oamenilor care l-au votat”. Întrebat direct dacă Nicușor Dan a respectat aceste condiții, Mureșan a răspuns: „Nu comentez”. Miza: refacerea colaborării PNL–președinte, pe fondul unui mandat lung rămas Mureșan a mai declarat că speră ca relația dintre președintele Nicușor Dan și PNL „să fie refăcută”, argumentând că președintele este ales pentru cinci ani și că „mai sunt 4 ani de mandat”. În opinia sa, este important ca șeful statului să poată colabora „constructiv” cu partidele parlamentare și cu celelalte instituții, iar relația cu partidele să fie „una de încredere și de bună colaborare”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese ce anume a generat deteriorarea relației dintre PNL și președinte și nici ce pași concreți ar urma pentru „refacerea” acesteia; declarațiile se limitează la poziționarea politică și la refuzul de a evalua dacă așteptările au fost îndeplinite. [...]
Atacurile publice din negocierile pentru Guvern riscă să adâncească blocajul politic , după ce vicepreședintele PSD Vasile Dîncu l-a acuzat pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan că „nu știe despre negocieri” și că declarațiile sale „tensionează” scena politică, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Dîncu, este una de funcționare a procesului de formare a noului Executiv: el susține că atacurile lui Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu vin într-un moment în care partidele ar trebui „să găsească o soluție” pentru ieșirea din „blocaj”, iar astfel de poziționări ar îngreuna obținerea unei formule de guvernare. PSD: Mureșan nu ar avea legitimitate să comenteze negocierile Dîncu afirmă că Mureșan nu ar fi în măsură să comenteze discuțiile dintre partide, deoarece nu ar fi participat la ele și ar fi „de multă vreme plecat din România”, fiind la Bruxelles. „Domnul Siegfried Mureșan nici nu știe despre negocieri, pentru că el a fost aici, la Bruxelles, este de multă vreme plecat din România. Acum a început să îl atace pe Grindeanu în momentul în care noi ar trebui să găsim o soluție, să ieșim din acest blocaj.” În același registru, vicepreședintele PSD spune că eurodeputatul liberal ar urmări mai degrabă un câștig politic decât deblocarea situației. „Siegfried Mureșan s-a apucat să-și facă dosar politic de penelist și începe să-l atace pe Grindeanu, greșind prin aceasta, pentru că nu așa vom rezolva situația politică.” Avertisment: declarațiile pot afecta o eventuală susținere în Parlament Dîncu avertizează că astfel de declarații ar putea irita parlamentarii PSD care, „dacă ar fi cazul”, ar trebui să voteze. „Am văzut că spune niște lucruri care nu pot decât să enerveze toți parlamentarii PSD care ar trebui să-l voteze, dacă ar fi cazul.” Totodată, liderul PSD îl acuză pe Mureșan că „vorbește în sloganuri” și că nu ar avea „nicio legătură cu viața politică din România”, respingând și afirmația atribuită eurodeputatului potrivit căreia PSD nu ar fi contribuit la parcursul european al României. „Am văzut că spunea că PSD nu a contribuit cu nimic la drumul european al României. Păi, domnul Siegfried Mureșan nu știe cine a făcut negocierile cu Uniunea Europeană.” De ce contează Schimbul de acuzații apare pe fondul negocierilor pentru formarea noului Guvern, iar mesajul PSD, prin Dîncu, este că escaladarea publică a conflictului poate complica obținerea unei majorități și poate prelungi blocajul. Materialul Digi24 nu oferă, în acest fragment, o reacție a lui Siegfried Mureșan la afirmațiile lui Vasile Dîncu. [...]
Ucraina primește 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) pentru drone , ca primă tranșă de ajutor militar dintr-un împrumut UE mai amplu, potrivit Digi24 . Banii au fost virați marți și sunt destinați achiziției de drone, conform Comisiei Europene . Finanțarea face parte dintr-un împrumut de sprijin al Uniunii Europene pentru Kiev, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 452 miliarde lei). Împrumutul a fost decis la începutul acestui an și, potrivit structurii anunțate, include 60 de miliarde de euro pentru ajutor militar și 30 de miliarde de euro ca sprijin bugetar pentru anii 2026 și 2027. De ce contează: UE direcționează bani către capacități militare, nu doar către buget Comisia Europeană a indicat că tranșa de 3,9 miliarde de euro este orientată către achiziții de drone, adică spre o componentă operațională imediată a efortului de apărare. În paralel, schema de finanțare are și o componentă de stabilizare fiscală: fondurile sunt menite să ajute Ucraina să își continue apărarea împotriva invaziei Rusiei și să evite intrarea în incapacitate de plată. Context: tranșe separate pentru apărare și sprijin bugetar Ucraina a primit săptămâna trecută o primă tranșă de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,1 miliarde lei), încadrată ca sprijin bugetar, conform informațiilor citate de Digi24. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis într-un comunicat că investițiile ar urma să contribuie la protejarea populației și la întărirea securității Europei. „Aceste investiţii vor ajuta Ucraina să-şi protejeze cetăţenii, să-şi apere suveranitatea şi să întărească securitatea Europei.” „Europa va sta ferm alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a se ajunge la o pace justă şi durabilă.” [...]
