Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul spune că va monitoriza atent deciziile summitului NATO, pe fondul anunțurilor așteptate la Ankara privind contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari” și al discuțiilor despre Ucraina, potrivit Digi24.
Reuniunea NATO din Turcia este descrisă de Moscova ca fiind precedată de declarații „confruntaționale” la adresa Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia va urmări îndeaproape rezultatele summitului.
În paralel, Peskov a afirmat că Rusia menține „contacte de lucru” cu Statele Unite și că speră ca eforturile americane de mediere pentru pace în Ucraina să aibă succes, informație atribuită de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres.
Contextul imediat este dat de prezența președintelui american Donald Trump la Ankara și de așteptarea ca liderii NATO să anunțe contracte de armament de ordinul zecilor de miliarde de dolari, ca semnal că răspund solicitărilor SUA privind creșterea cheltuielilor de apărare în Europa.
Totodată, Trump a discutat telefonic, duminică, atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin, iar problema Ucrainei urmează să fie pe agenda summitului. Digi24 notează și că Trump ar urma să se întâlnească personal cu Zelenski la Ankara, unde liderul ucrainean încearcă să obțină angajamente pentru livrări de sisteme antirachetă Patriot și rachete pentru acestea, invocând nevoia urgentă de apărare în fața atacurilor rusești.
Recomandate
Gianni Infantino încearcă să limiteze riscul de ingerință politică în deciziile disciplinare FIFA , după ce a confirmat că a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul scandalului legat de anularea cartonașului roșu acordat lui Folarin Balogun, potrivit Digi24 . Mesajul central al șefului FIFA: decizia ar fi aparținut unui comitet independent, iar contactele cu lideri politici nu ar trebui confundate cu influențarea procedurilor. Infantino a transmis, într-un comunicat citat de Digi Sport, că „organele judiciare ale FIFA sunt independente”, funcționează autonom și aplică Codul Disciplinar FIFA pe baza faptelor și a reglementărilor. În aceeași intervenție, el a insistat că această independență este „esențială pentru credibilitatea și integritatea fotbalului”. Ce a spus Infantino despre apelul de la Trump Șeful FIFA a recunoscut explicit că a primit un apel de la Donald Trump pe tema cartonașului roșu acordat lui Balogun, dar a încadrat discuția într-un tipar mai larg de contacte pe care le are cu lideri și oficiali. „Da, discut în mod regulat chestiuni legate de Cupa Mondială FIFA cu președintele Statelor Unite și, pe această temă, am primit într-adevăr un apel de la președintele Donald Trump, la fel cum primesc apeluri de la șefi de stat, oficiali guvernamentali, personalități din lumea fotbalului și lideri de afaceri din întreaga lume pe multe teme diferite.” Infantino a mai spus că, în conversație, i-a explicat lui Trump că există „proceduri legale” în curs în fața organelor judiciare independente ale FIFA și că subiectul va fi soluționat „la momentul potrivit” de autoritățile competente. De ce contează: credibilitate instituțională și presiune externă Miza depășește cazul Balogun: pentru FIFA, orice percepție că deciziile disciplinare pot fi influențate politic lovește direct în credibilitatea competițiilor și a mecanismelor interne de guvernanță. Infantino a încercat să traseze o linie între dialogul cu lideri politici (pe teme legate de Cupa Mondială) și deciziile comisiilor disciplinare, pe care spune că le respectă chiar și atunci când nu este de acord cu ele. „Ceea ce fac întotdeauna, însă, este să respect aceste decizii și autonomia organismelor care le iau.” În material este menționat și un articol Politico despre „culisele” anulării cartonașului roșu, însă Digi24 nu oferă în acest text detalii suplimentare din acel material, dincolo de trimiterea la subiect. [...]
Țările de Jos pregătesc planuri de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pentru apărare , într-un semnal către aliați că Europa își crește contribuția la securitatea comună, pe fondul presiunilor venite dinspre SUA, potrivit Știrile Pro TV . Anunțurile ar urma să fie făcute marți, la un forum NATO organizat la Ankara, care precede summitul liderilor Alianței. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a declarat pentru Reuters că pachetul include acorduri și planuri „concrete”, fără a oferi detalii suplimentare înainte de comunicările oficiale. Ce include pachetul anunțat Potrivit declarațiilor citate, Țările de Jos vor prezenta: parteneriate cu Belgia în domeniul apărării aeriene; cooperare cu Regatul Unit pentru nave; intenția de a se angaja în mai multe proiecte comune cu Germania. Yesilgoz a încadrat aceste inițiative în logica proiectelor comune din NATO, afirmând că pentru Olanda vor fi „peste 3 miliarde de euro” în planuri care depășesc nivelul de simple angajamente. De ce contează: răspuns european la presiunea SUA Contextul imediat este cererea președintelui SUA, Donald Trump, ca statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare. Ministrul olandez a fost întrebată și despre continuitatea angajamentului american în NATO, în condițiile în care Trump a sugerat că SUA ar putea fi mai puțin implicate. „Trebuie să fiu încrezătoare, pentru că știu că avem nevoie unii de alții.” În același registru, Yesilgoz a spus că este „sănătos pentru Europa să investească mai mult în propria apărare și industrie de apărare indiferent de cine este la Casa Albă pentru moment”. Ce urmează la Ankara Trump urmează să se alăture celorlalți 31 de lideri ai statelor NATO la summitul care începe oficial marți seară cu un dineu și continuă miercuri cu reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , principalul organism al Alianței. În acest cadru sunt așteptate anunțurile oficiale privind planurile olandeze. [...]
NATO își accelerează modernizarea apărării aeriene prin achiziții comune , într-un pachet care combină extinderea flotei de realimentare și transport, înlocuirea sistemelor AWACS și prima cumpărare de drone Triton la nivelul Alianței, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul transmis la Ankara de secretarul general Mark Rutte este unul operațional: mai multă capacitate aeriană și de supraveghere, livrată prin programe multinaționale. La Forumul Industriei de Apărare din cadrul summitului NATO de la Ankara, Rutte a anunțat că un al zecelea Airbus A330 MRTT (aeronavă de transport și realimentare în zbor) va fi adăugat flotei multinaționale. Odată cu această livrare, flota se apropie de ținta de 12 aeronave. În paralel, mai multe țări NATO au anunțat un proiect multinațional centrat pe Airbus A400M, descris de Rutte drept o capacitate de transport aerian strategic, alături de A330 MRTT. AWACS: negocieri avansate cu Saab pentru GlobalEye, cu livrări din 2030 Un alt contract major vizează compania suedeză Saab. Directorul general al grupului, Micael Johansson, a declarat, potrivit Reuters, că Saab ar putea începe livrările de aeronave GlobalEye în 2030, dacă NATO semnează rapid contractul. Johansson a precizat că prețul final nu este stabilit, dar ar urma să fie între aproximativ 400 și 450 de milioane de dolari pe aeronavă (aprox. 1,8–2,0 miliarde lei). Comanda este pentru zece aeronave GlobalEye, în contextul în care, la finalul lui 2023, NATO și-a anunțat intenția de a înlocui flota de aeronave de recunoaștere AWACS, fabricate de Boeing. Prima achiziție NATO de drone Triton și investiții anti-dronă Rutte a mai anunțat că aliații vor cumpăra până la cinci drone de supraveghere la mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, după ce Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca au semnat o scrisoare de intenție. Este prima achiziție de drone Triton făcută de Alianță și va completa flota actuală de drone RQ-4D Phoenix, bazată la centrul aerian Sigonella din Sicilia. Triton și Phoenix vor fi folosite pentru programul de supraveghere terestră al NATO; ambele se bazează pe modelul Global Hawk al Northrop, care are o anvergură a aripilor de 35,4 metri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore. Tot în zona de capabilități, Rutte a spus că aliații NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani în capacități de apărare împotriva dronelor și a insistat asupra importanței informațiilor, supravegherii și recunoașterii pentru Alianță. Cine intră în inițiativa de logistică pentru stocuri critice Separat de achizițiile de platforme aeriene, Rutte a anunțat, potrivit Reuters, un angajament al aliaților de a colabora pentru a achiziționa, depozita, transporta și gestiona stocuri de materiale de apărare critice. Inițiativa include: Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Grecia Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia Spania, Suedia, Turcia Miza acestor decizii este reducerea dependenței de inițiative strict naționale și creșterea rapidă a capacității comune de transport, realimentare și supraveghere, într-un moment în care NATO își reconfigurează prioritățile de apărare aeriană și anti-dronă. [...]
Atacul cu aproximativ 430 de drone asupra regiunii Moscovei ridică presiunea operațională și financiară pe apărarea antiaeriană rusă chiar în ziua deschiderii summitului NATO de la Ankara , potrivit Libertatea . Informația este atribuită de publicație primarului Moscovei, Serghei Sobianin , iar contextul este unul de escaladare înaintea unei reuniuni în care aliații europeni discută sprijin militar pentru Ucraina. Potrivit lui Sobianin, „de aseară și până la ora 6 dimineața, peste 430 de drone au zburat în direcția regiunii Moscova”, iar „majoritatea au fost neutralizate” la distanțe mari; 36 ar fi fost distruse în apropiere de Moscova. Atacurile au venit după bombardamente rusești intense asupra Ucrainei, care, conform materialului, au provocat cel puțin 28 de morți. În același timp, summitul NATO de la Ankara a început marți, 7 iulie, iar Volodimir Zelenski este invitat să participe, notează Libertatea, care citează AFP. De ce contează: costuri mai mari pentru apărare și vulnerabilități în jurul capitalei Un val de drone de această amploare obligă Rusia să consume resurse semnificative pentru detectare și interceptare, într-un ritm care poate crește costurile operaționale ale apărării antiaeriene și poate forța redistribuirea mijloacelor de protecție către zona Moscovei. În plus, chiar și atunci când majoritatea țintelor sunt „neutralizate”, frecvența atacurilor menține riscul de perturbări și presiune asupra infrastructurii și logisticii din jurul capitalei. Libertatea mai arată că, în ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Rusiei, vizând „mai ales infrastructurile de hidrocarburi”, adică obiective legate de petrol și gaze, cu potențial impact economic. Context: angajamente NATO și participarea României La Ankara, țările europene din NATO ar urma să se angajeze să ofere Ucrainei ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 și 2027, potrivit informațiilor din articol. În delegația României la summit (7–8 iulie) se află președintele Nicușor Dan, ministrul apărării Radu Miruță și șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, menționează Libertatea. [...]
Mai multe firme românești din industria de apărare își caută parteneriate și finanțare pentru extindere , inclusiv în Ucraina, pe fondul accelerării proiectelor legate de NATO, potrivit Digi24 , care relatează de la forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO din Turcia . Un exemplu este compania condusă de Bogdan Ochiană, care spune că a deschis o subsidiară la Kiev, unde a făcut „foarte multe teste” și continuă colaborarea cu instituții și companii ucrainene. În paralel, firma este în „discuții relativ finale” cu câteva companii din Ucraina pentru posibilitatea creării unui joint venture (asociere de tip parteneriat) în România, cu anunțuri așteptate „în următoarele luni”, dar detaliile rămân confidențiale. Extindere operațională și acces la rețeaua NATO Ochiană afirmă că participarea la summit, cu susținerea statului român, este o premieră pentru compania sa, înființată de „doi ani și jumătate”. El spune că a fost nominalizat de Guvernul României și de Ministerul Economiei pentru a reprezenta România în unele paneluri și pentru discuții directe cu industria din alte țări. În evaluarea sa, două elemente sunt decisive pentru dezvoltarea accelerată a producției de drone: conectarea la „motorul NATO”, care facilitează contactul cu producători și ar permite scalarea rapidă a producției; crearea unei „bănci specifice pentru apărare”, care să ofere creditare dedicată companiilor din domeniu. Totodată, CEO-ul menționează că firma are investitori germani și americani, dar că, în aceste condiții, acționariatul românesc este „diluat” ca pondere. Context: achiziții și cooperare regională, inclusiv cu Turcia În același material, Horia Răzvan Botiș, reprezentant oficial al României la DIANA (acceleratorul NATO pentru inovare), leagă semnarea de achiziții de echipament și tehnică militară din Turcia de obiective de securitate în regiunea Mării Negre. El susține că este important ca România să închidă acorduri atât pe componenta industrială, cât și pe cea de securitate cu Turcia, invocând capacitățile industriale ale acesteia. Botiș explică și mecanismul achizițiilor comune la nivelul NATO: țările interesate notifică agenția de achiziții a NATO, trimit specificații tehnice și contribuie la un buget comun, iar agenția face achiziția în numele statelor participante. România, spune el, participă și va participa și pe viitor la astfel de achiziții comune. Datele financiare, dimensiunea exactă a investițiilor și numele companiei care a deschis subsidiara la Kiev nu sunt precizate în fragmentul disponibil din sursă. [...]
România va primi 14,34 milioane de euro (aprox. 72 milioane lei) din Fondul de Solidaritate al UE , după ce Parlamentul European a aprobat alocarea, potrivit Digi24 . Banii sunt destinați acoperirii unei părți din costurile generate de inundațiile severe din mai și iunie 2025, ceea ce reduce presiunea financiară asupra bugetelor publice implicate în intervenție și refacere. Decizia a fost adoptată cu 642 de voturi pentru, 13 împotrivă și o abținere. În total, Parlamentul European a aprobat 144,1 milioane de euro pentru Spania, România și Cipru, din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE). Cum se împarte sprijinul și ce acoperă Din suma totală, cea mai mare parte revine Spaniei (120,55 milioane de euro), urmată de România (14,34 milioane de euro) și Cipru (9,21 milioane de euro). Fondurile sunt destinate finanțării măsurilor de intervenție și refacere după dezastre, inclusiv: reconstruirea infrastructurii esențiale și a serviciilor publice; curățarea zonelor afectate; asigurarea de locuințe temporare pentru persoanele evacuate; servicii de salvare și alte măsuri urgente de redresare. Context: pagubele din România și obiectivele afectate Potrivit Parlamentului European, inundațiile grave din România au fost provocate de precipitații abundente în lunile mai și iunie 2025, cu pagube importante în mai multe regiuni. Printre obiectivele menționate ca fiind puternic afectate se numără mina de sare Praid , unde inundațiile au compromis infrastructura critică și au provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este principalul instrument prin care UE sprijină statele membre afectate de dezastre naturale majore. Conform datelor citate de Parlamentul European, de la înființarea sa în 2002, fondul a mobilizat peste 10 miliarde de euro pentru 147 de dezastre, în 25 de state membre și șase țări aflate în proces de aderare. [...]
