Știri
Știri din categoria Diverse
Republica Moldova își modernizează mobilitatea militară cu un grant UE de peste 50 mil. euro (aprox. 250 mil. lei), prin achiziția a peste 100 de vehicule blindate de ultimă generație de la compania canadiană Roshel, potrivit Digi24.
Acordul-cadru și contractul pentru cumpărarea tehnicii au fost semnate între Ministerul Apărării de la Chișinău și Centrul de investiții în apărare din Estonia, conform Moldpres și Radio Chișinău, citate de Digi24. Achiziția este parte din pachetul de asistență pentru anii 2022–2025, destinat consolidării capacităților de mobilitate și transport ale Armatei Naționale.
Finanțarea este asigurată printr-un grant european nerambursabil, în cadrul programului „Instrumentul European pentru Pace” (un mecanism al Uniunii Europene pentru sprijinirea capacităților de apărare ale partenerilor). Costul total al proiectului este de peste 50 de milioane de euro, notează sursele citate de Agerpres.
Din perspectivă operațională, autoritățile de la Chișinău leagă achiziția de modernizarea instruirii și de creșterea interoperabilității (capacitatea de a lucra împreună, după proceduri compatibile) cu partenerii europeni, potrivit IPN și Deschide.md.
Vehiculele blindate ar urma să fie livrate până în luna mai 2027, potrivit presei de peste Prut citate în material.
Recomandate
Olanda își accelerează investițiile în apărare, cu accent pe drone, după ce un raport al Ministerului olandez al Apărării avertizează că Rusia ar putea lansa o campanie militară „limitată” împotriva unui stat NATO la doar un an de la încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Raportul descrie Europa ca fiind „într-o zonă gri” între război și pace și notează că serviciile olandeze de informații estimează că Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu Europa. În „cel mai rău caz”, un război limitat împotriva unor state membre NATO ar putea fi luat în calcul în anul următor finalului conflictului din Ucraina, arată documentul citat. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacități operaționale Mesajul central al raportului este că fereastra de timp pentru întărirea apărării s-ar putea comprima semnificativ, ceea ce împinge guvernele europene spre decizii rapide privind investițiile și pregătirea operațională. În cazul Olandei, răspunsul anunțat vizează în special sistemele fără pilot (drone), considerate o componentă tot mai importantă în conflictele moderne. Ținta Olandei: jumătate din capabilități fără pilot în cinci ani Pentru a contracara amenințările, Olanda și-a fixat obiectivul ca, în cel mult cinci ani, să aibă jumătate dintre capacitățile sale operaționale în zona sistemelor fără pilot. Guvernul olandez intenționează și înființarea unui „laborator de dezvoltare” care să proiecteze și să construiască drone capabile să lupte împotriva altor drone. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a pus accent pe urgența întăririi capacității de apărare: „Întrebarea este dacă Europa şi Olanda vor fi suficient de puternice, la timp, pentru a ne apăra libertatea, securitatea şi modul de viaţă.” Context NATO: summit la Ankara și avertismentul lui Mark Rutte Avertismentul apare înaintea summitului anual NATO, programat pentru 7-8 iulie la Ankara, unde amenințarea reprezentată de regimul de la Moscova urmează să fie un subiect central. În acest context, secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a avertizat că Rusia „ar putea să fie pregătită să recurgă la forţă militară împotriva NATO în termen cinci ani”, potrivit unei relatări anterioare a publicației: Libertatea . [...]
Ucraina extinde cadrul legal pentru dublă cetățenie, incluzând Republica Moldova , o mișcare cu impact direct de reglementare asupra statutului juridic al cetățenilor și al etnicilor ucraineni din regiune, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Cabinetul de miniștri de la Kiev și a fost anunțată pe Telegram de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , care a descris-o drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, conform deschide.md (citat de Digi24). Oficialul a susținut că includerea Republicii Moldova nu este „o extindere formală”, ci o continuare a relației bilaterale, pe fondul frontierei comune și al parcursului european. „Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri - cetățenii Republicii Moldova.” Ce schimbă, concret, cadrul de dublă cetățenie În baza legislației invocate în material, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Măsura vine după ce, în luna mai, guvernul de la Kiev a adoptat un decret de modificare a listei statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă la 29 de state, inclusiv România. De la 5 state la o listă extinsă, care include și România Anterior, lista inițială cuprindea doar cinci țări: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ulterior, prin actul normativ din luna mai, au fost adăugate mai multe state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Din informațiile prezentate, includerea Republicii Moldova reprezintă o nouă extindere a acestei liste, cu potențial de a influența, în practică, opțiunile de cetățenie pentru persoane aflate între cele două state și pentru comunitățile de etnici ucraineni din regiune. [...]
România are cea mai mare povară fiscală pe salarii din UE, cu 41,5% din brut reținut , ceea ce reduce direct venitul disponibil al angajaților și crește costul total al muncii pentru economie, potrivit Știrile Pro TV , pe baza datelor Eurostat pentru 2025 publicate la jumătatea lui 2026. Pentru un angajat singur, fără copii, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea salariului brut care ajunge la stat prin taxe și contribuții: 41,5%. Asta înseamnă că, în medie, angajatul rămâne cu 58,5% din brut. Cum se vede România în comparația europeană În UE, ponderea reținerilor din salariul brut pentru o persoană singură, fără copii, cu salariu mediu variază semnificativ: de la 15,1% în Cipru până la 41,5% în România. Media Uniunii Europene este de 29,1%. Pe lângă România, alte state cu rețineri de peste o treime din salariul brut sunt: Lituania (39,1%) Belgia (37,6%) Slovenia (36,9%) Germania (34,8%) Danemarca (34%) Ungaria (33,5%) La polul opus, după Cipru urmează Grecia (17%), unde mai puțin de o cincime din salariul brut este reținută pentru taxe și contribuții. Ce intră în reținerile din salariu în România În România, salariul brut este supus contribuției la pensii (CAS) de 25%, contribuției la sănătate (CASS) de 10% și impozitului pe venit de 10%, aplicat bazei impozabile după deducerea contribuțiilor sociale. În practică, un angajat încasează aproximativ 58% din salariul brut ca salariu net, procent care poate varia în funcție de deducerile fiscale aplicabile. Context: salarii și salariul minim Conform articolului, câștigul salarial mediu brut pe economie în aprilie 2026 a fost de 9.740 lei, iar cel net de 5.843 lei. De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește la 4.325 de lei pe lună, de la 4.050 de lei (o majorare de 275 de lei, respectiv 6,8%). În urma majorării, salariul minim net ar urma să ajungă la aproximativ 2.699 de lei, luând în calcul deducerea de 200 de lei aplicată salariului minim, ceea ce ar însemna un plus de aproximativ 125 de lei față de nivelul anterior. În prezent, aproximativ 831.382 de salariați sunt remunerați cu salariul minim brut, iar după intrarea în vigoare a noii valori, de majorare ar urma să beneficieze aproximativ 1.759.027 de angajați. De ce contează O pondere ridicată a reținerilor din salariul brut înseamnă, simultan, venit net mai mic pentru angajați și o presiune mai mare asupra costului muncii, cu efecte în lanț asupra consumului și asupra deciziilor de angajare, mai ales în sectoarele cu salarii mici și medii. În același timp, comparația Eurostat arată că diferențele între țări sunt influențate și de situația familială și de existența copiilor în întreținere, iar în unele cazuri pot apărea chiar rezultate „negative” (venit net peste brut) prin alocații și rambursări de taxe, după cum notează Euronews . [...]
Blocajul politic prelungește funcționarea unui guvern cu atribuții limitate , iar președintele Nicușor Dan le cere partidelor să se întâlnească „săptămânal” până când reușesc să strângă o majoritate de 233 de voturi pentru instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Antena 3 . Șeful statului a vorbit marți, la Palatul Cotroceni , după întâlnirea bianuală cu ambasadorii statelor UE, în contextul în care negocierile dintre partide pentru formarea unui nou guvern sunt blocate. Nicușor Dan a spus că își dorește un guvern „cât mai curând”, dar a admis că nu poate indica un termen: „Când se va întâmpla asta, nu știm”. În declarațiile sale, președintele a insistat că nu impune condiții partidelor și nu cere un acord politic formal, ci doar o majoritate parlamentară verificabilă. El a arătat că, după două luni de criză, solicitarea sa este una minimală: existența celor 233 de voturi necesare în Parlament. „Eu nu cer niciun acord, nicio condiție, doar să fie 233 de oameni.” De ce nu desemnează acum un premier Nicușor Dan a explicat că, spre deosebire de situații anterioare, în discuțiile recente cu partidele există „certitudinea” că o propunere nu ar trece de vot, motiv pentru care nu vrea să facă „un exercițiu” de desemnare fără șanse reale. Totodată, a spus că nu vede „nicio propunere” care să-i dea măcar speranța că ar trece în Parlament. Președintele a mai afirmat că a făcut două nominalizări de premier pe care le-a considerat „potrivite”, însă acestea nu au trecut, iar responsabilitatea este acum la partide. A adăugat că nu înțelege de ce nu s-a putut strânge o majoritate pentru „Guvernul Tomac”. Context: Parlamentul intră în vacanță, guvernul demis rămâne la Palatul Victoria Antena 3 notează că termenul pentru rezolvarea crizei politice până la finalul sesiunii parlamentare a fost depășit, iar de miercuri parlamentarii intră în vacanță. În lipsa unui guvern validat prin vot, guvernul demis condus de Ilie Bolojan rămâne în funcție cu puteri limitate, fiind luată în calcul inclusiv varianta ca acesta să rămână interimar până în toamnă. Președintele a exclus explicit ipoteza formării unui guvern cu o majoritate din care să facă parte AUR. În privința unei eventuale medieri, a spus că poate interveni dacă este solicitat, dar nu „simte” că ar ajuta în acest moment și nu a primit o astfel de solicitare. [...]
Junta militară din Myanmar își consolidează poziția prin acces la armament și bani , în timp ce rebelii rămân fără resurse și pierd teren în centrul țării, potrivit Digi24 . Miza care contează dincolo de front este una operațională: cine poate susține logistic un război de uzură într-o țară izolată informațional și tot mai puțin prezentă pe agenda occidentală. În regiunea Anyar, descrisă ca una dintre fortărețele rebelilor, grupările anti-juntă sunt copleșite de superioritatea militară a armatei, care dispune de mai mulți soldați și de un arsenal mai puternic. În timp ce atenția internațională este absorbită de alte crize, conflictul din Myanmar continuă „aproape complet neobservat”, iar rebelii spun că au rămas fără sprijin extern. Avantajul juntei: armament și finanțare Articolul indică două surse-cheie ale avantajului operațional al armatei: achiziția de arme din Rusia și China , în timp ce rebelii afirmă că duc lipsă de muniție; sprijin regional pentru generali, în special din partea Chinei, Indiei și Thailandei , motivate să limiteze extinderea instabilității peste granițe. Pe partea de finanțare, junta se bazează și pe proiecte economice, inclusiv o mină de cupru din centrul Myanmarului , operată de o filială a producătorului chinez de arme Norinco , menționată ca sursă de venit pentru regim. Rebelii: izolare, lipsă de muniție și retrageri În Anyar, rebelii sunt descriși ca fiind înconjurați de teritorii controlate de armată , spre deosebire de zonele de graniță unde aprovizionarea poate veni din țările vecine. În plus, măsurile armatei ar fi lăsat localnicii fără semnal telefonic și fără internet , ceea ce accentuează izolarea regiunii. Un comandant rebel, Lone Lone, spune că unitățile sale se confruntă cu atacuri din aer și cu drone și reclamă lipsa sprijinului occidental: „Ducem lipsă de gloanțe.” „Mă simt deprimat în legătură cu revoluția noastră pentru că nu avem sprijinul Statelor Unite și Europei, cu toate că luptăm pentru o democrație federală.” Același comandant afirmă că batalionul său a pierdut între timp jumătate dintre luptători după o retragere forțată dintr-o localitate strategică cucerită în 2024. Costul uman și intensificarea atacurilor aeriene Dimensiunea umanitară rămâne severă. În ultimii cinci ani, peste 90.000 de civili și combatanți au fost uciși și 3,7 milioane de oameni au fost strămutați, potrivit ONU, conform materialului. Organizațiile pentru drepturile omului au indicat că numărul victimelor civile a atins un nou record în martie . În același timp, date citate din ACLED arată că Myanmar a fost cea mai grav afectată țară de conflict anul trecut (în afară de teritoriile palestiniene). Doar în martie, „în jur de 240 de bombardamente aeriene ” ar fi ucis „peste 400 de oameni ”, mulți în Anyar. Ce urmează: un conflict tot mai dependent de resurse Din informațiile prezentate, direcția pare să fie una de asimetrii tot mai mari : armata își menține capacitatea de luptă prin acces la armament și proiecte generatoare de bani, în timp ce rebelii descriu o criză de muniție și de personal . În lipsa unei schimbări de sprijin extern sau a unei rupturi în lanțurile de aprovizionare ale juntei, avantajul operațional rămâne de partea regimului militar. [...]
Prognoza ANM indică o lună iulie mai caldă și mai uscată decât normalul în multe regiuni , cu un risc crescut de deficit de precipitații care poate pune presiune pe agricultură și pe consumul de apă, potrivit Mediafax . Estimarea acoperă intervalul 29 iunie – 27 iulie 2026. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anticipează temperaturi ridicate peste pragul normal al perioadei, în timp ce precipitațiile vor rămâne reduse în mai multe zone ale țării, ceea ce menține un context nefavorabil pentru refacerea rezervelor de apă din sol. Cum arată prognoza pe săptămâni 29 iunie – 6 iulie Temperaturile vor fi peste cele specifice săptămânii în toată România, cu abateri pozitive mai accentuate în nord și nord-est. La capitolul ploi, cantitățile vor fi mai mari în vest, sud și local în centru, în timp ce în rest regimul pluviometric va fi deficitar. 6 – 13 iulie Temperaturile medii sunt așteptate „în jurul celor normale” la nivel național. Precipitațiile vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, mai ales în regiunile intracarpatice. 13 – 20 iulie ANM estimează temperaturi medii peste normal în toate regiunile, cu abateri mai accentuate în vest, nord-vest și centru. Deficitul de precipitații se menține la nivelul întregii țări. 20 – 27 iulie Vremea rămâne călduroasă, cu valori termice mai mari decât normalul perioadei, în special în vest și centru. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, mai ales în zonele intracarpatice. De ce contează: presiune pe agricultură și pe resursele de apă O succesiune de săptămâni cu precipitații sub normal, combinată cu temperaturi peste medie în mai multe intervale, crește probabilitatea de stres hidric (lipsă de apă în sol) în zonele afectate, cu impact potențial asupra lucrărilor agricole și a consumului de apă, în special în regiunile unde deficitul pluviometric este indicat ca persistent. ANM nu oferă în acest material valori numerice sau scenarii de impact, ci o prognoză pe intervale săptămânale. [...]
