Știri
Știri din categoria Diverse
O listă publicată în Iran, cu ținte politice occidentale, ridică miza de securitate pentru lideri și relațiile cu Europa. Potrivit Stirile Pro TV, publicația iraniană Hamshahri a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, iar printre cei vizați sunt Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron.
Informația este relatată în contextul unui mesaj atribuit lui Mojtaba Khamenei, prezentat drept actualul ghid suprem iranian, care a transmis că „răzbunarea” ar fi „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului.
„Această răzbunare este voinţa naţiunii noastre şi ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Aceşti criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorinţa unei morţi liniştite în patul lor.”
Hamshahri ar fi publicat online o infografie care reia mesajul, însă aceasta nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia ar include fotografiile a 13 personalități și ar face trimitere la o „listă” evocată în mesaj, fără să menționeze explicit nume, notează materialul.
În același timp, articolul precizează că pe această listă ar figura:
Publicația arată că Iranul a reproșat țărilor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile asupra teritoriului său și că ar participa la ele prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane.
În plan practic, apariția unei astfel de liste și limbajul de tip „răzbunare inevitabilă” pot amplifica riscurile de securitate pentru liderii menționați și pot tensiona suplimentar relațiile diplomatice, într-un moment în care poziționările europene sunt deja contestate de Teheran, potrivit relatării.
Recomandate
Coreea de Sud ia în calcul o desfășurare militară în zona Strâmtorii Ormuz , o mișcare care poate influența securitatea rutelor energetice și costurile de transport maritim , potrivit Digi24 . Președinția de la Seul spune că analizează opțiuni pentru o prezență alături de SUA, dar subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie. Contextul imediat este presiunea publică venită dinspre Washington. Președintele american Donald Trump a criticat luna trecută, pe rețelele sociale, refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune SUA–Coreea de Sud. Un oficial din cadrul președinției sud-coreene a precizat că guvernul va face o analiză „conform procedurilor legale naționale”, ținând cont de situația de securitate din Peninsula Coreeană, și că discuțiile sunt încă deschise, potrivit Kyodo, preluată de Agerpres. Ce formă ar putea lua implicarea Potrivit aceleiași surse, Seulul ia în calcul „diverse opțiuni”, inclusiv: roluri de luptă; roluri necombatante, precum misiuni de căutare. Ce urmează, procedural O eventuală desfășurare de forțe sud-coreene în afara țării ar necesita: o decizie a Consiliului de Securitate Națională; aprobarea parlamentului unicameral de la Seul. Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere acordul legislativului chiar în cursul acestei luni, însă, la acest moment, autoritățile spun că nu există o hotărâre finală. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]
Retragerea Blue Origin și SpaceX de la summitul spațial de la Paris tensionează cooperarea transatlantică în sector , într-un moment în care Europa încearcă să-și consolideze parteneriatele și capacitățile industriale în domeniu. Potrivit Digi24 , patru companii aerospațiale americane și-au anulat participarea la Summitul Spațial Internațional de la Paris (9–10 septembrie), eveniment inițiat de președintele francez Emmanuel Macron . Pe lângă Blue Origin și SpaceX, Ministerul francez al Învățământului Superior, Cercetării și Spațiului a indicat că și Stoke Space și Starcloud nu vor mai participa, informație transmisă de AFP. Presiuni politice și efecte asupra colaborării SUA–Europa Ministerul francez a sugerat că decizia companiilor ar putea fi legată de „zvonurile despre presiuni” apărute în presă și a transmis că Parisul își dorește continuarea colaborării cu partenerii americani, chiar dacă „schimbările strategice și presiunile politice” complică relația. „Este dificil să nu asociem acest lucru cu zvonurile despre presiuni relatate în presă. Evident, dorim să continuăm să colaborăm cu partenerii şi aliaţii noştri americani, chiar dacă schimbările strategice şi presiunile politice fac uneori sarcina inutil de complexă.” În același context, Politico a relatat că ar exista presiuni de la Casa Albă asupra companiilor spațiale americane pentru a nu participa la summit, notează AFP, citată de Agerpres. De ce contează pentru industrie Absența unor jucători majori precum Blue Origin și SpaceX reduce greutatea operațională a summitului și semnalează un risc de politizare a cooperării industriale în spațiu, într-un sector în care proiectele comune se bazează, de regulă, pe parteneriate pe termen lung și pe încredere între aliați. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat dacă retragerile sunt temporare sau dacă vor afecta și alte formate de cooperare SUA–Europa în domeniul spațial. [...]
Deși iulie a adus o creștere a turismului, primele șapte luni din 2026 rămân pe minus , iar gradul de ocupare a cazărilor a scăzut, ceea ce indică o presiune asupra veniturilor din ospitalitate în plin sezon, potrivit datelor INS prezentate de Digi24 . În iulie 2026, în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 1,9 milioane de sosiri, în creștere cu 6,2% față de iulie 2025. Numărul înnoptărilor a urcat la 4,7 milioane, cu 6,1% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. Bilanțul pe 7 luni: scădere la sosiri și înnoptări Pe intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2026, sosirile au totalizat 7,48 milioane, cu 1,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În același timp, înnoptările au însumat 15,54 milioane, în scădere cu 3,1%. Structura cererii a rămas dominată de turismul intern: turiștii români au reprezentat 79,9% din totalul sosirilor și tot 79,9% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 20,1% la ambii indicatori. Durata medie a șederii în primele șapte luni a fost de 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Ocupare mai mică a cazărilor, în ciuda vârfului de sezon Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 26% în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, la nivelul tuturor structurilor de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), cu 2,3 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară din 2025. Unde s-au dus turiștii și de unde au venit străinii După numărul de sosiri, cele mai căutate destinații în primele șapte luni au fost: Municipiul București: 1,09 milioane sosiri Constanța: 1,028 milioane sosiri Brașov: 724.000 sosiri La înnoptări, Constanța a fost pe primul loc, cu 3,1 milioane, urmată de Municipiul București (2,24 milioane) și Brașov (1,37 milioane). În privința turiștilor străini cazați în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, principalele țări de proveniență au fost Germania (145.800 persoane), Italia (123.400) și Statele Unite ale Americii (101.300). [...]
Tesla a scos pe străzi, în Austin, un robotaxi fără volan și pedale , un pas care mută discuția din zona de „concept” în cea a operării comerciale și aduce în prim-plan obstacolele de reglementare pentru vânzarea unui astfel de vehicul către public, potrivit Libertatea . Cybercab a fost introdus joi în rețeaua de transport autonom a Tesla și oferă primele curse publicului în Austin, Texas . Modelul are două locuri și este primul robotaxi proiectat special de companie pentru acest tip de serviciu, nu o adaptare a unei mașini de serie. Ce schimbă lansarea: de la test la operare publică Evenimentul de lansare a avut loc în centrul orașului Austin, unde Ashok Elluswamy, vicepreședinte pentru Inteligență Artificială la Tesla, a anunțat includerea Cybercab în flota publică de robotaxiuri. Până acum, flota era formată doar din Tesla Model Y, conform informațiilor citate de Libertatea din Business Insider. „Puteți ieși afară și lua curse. Oricine poate lua curse. Este deschis pentru întreaga populație.” Tesla nu a comunicat dimensiunea inițială a flotei Cybercab, însă înregistrările Departamentului de Vehicule Motorizate din Texas arată că firma a înregistrat 45 de vehicule până joi. Cum funcționează Cybercab și cum este chemat Cybercab este un vehicul autonom cu două locuri, fără volan și fără pedale, comparat în material cu modelul Zoox al Amazon. Utilizatorii îl pot chema prin aplicația Robotaxi, potrivit clipurilor distribuite de influenceri și creatori de conținut prezenți la eveniment. Un creator de conținut specializat în vehicule autonome, David Moss, a publicat un clip în care arată că ușile „fluture” pot fi deschise din aplicație, iar după urcare ușile se închid automat, conform descrierii din articol. Miza pentru piață: preț „sub 30.000 de dolari” și vânzare către consumatori Lansarea din Austin vine la aproape doi ani după prezentarea conceptului la evenimentul „We, Robot” din Burbank, California, în octombrie 2024. Atunci, Elon Musk a spus că prețul Cybercab va fi sub 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei) și că Tesla intenționează să permită consumatorilor să cumpere un Cybercab, în timp ce vehiculul ar urma să fie integrat și în flota Robotaxi. Înainte de lansare, Tesla a publicat și un formular online pentru a evalua interesul privind achiziția de vehicule Cybercab destinate flotei. Unde se poate bloca extinderea: certificare și derogări de siguranță Punctul sensibil rămâne reglementarea. Libertatea notează că Tesla ar putea întâmpina dificultăți din partea autorităților pentru a comercializa un vehicul fără volan și pedale pe piața de masă. Deși nu există o interdicție federală explicită pentru astfel de mașini, compania trebuie fie să certifice că Cybercab respectă standardele federale de siguranță aplicabile, fie să solicite derogări temporare înainte de a începe vânzările către consumatori. [...]
Prelungirea crizei politice avantajează AUR și apasă pe „echilibrul” dintre partidele mari , potrivit unei analize a directorului INSCOP Research , Remus Ștefureac, prezentată de Știrile Pro TV . Sociologul susține că măsurătorile din iulie și august indică posibile reconfigurări ale raportului de forțe, însă avertizează că tendințele trebuie confirmate de datele din septembrie. Ștefureac spune că AUR „rămâne sus, foarte sus”, iar „sub AUR lucrurile se reechilibrează”, fără să publice procentele exacte ale sondajelor din vară. El explică faptul că, din cauza specificului perioadei estivale, INSCOP tratează cu prudență aceste măsurători și le publică rar. „Nu cred foarte mult în măsurătorile politice din iulie-august, chiar dacă facem în fiecare an. Oamenii sunt mai detașați, mai puțin conectați la evenimente și nu au răbdare. De aceea, nici nu prea publicăm decât foarte rar. Evident însă, ele nu pot fi ignorate cu totul.” De ce contează: criza politică, combinată cu presiuni economice, poate consolida baza AUR În interpretarea sociologului, „prelungirea nepermisă a crizei politice” tinde să „niveleze” raportul dintre partidele fostei coaliții și să avantajeze AUR, prin extinderea și consolidarea bazei sale electorale. Argumentul central este că tensiunile politice se suprapun peste „provocări economice” și „de securitate” care pun presiune pe veniturile populației, în timp ce clasa politică este percepută ca fiind preocupată de conflicte interne. „Este o reacție firească a populației extenuate și contrariate de contrastul revoltător dintre provocările economice, de securitate majore, cu presiuni maximale asupra veniturilor cetățenilor și detașarea reprezentanților politici care prioritizează certurile în locul construcției și responsabilității. Exact când e mai mare nevoie și de construcție și de responsabilitate, pentru că focul se întețește, iar „pompierii” de serviciu sunt în vacanță sau se ceartă dacă ar trebui să utilizeze benzină sau motorină pentru stingerea incendiului. Ambele scumpe oricum în aceste vremuri….” Context: ce indica ultimul barometru publicat, în luna mai Pentru o comparație, ultimul Barometru Informat.ro–INSCOP publicat în luna mai privind intenția de vot la parlamentare plasa AUR pe primul loc, într-un interval de 38–41%, în funcție de mobilizarea alegătorilor. Pe locul al doilea, PNL trecea atunci în fața PSD, cu 20–22%, în timp ce PSD era la 13–17%, iar USR se menținea în jurul pragului de 10%. Ștefureac lega, la acel moment, ascensiunea PNL de creșterea popularității premierului Ilie Bolojan. Ce urmează Directorul INSCOP subliniază că semnalele din iulie–august trebuie validate de măsurătorile din septembrie. Abia atunci se va putea spune dacă „schimbările și echilibrările” sugerate de datele de vară se confirmă și dacă AUR își menține avantajul în același ritm. [...]
