Știri
Știri din categoria Diverse
ANPC vrea să separe „livratorul de hrană” de „curier” în COR, ceea ce ar aduce obligații noi de igienă și transport pentru o parte din piața de livrări, potrivit Digi24. Autoritatea spune că face demersuri pentru introducerea ocupației de „livrator de hrană” în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), distinct de ocupația de „curier”.
Miza, din perspectiva reglementării, este că livrarea de produse alimentare – inclusiv perisabile – ar urma să fie tratată ca activitate cu cerințe specifice de siguranță alimentară, nu ca un simplu transport de colete.
ANPC afirmă că livratorii de hrană ar trebui să urmeze un curs de igienă alimentară și să respecte cerințe legate de prevenirea contaminării produselor și menținerea condițiilor adecvate de transport.
În comunicatul citat de Digi24 (preluat de News.ro), instituția argumentează că ocupația ar trebui recunoscută distinct deoarece are „ca obiect principal transportul și livrarea produselor alimentare, inclusiv a celor perisabile”, ceea ce implică cerințe specifice.
ANPC spune că a retransmis documentația necesară către instituția responsabilă de administrarea și actualizarea COR, în cadrul unui dialog interinstituțional și al unui schimb de expertiză.
Autoritatea mai precizează că urmărește „consolidarea cadrului de reglementare” pentru livrarea alimentelor și creșterea gradului de responsabilizare a operatorilor din sector. Materialul nu oferă un calendar pentru o eventuală decizie sau pentru intrarea în vigoare a unor cerințe.
Recomandate
Rusia pune presiune pe Armenia cu un termen-limită și amenințarea unor „măsuri suplimentare”, ceea ce poate afecta direct comerțul și accesul Erevanului la piețele din spațiul eurasiatic. Potrivit Digi24 , viceministrul rus de Externe Mihail Galuzin a declarat pentru TASS că Armenia trebuie să decidă până în decembrie dacă va organiza un referendum în care să aleagă între apropierea de Uniunea Europeană și apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Galuzin a spus că, în funcție de decizia Erevanului, vor fi luate „măsuri suplimentare” și că liderii „vor ține cont” dacă apelul la organizarea referendumului nu este luat în seamă. Totodată, oficialul rus a menționat că va fi prezentat un raport privind posibilele consecințe ale retragerii Armeniei din UEEA. Miza economică: UEEA versus o perspectivă UE „nu pe deplin sigură” În declarațiile citate, Galuzin a pus problema în termeni de cost-beneficiu pentru populație, întrebând dacă armenii sunt pregătiți să renunțe la calitatea de membru al UEEA pentru perspectiva – „nu pe deplin sigură” – a aderării la UE în viitor. De ce contează: UEEA este cadrul prin care Armenia are acces la o piață comună cu Rusia și alte state membre, iar o eventuală ieșire ar implica schimbări de regim comercial și de reguli pentru companii. Presiune și pe filiera de securitate: cotizațiile la CSTO În paralel, Rusia cere Armeniei să-și reia obligațiile financiare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) . Galuzin a precizat că refuzul de a participa la CSTO și nesemnarea deciziilor privind bugetul nu scutesc Armenia de plata cotizației de membru. Oficialul rus a avertizat că șefii de stat din Consiliul de Securitate Colectivă ar putea limita autoritatea Armeniei în cadrul organizației la reuniunea din 11 noiembrie, la Moscova. Context: relații în deteriorare și restricții comerciale Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au deteriorat în ultimele luni pe fondul apropierii Armeniei de UE. Începând din aprilie, după o discuție în care premierul armean Nikol Pașinian i-a vorbit lui Vladimir Putin despre democrație și despre lipsa blocării internetului în Armenia, Rusia a început să impună restricții asupra importurilor de produse armene, notează materialul. Pașinian a anunțat înghețarea participării la CSTO în februarie 2024, iar în mai Armenia a refuzat să finanțeze activitatea organizației, invocând lipsa de asistență în timpul conflictului armat cu Azerbaidjanul din Nagorno-Karabah. În iunie 2026, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că statele membre CSTO vor lua în considerare aplicarea prevederilor statutului asupra Erevanului din cauza restanțelor acumulate pe parcursul a doi ani, cu riscul pierderii dreptului de vot și al posibilității de a nominaliza cetățeni pentru posturi alocate prin cotă. În acest cadru, termenul din decembrie și reuniunea CSTO din 11 noiembrie conturează două momente-cheie în care Rusia poate transforma presiunea politică în decizii cu efecte economice și instituționale pentru Armenia. [...]
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită cel puțin 10 zile, ceea ce prelungește reducerea producției nucleare într-un moment în care centrala depinde direct de nivelul Dunării pentru apa de răcire, potrivit Digi24 . Directorul CNE Cernavodă , Romeo Urjan, spune că prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului fluviului, fără condiții pentru reluarea funcționării în acest interval. Urjan a precizat că oprirea nu este legată de securitatea nucleară sau de o urgență, ci de imposibilitatea de a asigura cantitatea de apă de răcire necesară pentru a menține producția de energie livrată „în mod normal” în sistem. „Vreau să precizez că în momentul de față unitatea doi de la Cernavodă funcționează în condiții normale de funcționare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară sau urgență. Este pur și simplu cantitatea de apă de răcire necesară nu mai este suficientă pentru a asigura producția de energie electrică pe care o livrăm în mod normal în sistem.” De ce contează: ambele reactoare ajung oprite, o situație fără precedent în 19 ani Directorul centralei afirmă că este pentru prima dată în ultimii 19 ani, de când România operează două reactoare nucleare, când ambele unități de la Cernavodă vor fi oprite. În termeni operaționali, asta înseamnă o indisponibilitate simultană a producției nucleare de la Cernavodă, pe fondul unei constrângeri de mediu (nivelul Dunării), nu al unei defecțiuni tehnice. Ce indică prognoza hidrologică și de ce nu se estimează repornirea Romeo Urjan spune că estimarea de „10 zile” vine din prognoza primită de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor , iar dincolo de acest interval nu există o prognoză „foarte exactă”. „Prognoza pe următoarele 10 zile arată o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. (…) 10 zile de aici încolo scăderea continuă, nu ne așteptăm să repornim unitatea doi în această perioadă.” Măsurile de la Bala au câștigat timp, dar efectul a fost temporar Directorul CNE Cernavodă a explicat că intervențiile din zona Bala — dragarea, derocarea (îndepărtarea rocilor) și scufundarea barjelor — au permis menținerea în funcțiune a reactorului pentru aproximativ o săptămână în plus față de scenariul inițial. El a mai spus că după scufundarea barjelor s-a obținut o creștere de nivel, însă un fenomen „încă studiat” a făcut ca cei 8 centimetri câștigați să fie pierduți rapid. Ce urmează: discuția se mută spre investiții pentru „viabilitatea economică” În contextul schimbărilor climatice și al secetelor mai frecvente, Urjan consideră că România trebuie să ia în calcul investiții suplimentare pentru a proteja funcționarea centralei și a reduce riscul unor opriri repetate, invocând explicit „viabilitatea economică”. „Atunci, pentru viabilitatea economică e necesar să luăm alte măsuri, pe investiții suplimentare, pentru a asigura producția de energie electrică fără aceste scăderi masive de nivel.” Întrebat despre oportunitatea dezvoltării reactoarelor 3 și 4 în aceste condiții, directorul a indicat proiectul hidrotehnic de la Bala (menționând un „baraj” la Bala) ca posibilă soluție pentru funcționarea în condiții optime a unei centrale cu patru unități. [...]
Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă nu pune, de una singură, România în risc de blackout , iar autoritățile mizează pe măsuri de echilibrare a sistemului înainte de orice scenariu de deconectări, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi, pe fondul opririi celui de-al doilea reactor al centralei nucleare. Oficialul a spus că, în condiții normale, oprirea reactorului nu ar trebui să ducă la o pană de curent la nivel național și a transmis că populația „trebuie să stea liniștită” în privința acoperirii consumului, inclusiv în orele de vârf. Ce ar putea împinge sistemul spre probleme Bușoi a indicat drept risc major nu oprirea reactorului în sine, ci apariția unor evenimente care pot afecta infrastructura de transport a energiei, precum incendii de vegetație pe fondul caniculei sau situații în care ar fi afectate liniile Transelectrica , cu efecte în lanț care, chiar dacă „reversibile”, ar necesita timp pentru remediere. Ce instrumente invocă autoritățile pentru reducerea riscului În intervenția sa la TVR Info, citată de News.ro, secretarul de stat a menționat că există „multe alte soluții” înainte ca sistemul național să fie dezechilibrat, făcând referire la: Hotărârea de Guvern și normativul Transelectrica, adoptate pentru reducerea riscului; reducerea voluntară a consumului; deconectarea manuală, pe care a spus că nu o vede posibilă „la marii consumatori”. Bușoi a mai afirmat că pentru populație și „serviciile-suport” (spitale, instituții) există suficientă producție internă pentru a asigura consumul, inclusiv în vârfurile de sarcină. [...]
Bogdan Ivan susține că arbitrajul de preț la energie scapă controlului statului și permite unor companii să obțină „profituri uriașe” din diferențele dintre exporturi ieftine și importuri scumpe, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Energiei a declarat marți seară, la Digi24, că România nu ar fi ajuns în actualele dificultăți de asigurare a necesarului de energie din „lipsă de inteligență”, ci din „ticăloșie”, acuzând existența unor actori care profită de „lacunele lăsate de statul român”. Miza economică: export ieftin, import scump, câștig pe diferență Ivan a descris un mecanism în care, atunci când există supraproducție, energia ar ajunge să fie vândută către vecini, inclusiv Bulgaria , la prețuri foarte mici, pentru ca ulterior „aproape aceeași energie” să fie importată în România la prețuri mult mai mari. În exemplul oferit de el, diferența de preț ar fi între: 5, 10, 20 de lei pe megawatt la export, în condiții de supraproducție; 1.500, 2.500 de lei pe megawatt la import. În această schemă, a spus Ivan, „cineva câștigă foarte mulți bani” din activitatea de tranzacționare (trading), pe care a caracterizat-o drept posibilă chiar și cu resurse minime („doi angajați și trei laptopuri”). Cine ar profita și de ce contează reglementarea Întrebat cine procedează astfel, Ivan a răspuns că sunt „băieții deștepți din energie”, care „profită de lacunele lăsate de statul român”, indicând explicit Ministerul Energiei și „ecosistemul de reglementatori” ca parte a problemei de coerență instituțională care ar permite aceste câștiguri. Ce cere: guvern funcțional și „strategie clară” În final, fostul ministru a susținut că prioritatea ar fi formarea unui guvern „funcțional”, indiferent de numele viitorului prim-ministru, care să vină cu „o strategie clară” pentru sectorul energetic. Declarațiile nu includ, însă, măsuri concrete sau un calendar de implementare. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad a reaprins riscuri operaționale în Kosovo, inclusiv pentru apă și energie , după ce liderul ucrainean a reafirmat că Ucraina nu va recunoaște independența Kosovo, potrivit Digi24 . Reacțiile din regiune au venit rapid, iar disputa a căpătat o dimensiune practică: amenințarea Serbiei de a interveni asupra râului Ibar ar putea afecta alimentarea cu apă și funcționarea celei mai mari centrale electrice din Kosovo. Reacția Kosovo: gest simbolic, mesaj politic În Priștina, un banner albastru-galben cu mesajul „Ucraina liberă”, amplasat pe artera principală încă din 2022, a fost dat jos imediat după declarațiile lui Zelenski. Primarul Perparim Rama a justificat decizia prin ideea de reciprocitate a respectului, deși a spus că simpatiile sale rămân alături de populațiile afectate de război, violență și persecuție. Amenințarea privind râul Ibar: miza de infrastructură După vizita lui Zelenski, președintele sârb Aleksandar Vucic a amenințat că va devia fizic cursul râului Ibar, ca represalii pentru demolarea de către Kosovo a unor case deținute de sârbi de-a lungul malului unui lac de acumulare. O astfel de măsură, notează publicația, ar putea duce la golirea lacului de acumulare care asigură o mare parte din aprovizionarea cu apă a Kosovo și capacitatea esențială de răcire a celei mai mari centrale electrice din țară. De ce ar fi Zelenski interesat de Serbia: muniție și echipamente „standard sovietic” Analiza citată de Digi24, semnată de Politico , leagă implicarea Kievului în această dispută regională de nevoia de armament. Serbia produce muniție în calibre standard sovietice, greu de obținut de Ucraina de la aliații occidentali, care folosesc standarde NATO. În același timp, Ucraina încă utilizează obuziere grele și tancuri din era sovietică, considerate esențiale în luptele din Donbas și nu numai. În acest context, în pofida poziției sale pro-ruse, Vucic ar fi dispus să furnizeze în secret astfel de echipamente către Kiev, potrivit materialului citat. Efecte politice în lanț: UE, proteste și calcule electorale Florian Bieber, director al Centrului de Studii privind Europa de Sud-Est de la Universitatea din Graz, este citat explicând că Zelenski nu își permite să se preocupe de altceva decât de nevoile imediate ale țării, iar Vucic „are o importanță mai mare pentru el”. Tot Bieber apreciază că apropierea simbolică de Zelenski ar putea fi folosită de Vucic pentru a reduce presiunea criticilor de la Bruxelles, în condițiile în care liderii UE au condamnat „explozia de violență” din protestele antiguvernamentale și „prăbușirea standardelor democratice” din Serbia. În analiza citată, Bieber leagă această strategie și de perspectiva unor posibile alegeri în Serbia. Contextul Kosovo, sensibil și pentru UE Kosovo și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut de peste 100 de țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și 22 dintre cele 27 de state membre ale UE. Statutul Kosovo rămâne însă un subiect controversat, inclusiv în interiorul Uniunii, în special pentru state precum Spania și Cipru, care nu recunosc independența. Ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca, a spus că a luat act „cu regret” de poziția lui Zelenski și a avertizat că o astfel de retorică reflectă încercările Rusiei de a invoca Kosovo ca precedent. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunile pot escalada pe două planuri: politic (prin reacții regionale și raportarea UE la Serbia) și operațional (prin riscuri asupra infrastructurii de apă și energie din Kosovo), dacă amenințările privind râul Ibar ar fi puse în practică. Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă de implementare a unei astfel de măsuri. [...]
Un blocaj prelungit în Strâmtoarea Ormuz poate împinge petrolul la 140 dolari/baril (aprox. 644 lei), pe fondul scăderii stocurilor și al riscurilor de aprovizionare, potrivit unei analize citate de Digi24 . Mesajul-cheie pentru economie este că piața a reacționat încă moderat, dar această „calmare” se poate rupe rapid dacă impasul se prelungește. Marți, petrolul Brent a urcat cu 0,6%, la 88,2 dolari pe baril (aprox. 406 lei), după ce săptămâna trecută încheiase în jur de 83 de dolari. WTI, referința din SUA, a avansat similar, la 82,56 dolari pe baril (aprox. 380 lei). Chiar și așa, Brent rămâne sub maximul de peste 110 dolari pe baril atins în luna mai. De ce contează: piața pariază încă pe o soluție, dar are „termen” Potrivit CNBC, speranțele pentru un acord rapid între SUA și Iran, care să ducă la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, s-au diminuat. Săptămâna trecută, petrolul Brent scăzuse cu peste 7% după semnale că un acord ar putea fi iminent, însă acesta nu s-a materializat, iar perspectivele s-au deteriorat în weekend. Economistul Modupe Adegbembo (Jefferies) spune că investitorii încă mizează pe un compromis care să permită creșterea fluxurilor de petrol și mărfuri prin Ormuz, însă această încredere este limitată în timp. Dacă situația se prelungește până la finalul săptămânii sau intră în săptămâna următoare fără progrese semnificative, reacția prețurilor ar putea deveni mult mai puternică. Scenariul de risc: „punct critic” al aprovizionării și salt de preț Kieran Tompkins ( Capital Economics ) explică faptul că nivelul încă relativ moderat al petrolului reflectă ideea că investitorii nu au abandonat scenariul unei redeschideri rapide. Dacă impasul continuă, piața ar putea ajunge să trateze drept mai probabilă o închidere de durată, ceea ce ar împinge în sus contractele cu livrare apropiată, mai ales dacă reapare riscul atingerii unui „punct critic” al aprovizionării — momentul în care stocurile nu mai pot acoperi deficitul de ofertă. Capital Economics estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă și stocurile statelor dezvoltate continuă să se reducă rapid, acest punct ar putea fi atins în jurul începutului trimestrului al patrulea. Într-un asemenea scenariu, prețurile ar putea urca în zona de 120–140 dolari pe baril (aprox. 552–644 lei), pe baza reacțiilor observate în episoade istorice comparabile de deficit sever al ofertei. Factori care pot amplifica presiunea: China și riscurile din Arabia Saudită Un element care a temperat până acum creșterea a fost reducerea temporară a importurilor Chinei. Amrita Sen (Energy Aspects) apreciază că Beijingul a contribuit la echilibrarea pieței în luna mai, însă importurile și-au revenit în iulie și sunt așteptate să crească în continuare în august, ceea ce ar putea elimina un „amortizor” important al pieței. Separat de Ormuz, atacurile Houthi asupra infrastructurii din Arabia Saudită sunt prezentate ca un risc suplimentar pentru aprovizionarea globală, într-un moment în care capacitatea pieței de a compensa pierderile de producție și transport este atent urmărită. Ce urmează, pe scurt Evoluția prețului depinde de două direcții pe care piața încearcă să le evalueze simultan: reluarea rapidă a fluxurilor prin Ormuz sau o închidere prelungită. Dacă negocierile nu produc rezultate, cererea Chinei continuă să crească, iar stocurile din statele dezvoltate se reduc accelerat, analiștii citați avertizează că actualul nivel al cotațiilor poate să nu mai reziste, iar ajustarea să fie abruptă. [...]
