Știri
Știri din categoria Diverse

Rusia cere Turciei să intervină pentru protejarea exporturilor de gaz către Ankara, după ce Moscova acuză Ucraina de atacuri asupra infrastructurii care deservește conductele Blue Stream și Turkish Stream, potrivit Digi24.
Kremlinul a transmis miercuri că speră ca Turcia și „alte țări” să-și folosească influența pentru a opri Ucraina să mai atace infrastructura energetică internațională. Solicitarea vine după ce Rusia a acuzat Ucraina de atacarea stației de pompare Krasnodarskaia a Gazprom, instalație care deservește exporturile de gaz spre Turcia prin conducta Blue Stream.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat atacul drept „foarte periculos” și a spus că Rusia ia măsuri pentru a minimiza riscurile unor astfel de lovituri. În declarații atribuite agenției TASS, Peskov a susținut că Ucraina ar manifesta „o înclinație către atacuri teroriste” împotriva infrastructurilor critice ale rețelei energetice internaționale.
„Ne așteptăm ca omologii noștri turci și alte țări să-și folosească influența pentru a avertiza regimul de la Kiev împotriva unor astfel de acțiuni.”
Miza imediată este operațională: stațiile de pompare și comprimare sunt puncte critice pentru funcționarea conductelor, iar orice avarie poate afecta capacitatea de transport și stabilitatea livrărilor. În acest context, Moscova încearcă să transforme Ankara într-un canal de presiune diplomatică asupra Kievului, invocând faptul că infrastructura vizată deservește exporturi către Turcia.
Peskov a mai afirmat că Moscova ar fi atras „în repetate rânduri” atenția Ankarei asupra unor încercări de atac asupra infrastructurii Turkish Stream și Blue Stream.
În noaptea de 7 spre 8 iulie, forțele ucrainene ar fi atacat instalații petroliere și obiective militare din mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv rafinăria „Rosneft” din Saratov, stația de comprimare „Krasnodarskaya”, un aerodrom militar din Borisoglebsk (la aproximativ 230 km de Voronej), două petroliere lângă Taganrog și o fabrică petrochimică din Nizhnekamsk, conform informațiilor prezentate în articol.
Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a declarat că au existat „avarii la obiectivele de infrastructură civilă”, cu un mort și mai mulți răniți, fără să menționeze explicit rafinăria. Materialul mai notează că au apărut imagini pe canale ucrainene de monitorizare care ar surprinde atacul asupra rafinăriei, iar Astra ar confirma atacul și incendiul de acolo.
În Tatarstan, martori oculari ar fi transmis imagini cu un incendiu puternic la una dintre rafinării; sunt menționate, ca „versiuni”, posibile lovituri asupra rafinăriei „Taneco” (Tatneft) și asupra complexului petrochimic „Nizhnekamskneftechim” (Sibur). Autoritățile locale nu ar fi raportat oficial aceste lovituri, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Donald Trump a evitat să acuze direct Rusia că a încălcat armistițiul energetic , susținând că și Ucraina a lovit anterior obiective energetice rusești, într-o poziționare care complică aplicarea și credibilitatea unei înțelegeri menite să limiteze atacurile asupra infrastructurii de energie, potrivit Digi24 . Armistițiul a fost anunțat de liderul american duminică, 11 octombrie, „în mod neașteptat”, iar Kievul ar fi fost luat prin surprindere. Trump a spus că înțelegerea era în vigoare „pentru că am spus eu că au căzut de acord”, conform relatării preluate de Digi24 de la Kyiv Independent . Întrebat de jurnaliști dacă Rusia a încălcat armistițiul, Trump a răspuns: „O să vă spun mai târziu despre asta”. La o altă întrebare, el a invocat acțiuni ale Ucrainei din ziua anterioară: „Ei bine, Ucraina a lovit numeroase obiective cu o zi înainte.” Atacuri asupra infrastructurii energetice, la câteva ore după anunț La doar câteva ore după anunțul făcut de Trump, Rusia ar fi încălcat armistițiul printr-un atac asupra centralei electrice CHP-5 din Harkov. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că duminică, 11 octombrie, Kremlinul a atacat șase instalații energetice, iar în urma acestor lovituri au fost rănite 33 de persoane în întreaga țară. Zelenski a mai spus că, în ultima săptămână, Rusia a efectuat peste 200 de atacuri asupra instalațiilor electrice și de transport ale Ucrainei, pe lângă 17 atacuri asupra instalațiilor de gaze și petrol. Poziția Kievului și lipsa unui răspuns oficial al Rusiei În același timp, Ucraina „s-a abținut” să atace rafinăriile de petrol ale Rusiei în ultimele două zile, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a transmis luni, 12 octombrie, că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic dacă și Rusia face același lucru, dar a susținut că o încetare a focului care ar viza doar rafinăriile de petrol „nu are sens”, în condițiile în care Ucraina ar avea o singură rafinărie „grav avariată”, atacată anterior de Rusia. Rusia nu a oferit un răspuns oficial privind încetarea focului, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova își dorește „o pace pe termen lung”, fără să detalieze ce ar presupune aceasta. Trump a afirmat că SUA lucrează cu ambele părți pentru a opri conflictul: „Colaborăm cu ei (Ucraina) și cu Rusia pentru a pune capăt războiului.” [...]

Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]

Apropiera lui Donald Trump de Rusia riscă să complice relația transatlantică , pe fondul presiunilor politice interne din SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , susține că președintele american este „cu spatele la zid” și avertizează că deciziile de politică externă luate în acest context pot avea „consecințe nedorite”. Pistorius a făcut declarațiile la Berlin, în cadrul unei conferințe a patronatului german, legând schimbarea de ton a Casei Albe de apropierea scrutinului din noiembrie. În argumentația sa, ministrul a invocat un tipar istoric: atunci când liderii sunt sub presiune acasă, caută ieșiri prin politica externă, însă astfel de mișcări pot produce efecte adverse. Miza internă din SUA este ridicată: pe 3 noiembrie, americanii aleg toți membrii Camerei Reprezentanților și o treime dintre senatorii SUA. Sondajele citate în material indică posibilitatea ca democrații să preia controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce situația pentru Senat rămâne incertă. În prezent, republicanii au majoritatea în ambele camere, iar o eventuală pierdere a controlului legislativ ar reduce semnificativ spațiul de manevră al lui Trump pentru restul mandatului, potrivit aceleiași surse. Decizia care a alimentat criticile: motorină din Rusia În acest context, Pistorius își plasează avertismentul la câteva zile după ce Trump a anunțat un acord privind livrarea a „sute de mii de tone” de motorină din Rusia către piața americană și piețele globale, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin . Măsura a fost criticată atât de aliați europeni ai Washingtonului, cât și în interiorul SUA, notează Digi24, care citează dpa și Agerpres. Tot în același registru de tensiuni, materialul menționează și criticile legate de declarațiile lui Trump privind „necesitatea unui nou lider la Kiev”, element care adaugă presiune suplimentară în relația cu partenerii europeni, în condițiile în care războiul din Ucraina rămâne o temă centrală pentru securitatea regională. De ce contează pentru Europa Pentru capitalele europene, semnalul transmis de Berlin este că deciziile de politică externă ale SUA, dacă sunt influențate de calcule electorale interne, pot deveni mai greu de anticipat și de gestionat. În termeni practici, asta înseamnă risc de fricțiuni în coordonarea transatlantică, inclusiv pe dosare sensibile precum energia și poziționarea față de Rusia. Digi24 nu oferă detalii despre pașii următori ai administrației americane sau despre eventuale reacții oficiale suplimentare ale aliaților, astfel că rămâne de urmărit dacă acordul privind motorina și mesajele despre Ucraina vor genera măsuri concrete sau doar o escaladare a criticilor politice în perioada premergătoare alegerilor din noiembrie. [...]

Blocajul de la Capidava a întârziat exporturile de cereale pe Dunăre și a generat pierderi pentru armatori , după ce o navă supraîncărcată a eșuat și a paralizat traficul fluvial între Galați și Constanța timp de circa o săptămână, potrivit Digi24 . Peste 100 de nave, majoritatea încărcate cu cereale, au rămas blocate pe ambele sensuri de navigație, ceea ce a împins în lanț termenele de livrare și a crescut costurile operaționale pentru transportatori. Reprezentanții firmelor de navigație spun că au făcut sesizări repetate către autorități până la deblocarea zonei. Ce a provocat blocajul Conform relatării, incidentul a pornit de la o navă încărcată peste limita permisă, care a rămas blocată și a obturat canalul navigabil în zona Capidava. Primarul comunei Topalu, Valentin Stanciu, explică faptul că supraîncărcarea a contribuit la eșuare și la imposibilitatea navei de a elibera singură traseul. Intervenția și reluarea navigației Traficul a fost reluat după lucrări de dragaj. Inginerul Răzvan Oana, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, spune că intervențiile au fost îngreunate de debitul scăzut al Dunării și de duritatea stratului din albie care a trebuit îndepărtat. „Intervențiile au fost dificile din cauza lipsei de aluviuni, cu debitul scăzut al Dunării și stratul care a trebuit scos din albia fluviului era foarte tare. Din perimetrul de dragaj s-au scos aproximativ 7.000 - 8.000 de metri cubi.” Impactul economic: întârzieri și costuri suplimentare Pentru operatori, blocajul s-a tradus în consum de combustibil și costuri cu echipajele, în timp ce navele au staționat. Directorul unei firme de navigație, Cătălin Țigănuș, afirmă că doar compania sa avea zeci de nave cu cereale care așteptau descărcarea în Constanța. „Sunt întârzieri foarte mari! Numai noi avem 36 de nave încărcate cu cereale, care așteaptă să fie descărcate în Constanța. Faptul că au stat navele blocate și au consumat motorină, echipajele sunt plătite, asta înseamnă pierderile de armatori în momentul de față.” Digi24 notează că navigația în zona Capidava a fost blocată mai bine de o săptămână, iar efectele întârzierilor se resimt pe ruta fluvială folosită pentru transportul cerealelor către Portul Constanța . [...]

UDMR pune sub semnul întrebării scenariul dizolvării Parlamentului , iar mesajul are miză de stabilitate politică într-un moment în care partidele negociază susținerea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că informația potrivit căreia președintele Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului este „o simplă speculație” și „o cacealma”. Csoma Botond afirmă că nu crede că amenințarea ar fi reală și sugerează că ar putea fi folosită ca instrument de presiune pentru accelerarea învestirii guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, cu obiectivul ca acesta să treacă „săptămâna viitoare”. „Eu nu cred chestia asta, cred că e o simplă speculație. (...) E o cacealma, după părerea mea.” Ce transmite UDMR: vot pentru guvern și disponibilitate pentru un acord În același context, Digi24 relatează că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că formațiunea va vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în Parlament Luca Niculescu, indiferent dacă Executivul va fi unul tehnocrat sau „format în jurul PSD”. UDMR se declară, de asemenea, gata să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat. Întrebat ce ar trebui să conțină un astfel de acord, Csoma Botond spune că nu poate oferi „toate detaliile”, dar indică teme mari pe care le consideră prioritare: bugetul pe 2027; legea salarizării unice; o posibilă majorare a pensiilor anul viitor. De ce contează: stabilitatea majorității și predictibilitatea deciziilor Mesajul UDMR mută accentul de la un scenariu de criză (anticipate/dizolvare) la negocierea unei majorități funcționale, măcar pe anumite subiecte, pentru ca viitorul guvern să nu rămână „în derivă” după învestire, potrivit declarațiilor lui Csoma Botond. În lipsa unor confirmări oficiale în material privind intenția președintelui, afirmațiile rămân la nivel de poziționare politică și interpretare a informațiilor vehiculate despre posibila dizolvare a Parlamentului. [...]

Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Yemen ridică riscul de șocuri pe lanțul regional al energiei , după ce Arabia Saudită a lovit un depozit strategic de petrol de la periferia capitalei Sana’a, într-o nouă escaladare a confruntării cu rebelii Houthi, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Guardian. Atacul a vizat depozitul Central Sabaha Station, în vestul orașului, descris ca având rezervoare mari ce „adesea conțin cantități substanțiale de produse petroliere”. Totuși, Compania Petrolieră din Yemen a declarat că instalațiile sale de stocare erau goale în momentul loviturii, ceea ce face neclar impactul imediat asupra disponibilității de combustibili la nivel local. Înainte de lovituri, un purtător de cuvânt saudit a avertizat civilii să părăsească zona vizată. Răspuns la atacul asupra aeroportului din Riad și amenințări către Aramco Loviturile asupra depozitului de petrol sunt prezentate ca un răspuns al Arabiei Saudite la atacul Houthi asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad , produs sâmbătă, în urma căruia au murit 13 persoane și 300 au fost rănite. Aeroportul ar urma să rămână închis cel puțin până sâmbătă, o întrerupere cu efect direct asupra funcționării economiei și asupra mesajului de siguranță pe care Riadul încearcă să-l transmită investitorilor. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt Houthi a avertizat angajații și cetățenii din apropierea oricărei instalații afiliate companiei Aramco Petroleum din Riad să evacueze zona, susținând că ar fi „o țintă legitimă”. Extinderea loviturilor și miza rutelor de transport Pe lângă depozitul de la Sana’a, au fost lovite și depozite de petrol ale grupării Houthi din portul Ras Isa (Hodeidah), în „10 valuri de bombardamente”, care ar fi urmărit să imobilizeze armata Houthi în contextul avansului acesteia spre sud, inclusiv către Taiz. De asemenea, saudiții au lovit ceea ce consideră o ascunzătoare a conducerii Houthi în zona Bani Mu’in, în districtul de frontieră Razih (vestul provinciei Saada). Contextul mai larg al escaladării include controlul unor zone-cheie de-a lungul Strâmtorii Bab el-Mandeb , descrisă ca o cale navigabilă crucială pentru transportul petrolului din Golf și al altor mărfuri, la capătul sudic al Mării Roșii. De ce contează: conflictul se mută pe infrastructura energetică Materialul indică o intensificare a confruntării prin lovirea și amenințarea explicită a infrastructurii energetice. Un specialist citat, Baraa Shiban (Royal United Services Institute), avertizează că Arabia Saudită întâmpină dificultăți în a răspunde la tehnologia îmbunătățită a armamentului Houthi, în special drone mai mici, care zboară la altitudine joasă și sunt mai greu de detectat. În teren, Houthi s-ar fi apropiat de Taiz suficient cât să lanseze rachete asupra zonelor rezidențiale, iar autoritățile locale au cerut sprijin militar, pe fondul avertismentelor din sănătate publică privind lipsa medicamentelor pentru pacienții de la terapie intensivă. În paralel, forțele aliniate guvernului au trimis întăriri în districte din guvernoratele Lahij și Al-Waz’iyya. Separat, în dinamica internă anti-Houthi, Consiliul de Tranziție din Sud (STC) își crește rolul, deși obiectivul său principal rămâne secesiunea sudului Yemenului, ceea ce complică perspectiva unei coaliții coerente pe termen mediu. [...]