Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina revendică distrugerea unui MiG-29 rus în Crimeea, într-un atac cu drone care ar ridica costurile operaționale ale aviației ruse în peninsulă, potrivit Digi24.
Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) susține că a lovit aerodromul Belbek din Crimeea în noaptea de 25 spre 26 iunie 2026, folosind o dronă, și că a distrus un avion de vânătoare MiG-29, precum și o rampă de lansare de la baza respectivă. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Ukrinform, care notează că filmarea ar fi fost publicată pe Facebook abia acum.
Pe lângă aeronava MiG-29, forțele speciale ale HUR ar fi incendiat și o platformă de lansare de pe aerodrom, în momentul în care vehiculul „asigura întreținerea unui avion de luptă”, conform relatării. Digi24 menționează că pierderile ruse estimate „ar putea ajunge la zeci de milioane de dolari” (aprox. zeci de milioane de lei), fără a indica o evaluare detaliată sau o confirmare independentă.
Atacul descris indică o continuare a loviturilor cu drone asupra infrastructurii militare din Crimeea, cu potențial de a afecta disponibilitatea aeronavelor și ritmul operațiunilor aeriene ruse în zonă, prin avarierea sau distrugerea atât a aparatelor, cât și a echipamentelor de sprijin la sol.
În același context, Ukrinform este citată cu un alt episod: Serviciul de Securitate al Ucrainei ar fi atacat cu drone aerodromurile militare Saki și Hvardiiske din Crimeea, unde ar fi fost lovite șapte hangare folosite pentru depozitarea echipamentelor aeronautice. Potrivit aceleiași relatări, „cel puțin șapte aeronave” ar fi fost distruse sau avariate, inclusiv avioane de tip Su-30SM, Su-30 și Su-24, însă informația este prezentată ca una preliminară.
Recomandate
Ucraina încearcă să lovească o verigă financiară a economiei de război ruse , vizând infrastructura Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, controlat de miliardara Tatiana Kim , potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbol, este una economică: perturbarea unei platforme cu rol logistic pentru armată și presiune indirectă asupra VTB Bank, bancă de stat expusă prin credite masive către companie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat 600 de drone pentru a ataca sediul Wildberries din Moscova. Analiza citată de Digi24, publicată de 7sur7.be , susține că ținta nu este doar „imperiul” Tatianei Kim, ci o componentă importantă a mecanismului economic care susține efortul de război al Kremlinului. De ce contează economic Wildberries Wildberries este descrisă ca un „Amazon” al Rusiei: compania ar avea 20 de milioane de comenzi pe zi și a raportat o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro în 2023. Averea Tatianei Kim este estimată de Forbes la 7,4 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei), ceea ce o face, potrivit materialului, cea mai bogată femeie din Rusia. Din perspectiva Kievului, lovirea infrastructurii companiei poate produce efecte în lanț: de la întârzieri și blocaje în livrări pentru populație, până la perturbarea fluxurilor logistice care ar alimenta frontul. Rol logistic și legături cu efortul militar Materialul susține că, din 2022, Wildberries a devenit o „verigă logistică” pentru efortul de război rus, inclusiv prin folosirea centrelor de distribuție ca puncte de recrutare pentru trimiterea angajaților pe front. Totodată, platforma ar comercializa, prin portaluri dedicate, produse cu utilizare militară, între care: veste antiglonț și căști de protecție; drone și piese de schimb; aparate de vedere nocturnă; generatoare și cabluri de fibră optică. Potrivit Ucrainei, centrele logistice vizate ar fi implicate și în distribuția unor componente supuse sancțiunilor, folosite la fabricarea dronelor și a echipamentelor de navigație. Presiune pe VTB Bank și risc de intervenție a statului Un alt punct central al analizei este expunerea financiară. Investigații ale jurnaliștilor financiari, citate în articol, indică faptul că Wildberries și-ar fi finanțat expansiunea prin îndatorare semnificativă: la finalul lui 2025, datoria totală ar fi fost estimată la aproximativ 13 miliarde de euro, din care peste 5 miliarde de euro ar proveni din credite de la VTB Bank (a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia). Logica invocată este că, dacă atacurile și incendiile afectează capacitatea companiei de a-și menține operațiunile și de a refinanța sau rambursa împrumuturile, presiunea s-ar putea transfera către VTB Bank și, implicit, către stat. În acest context, Kremlinul ar fi sugerat că ar putea fi nevoit să intervină cu ajutoare de urgență, facilități fiscale sau subvenții pentru a evita un val de falimente în rândul micilor antreprenori care vând prin Wildberries — măsuri care, în interpretarea analizei, ar consuma resurse bugetare ce altfel ar putea susține finanțarea războiului. [...]
Deși consola e mai ieftină la cumpărare, costurile recurente pot eroda rapid avantajul inițial , arată o analiză din Wall Street , care compară în 2026 cheltuielile totale pentru PC de gaming versus PlayStation 5 și Xbox, incluzând jocuri și abonamente. Prețurile din material au fost verificate la 18 august 2026. Costul de intrare: consola câștigă detașat La achiziție, diferența este evidentă: un PlayStation 5 Slim cu SSD de 1 TB este listat la aproximativ 3.400 de lei, iar un Xbox Series X de 1 TB în jur de 4.000 de lei. Pentru un PC „mid-range” comparabil cu generația actuală de console (calculat pe componente, nu sistem preasamblat), totalul componentelor de bază ajunge la 5.735 lei, potrivit calculelor din articol. Dacă se adaugă perifericele considerate „utilizabile” (monitor, carcasă, mouse, tastatură), mai apar 823 lei, iar totalul urcă la 6.558 lei. Unde se schimbă ecuația: abonamentele și prețul efectiv al jocurilor Analiza atrage atenția că, după cumpărarea consolei, apar cheltuieli recurente și costuri „invizibile” în momentul deciziei. Principalele diferențe evidențiate: Abonamente pentru joc online pe consolă : pentru PlayStation, abonamentul PlayStation Plus Essential este indicat la 48 lei/lună, adică 576 lei/an dacă este plătit lunar. Sunt menționate și variante mai scumpe, de 75 lei/lună și 93 lei/lună, care includ acces la unele jocuri cât timp abonamentul rămâne activ. Xbox Game Pass : abonamentele sunt prezentate între 14 dolari/lună (63 lei) și 23 dolari/lună (104 lei), cu mențiunea că Xbox Game Pass pentru consolă nu este comercializat oficial în România . Jocuri AAA : un titlu nou poate ajunge în 2026 la aproximativ 300–500 lei, în funcție de ediție și platformă. Exemplul dat este GTA VI, cu preț de precomandă pentru PS5 de 420 lei. Reducerile : deși prețul de lansare este, în general, similar pe PC și console, materialul susține că pe PC reducerile sunt mai frecvente și pot deveni substanțiale dacă utilizatorul așteaptă câteva luni sau mai mult după lansare. Concluzia economică: consola e mai accesibilă azi, PC-ul poate ieși mai bine în timp Concluzia articolului este că la prețul de achiziție consola rămâne varianta mai ieftină în 2026 , însă diferența se poate reduce în anii următori, în special prin două mecanisme: lipsa unui abonament obligatoriu pentru joc online pe PC și reducerile mai frecvente la jocuri pe platforme precum Steam. Pe de altă parte, avantajul inițial al consolei vine cu plăți recurente: doar PlayStation Plus Essential, plătit lunar, ajunge la 576 lei/an, iar pe un orizont de cinci ani ar însemna 2.880 lei, fără a include jocurile, accesoriile sau eventuale extinderi de stocare. [...]
România rămâne lider în UE la inflație, ceea ce menține presiunea pe costurile firmelor și pe bugetele populației , în pofida unei scăderi lunare a ritmului de creștere a prețurilor, potrivit Digi24 . Datele Eurostat arată o inflație anuală de 8,2% în iulie, în coborâre de la 9,2% în luna precedentă, dar în continuare cea mai ridicată din Uniunea Europeană. La nivelul UE, inflația a urcat ușor la 3% în iulie, de la 2,9% în iunie. După România, cele mai mari rate au fost raportate în Lituania (5,4%) și în Cipru și Bulgaria (ambele 4,4%). La polul opus, Suedia a avut cea mai mică inflație anuală (0,3%), urmată de Cehia (1,3%) și Danemarca și Ungaria (câte 1,6%). Unde se vede presiunea: serviciile, principalul motor al scumpirilor Pe datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) , inflația anuală (măsurată prin indicele prețurilor de consum) a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 7,93%; mărfuri alimentare: 5,03%. INS mai indică, pentru iulie 2026 față de iunie 2026, un indice al prețurilor de consum de 100,58% și o rată a inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) de 4,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni a fost de 9,8%. Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (indicatorul folosit pentru comparațiile între statele membre), inflația anuală a fost de 8,2%. Față de iunie, prețurile măsurate prin acest indice au crescut cu 0,42%, iar rata medie a inflației pentru ultimele 12 luni a fost de 8,8%. Context european: zona euro urcă ușor, serviciile trag în sus În zona euro, rata inflației a urcat de la 2,8% la 2,9% în iulie. Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a venit din partea serviciilor (1,55 puncte procentuale), urmate de energie (0,94 puncte procentuale) și de alimente, alcool și tutun (0,23 puncte procentuale). Ce urmează: BNR vede o inflație mai mare la final de 2026 Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o rată a inflației de 2,9%. [...]
Acuzațiile privind „premierea colectivă” la Romsilva redeschid riscul de control și corecții pe cheltuieli de personal , într-un moment în care regia se află deja sub presiune de reformă și de conformare cu recomandările Curții de Conturi, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , acuză conducerea Romsilva că a introdus „premierea colectivă” în noul Contract Colectiv de Muncă, deși Curtea de Conturi recomandase anterior proceduri „clare și transparente” pentru acordarea premiilor și evaluarea performanței individuale. Buzoianu susține că modificarea ar fi fost făcută în primele luni de mandat ale directorului general Vișan, în urma negocierilor cu sindicatul Silva. „Tocmai am descoperit cum Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut”, a scris Diana Buzoianu, miercuri, pe Facebook. Ce ceruse Curtea de Conturi și de ce contează pentru cheltuielile regiei Ministra afirmă că, până „în urmă cu câteva luni”, premierea personalului Romsilva era acordată individual, în funcție de rezultatele fiecărui angajat. În acest context, ea invocă un raport de acum un an al Curții de Conturi, care ar fi constatat că Romsilva acordase premii „în valoare totală foarte mare” cu încălcarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă de la acel moment (care prevedea doar acordarea individuală a premiilor). Potrivit recomandării citate de Buzoianu, Curtea de Conturi ar fi cerut adoptarea unor proceduri care să includă „analize riguroase” ale performanțelor salariaților, cu scopul de a preveni utilizarea ineficientă a fondurilor și de a motiva performanța reală. Ce reproșează Buzoianu conducerii Romsilva Buzoianu susține că noua conducere a procedat în sens contrar recomandărilor, negociind un contract care introduce posibilitatea acordării de premii colective. „Romsilva, în loc să clarifice cum face mai clară premierea individuală, ca să dea beneficii celor care chiar au rezultate, s-a acoperit nevoie mare introducând un articol special în Contractul Colectiv de Muncă ca să poată da și premii colectiv”, a scris ministra. În final, ea afirmă că situația reprezintă încă un argument pentru continuarea reformării Regiei Naționale a Pădurilor. În materialul Digi24 nu este prezentată o reacție a Romsilva la aceste acuzații. [...]
Apele Române anunță plângere penală și verifică un posibil prejudiciu după ce o comună din Gorj ar fi furnizat apă în sistem centralizat fără autorizație încă din 2017, potrivit Digi24 . Miza imediată este dublă: răspunderea penală pentru exploatarea resursei fără avizele cerute de lege și recuperarea eventualelor sume rezultate din utilizarea neautorizată a apei. Inspectorii de la Apele Române Jiu au constatat, în urma unui control în comuna Berlești, că administrația locală ar fi livrat apă către locuitori fără „actele de reglementare necesare” din perspectiva gospodăririi apelor, situație care, conform verificărilor din teren, ar data din 2017. Ce urmează: anchetă penală și calcularea prejudiciului Administrația Națională „Apele Române ” spune că va sesiza organele de cercetare penală, iar inspectorii de la Apele Române Jiu vor formula plângere penală pentru infracțiunea de exploatare a resurselor de apă fără autorizație de gospodărire a apelor. Instituția precizează că exploatarea și utilizarea resurselor de apă se pot face doar cu respectarea condițiilor și obligațiilor prevăzute de legislație. În paralel, Administrația Bazinală de Apă Jiu face demersuri pentru stabilirea și recuperarea „eventualului prejudiciu” rezultat din exploatarea resursei fără actele cerute de lege. Valoarea acestuia nu este indicată în material. De ce contează: autorizația nu e „formalitate” Apele Române argumentează că actele de reglementare stabilesc condițiile în care apa poate fi captată și utilizată, insistând că resursa este „strategică” și că folosirea ei presupune respectarea strictă a cadrului legal. Cercetările urmează să stabilească dacă faptele sesizate se confirmă și care sunt răspunderile, conform instituției. [...]
Penuria de combustibil din Rusia a ajuns în Moscova, iar rețelele de benzinării au introdus limite de vânzare , pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și al eforturilor autorităților de a redirecționa volume din estul țării către capitală, potrivit Digi24 . În Moscova, mai multe rețele au început să aplice restricții temporare la vânzarea de benzină și motorină. „ Gazprom Neft ” a confirmat pentru RBC că limitele sunt în vigoare „temporar”, iar clienții sunt îndrumați să verifice direct la stații inclusiv dacă alimentarea în canistre este permisă. Compania spune că încearcă să stabilizeze situația, pe fondul creșterii cererii în capitală. La „ Tatneft ”, limita comunicată prin linia de asistență este de 50 de litri pentru benzină și 60 de litri pentru motorină. Penuria din Moscova și regiunea Moscovei era semnalată încă de săptămâna trecută. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț în distribuție Locuitorii au raportat întreruperi în aprovizionare și cozi la stațiile de alimentare după o nouă serie de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor rusești; în august ar fi fost scoase din funcțiune cel puțin patru rafinării mari, conform informațiilor din articol. Deficitul de benzină AI-95 este descris ca fiind deosebit de vizibil: în pofida creșterii prețului până la 120 de ruble pe litru, carburantul ar fi dispărut de la stațiile mai multor rețele, inclusiv „Gazprom”, „Rosneft”, „Neftmagistrali” și Teboil. Aprovizionare „cu prioritate” pentru capitală, în detrimentul regiunilor Surse din sectorul petrolier citate de Reuters au indicat că Kremlinul a reluat campania de aprovizionare prioritară a Moscovei cu benzină, acoperind deficitul prin redistribuirea volumelor din regiunile estice. Transporturile sunt direcționate către capitală chiar dacă tot mai multe regiuni ar intra într-un al doilea val al crizei de combustibil, care ar fi cuprins deja zeci de regiuni. Ca indicator al tensiunilor din piață, articolul citează datele aplicației „GdeBENZ”: la 16 august, benzina sau motorina ar fi fost disponibile doar la 28,1% dintre stațiile de alimentare din țară, față de 41% cu o săptămână înainte. Scăderi ale disponibilității sunt menționate în mai multe regiuni, inclusiv Volgograd, Chelyabinsk, Orenburg, Voronej, Samara, Penza, Saratov, Lipetsk, Rostov și în Tatarstan. [...]
