Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia cere Turciei să intervină pentru protejarea exporturilor de gaz către Ankara, după ce Moscova acuză Ucraina de atacuri asupra infrastructurii care deservește conductele Blue Stream și Turkish Stream, potrivit Digi24.
Kremlinul a transmis miercuri că speră ca Turcia și „alte țări” să-și folosească influența pentru a opri Ucraina să mai atace infrastructura energetică internațională. Solicitarea vine după ce Rusia a acuzat Ucraina de atacarea stației de pompare Krasnodarskaia a Gazprom, instalație care deservește exporturile de gaz spre Turcia prin conducta Blue Stream.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat atacul drept „foarte periculos” și a spus că Rusia ia măsuri pentru a minimiza riscurile unor astfel de lovituri. În declarații atribuite agenției TASS, Peskov a susținut că Ucraina ar manifesta „o înclinație către atacuri teroriste” împotriva infrastructurilor critice ale rețelei energetice internaționale.
„Ne așteptăm ca omologii noștri turci și alte țări să-și folosească influența pentru a avertiza regimul de la Kiev împotriva unor astfel de acțiuni.”
Miza imediată este operațională: stațiile de pompare și comprimare sunt puncte critice pentru funcționarea conductelor, iar orice avarie poate afecta capacitatea de transport și stabilitatea livrărilor. În acest context, Moscova încearcă să transforme Ankara într-un canal de presiune diplomatică asupra Kievului, invocând faptul că infrastructura vizată deservește exporturi către Turcia.
Peskov a mai afirmat că Moscova ar fi atras „în repetate rânduri” atenția Ankarei asupra unor încercări de atac asupra infrastructurii Turkish Stream și Blue Stream.
În noaptea de 7 spre 8 iulie, forțele ucrainene ar fi atacat instalații petroliere și obiective militare din mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv rafinăria „Rosneft” din Saratov, stația de comprimare „Krasnodarskaya”, un aerodrom militar din Borisoglebsk (la aproximativ 230 km de Voronej), două petroliere lângă Taganrog și o fabrică petrochimică din Nizhnekamsk, conform informațiilor prezentate în articol.
Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a declarat că au existat „avarii la obiectivele de infrastructură civilă”, cu un mort și mai mulți răniți, fără să menționeze explicit rafinăria. Materialul mai notează că au apărut imagini pe canale ucrainene de monitorizare care ar surprinde atacul asupra rafinăriei, iar Astra ar confirma atacul și incendiul de acolo.
În Tatarstan, martori oculari ar fi transmis imagini cu un incendiu puternic la una dintre rafinării; sunt menționate, ca „versiuni”, posibile lovituri asupra rafinăriei „Taneco” (Tatneft) și asupra complexului petrochimic „Nizhnekamskneftechim” (Sibur). Autoritățile locale nu ar fi raportat oficial aceste lovituri, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Mesajul șefului NATO validează reacția militară a SUA și ridică miza politică a armistițiului cu Iranul , într-un moment în care coeziunea Alianței este pusă sub presiune de nemulțumirile publice ale președintelui american față de sprijinul aliaților, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la sosirea la summitul liderilor NATO de la Ankara că recentele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost „absolut necesare”, argumentând că Iranul ar fi încălcat armistițiul. În acest context, Rutte a spus că este „crucial” ca forțele americane să reacționeze atunci când un armistițiu este încălcat. „Au fost absolut necesare pentru că atunci când ai un armistițiu și Iranul încalcă acest armisițiu, am văzut ce s-a întâmplat ieri, cred că e crucial ca forțele americane să reacționeze.” Presiune pe unitatea NATO, pe fondul criticilor lui Trump În același timp, Rutte a încercat să limiteze impactul politic al criticilor venite de la Washington, afirmând că dezamăgirea exprimată de Donald Trump față de aliații NATO pentru lipsa sprijinului militar în războiul declanșat împotriva Iranului se referă la „cazuri izolate”, potrivit EFE. Trump a declarat marți, la sosirea la Ankara, că este „foarte dezamăgit” de NATO și a reluat ideea că SUA „nu au fost tratate bine” după acțiunile din Iran, insistând că aliații nu au oferit sprijin. Tot el a pus sub semnul întrebării raportul cost–beneficiu al investițiilor americane în NATO și a vorbit despre un „test” al disponibilității aliaților de a fi alături de SUA „la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. De ce contează Poziționarea publică a secretarului general al NATO în favoarea reacției americane mută discuția de la oportunitatea atacurilor la condițiile de funcționare ale unui armistițiu și la credibilitatea descurajării (capacitatea de a preveni încălcări prin amenințarea unei reacții ferme). În paralel, mesajele lui Trump mențin presiunea asupra solidarității interne a Alianței, chiar în timpul summitului de la Ankara. Rutte a reiterat ideea că, în cazul încălcării armistițiului, reacția SUA trebuie să fie „cu fermitate”, declarație atribuită de Digi24 agenției Reuters. [...]
Comisia Europeană analizează o reorganizare majoră a arhitecturii sale de politică externă , cu miza de a concentra mai multă putere operațională într-un singur „super-departament” pentru relații externe, potrivit Digi24 . Schimbarea ar putea redesena liniile de comandă și competențele între Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) , condus de Kaja Kallas , într-un moment în care Bruxelles-ul caută să-și întărească influența internațională. Planul, descris de trei oficiali UE citați de POLITICO’s Brussels Playbook, este parte dintr-o revizuire internă amplă inițiată de Comisia condusă de Ursula von der Leyen. Obiectivul declarat este creșterea capacității instituției de a acționa mai coerent și mai rapid în dosare externe. Ce se schimbă: un departament unic și mai „greu” în relații externe Una dintre opțiunile aflate pe masă este combinarea mai multor unități într-un singur departament puternic pentru relații externe. În scenariile discutate, noua structură ar putea include, integral sau parțial: componente ale Direcției Generale pentru Comerț (DG TRADE); componente ale Direcției Generale pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord (DG MENA). Aceeași sursă arată că mai există variante de reorganizare a direcțiilor generale pe criterii geografice sau tematice, însă detaliile sunt confidențiale, iar oficialii au vorbit sub protecția anonimatului. Calendar: discuții cu angajații pe 13 iulie, apoi informarea comisarilor O parte dintre propuneri urmează să fie prezentate angajaților Comisiei într-o reuniune generală programată pentru 13 iulie. Comisarii europeni ar urma să fie informați în săptămânile următoare. Un purtător de cuvânt al Comisiei a încadrat demersul ca exercițiu intern de adaptare instituțională: „Scopul său este de a face organizația mai puternică, mai flexibilă și mai bine pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor europeni într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.” De ce contează: risc de fricțiuni instituționale cu SEAE, în paralel cu reforma Kallas Materialul indică faptul că, sub Ursula von der Leyen, Comisia a făcut pași pentru a-și consolida credibilitatea în politica externă, ceea ce a alimentat tensiuni cu SEAE, instituția care gestionează tradițional diplomația UE și este condusă de Înaltul Reprezentant, Kaja Kallas. În paralel, Kallas încearcă să întărească SEAE: a prezentat recent o nouă structură de conducere, în care fostul ministru olandez al Apărării Kajsa Ollongren a fost numită secretar general, înlocuind-o pe Belén Martínez Carbonell. Alte reforme în SEAE sunt așteptate după încheierea verii, potrivit informațiilor citate. [...]
Comisia Europeană cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova , după ce Chișinăul a bifat un nivel de implementare a reformelor care o plasează în fața altor state candidate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare: deschiderea „tuturor clusterelor” (grupuri de capitole de negociere) ar muta procesul într-o etapă mai tehnică, cu cerințe mai stricte pe justiție, anticorupție și guvernanță economică. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos , a transmis în plenul Parlamentului European că sprijinirea Republicii Moldova este „o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită” și a cerut deschiderea tuturor capitolelor de negociere „cât mai curând posibil”, informație atribuită de Digi24 agenției MOLDPRES. „Sprijinirea Republicii Moldova reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită.” De ce contează: ritmul reformelor devine argument pentru deschiderea clusterelor Marta Kos a invocat progresele din Planul de creștere, afirmând că Republica Moldova a atins un nivel de realizare de 93%, ceea ce ar plasa-o înaintea celorlalte țări candidate care beneficiază de astfel de planuri. În acest context, comisarul a spus că împărtășește opinia că ar trebui cerut Consiliului UE să deschidă toate clusterele „cât mai curând posibil”. Condițiile rămân: justiție, anticorupție, guvernanță economică În același timp, oficialul european a subliniat că Republica Moldova trebuie să continue reformele, în special în: justiție, combaterea corupției, guvernanță economică. Potrivit comisarului, aceste reforme sunt necesare pentru îndeplinirea „criteriilor intermediare” cerute înainte de deschiderea capitolelor de negociere. Unde este procesul acum: primul cluster deschis, următorul pe „Relații externe” Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri – Clusterul 1 „Valori fundamentale” – la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova , organizată la Luxemburg. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Republica Moldova a fost invitată să își prezinte poziția de negociere pentru Clusterul 6 „Relații externe”, în timpul Președinției irlandeze a Consiliului UE. Potrivit acesteia, autoritățile de la Chișinău spun că sunt pregătite pentru acest pas de mai bine de un an. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
România și Regatul Unit au convenit să continue cooperarea de securitate pe Flancul Estic , după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul britanic Keir Starmer , desfășurată în marja Summitului NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Miza imediată este menținerea și întărirea posturii de descurajare a Alianței în regiune, într-un context în care statele de pe flancul estic cer angajamente operaționale mai vizibile din partea aliaților. Întâlnirea a vizat „cooperarea în domeniul securității” și „consolidarea descurajării pe Flancul Estic al NATO”, conform mesajelor publice transmise de șeful statului. Nicușor Dan a descris discuția drept una „foarte bună” și a încadrat relația bilaterală în parteneriatul strategic dintre România și Regatul Unit, cu interese de securitate „convergente”. Componenta operațională: poliția aeriană în România Un element concret menționat de președinte a fost participarea Regatului Unit la misiunea de poliție aeriană din România, pentru care i-a mulțumit premierului britanic. În termeni practici, astfel de misiuni înseamnă prezență aliată și capabilități de reacție rapidă în spațiul aerian, cu efect direct asupra posturii de apărare și descurajare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile publicate nu rezultă dacă cei doi lideri au agreat măsuri noi, un calendar sau o extindere a contribuției britanice; mesajele se referă la continuarea cooperării și la rolul deja existent al Regatului Unit în misiunea de poliție aeriană. Următoarele detalii relevante ar depinde de eventuale decizii sau comunicări ulterioare în cadrul Summitului NATO de la Ankara. [...]
Criza politică erodează încrederea, iar vina se împarte aproape egal între partide și lideri , potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o opinie publică fragmentată, fără un „vinovat” dominant, ceea ce complică ieșirea din blocaj și crește presiunea pe actorii politici să livreze rapid o soluție credibilă. Conform cercetării realizate de Agenția de Rating Politic (ARP), PSD este văzut drept principalul responsabil pentru criza politică prelungită de 21,7% dintre respondenți. Aproape la fel de mulți, 21,4%, consideră că „toți în mod egal” poartă vina pentru situația actuală. În același timp, o parte relevantă a publicului atribuie responsabilitatea unor lideri: 15,7% îl indică pe Ilie Bolojan , iar 14,8% pe Nicușor Dan . Ce arată distribuția vinei: o polarizare fără majoritate Comentariul ARP, preluat de Digi24, sugerează că percepțiile despre criză sunt împărțite pe „narațiuni” diferite, în funcție de public, fără o concluzie comună la nivelul majorității. „Narațiunile despre criza politică sunt împărțite – fiecare public merge cu teoria lui. Nu există un vinovat net al crizei – în opinia publică, fiecare segment are explicația lui – mai degrabă sunt considerați toți la un loc vinovați.” Datele sondajului Sondajul ARP a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică indicată este de 2,8%. Documentul integral este disponibil în „Barometrul POLLINT by ARP Iulie”, linkuit în materialul Digi24. [...]
