Știri
Știri din categoria Diverse
UDMR avertizează că prelungirea crizei guvernamentale poate afecta percepția agențiilor de rating, în condițiile în care nu există, în acest moment, cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou cabinet, potrivit Digi24. Kelemen Hunor spune că, dacă premierul desemnat Siegfried Mureșan nu poate strânge o majoritate, ar trebui să își depună mandatul, pentru a evita un eșec previzibil în Parlament.
Liderul UDMR afirmă că „ceea ce a rămas din vechea coaliție”, după decizia PSD, este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi. În acest context, UDMR continuă discuțiile cu PNL și USR și spune că va lua o decizie după ce va vedea programul de guvernare și răspunsurile lui Mureșan la întrebări legate, între altele, de fiscalitate, buget, program economic, dezvoltare și investiții.
Kelemen Hunor descrie două scenarii: fie se merge în Parlament fără majoritate, cu un număr insuficient de voturi, fie se recomandă depunerea mandatului pentru a nu „prelungi conflictul” și pentru a nu „adânci criza”. El spune că preferă o soluție „rațională” și evitarea unei confruntări care ar urma să se vadă la audieri și în plen.
„Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puţine voturi decât necesită investirea Guvernului.”
Un element central invocat de liderul UDMR este riscul de imagine externă: Hunor afirmă că agențiile de rating vor vedea că România merge „din scandal în scandal”, într-un moment în care Standard & Poor’s (S&P) se află în România, iar pe 2 octombrie ar urma să fie publicat raportul acesteia.
„Exact când S&P-ul este în România şi pe 2 octombrie trebuie să apară şi raportul lor, vom arăta lumii că noi mergem din scandal în scandal.”
Kelemen Hunor spune că președintele ar mai avea „pe masă” o alternativă de desemnare, pe Sorin Grindeanu, dacă Mureșan nu reușește să treacă Guvernul. În același timp, liderul UDMR afirmă că nu poate fi exclusă varianta alegerilor anticipate.
În privința unei eventuale majorități, Hunor indică faptul că trecerea Guvernului ar depinde de un vot al PSD, dacă social-democrații ar fi convinși să susțină cabinetul. El enumeră, totodată, poziții de respingere exprimate de mai multe formațiuni și actori politici, susținând că fără o schimbare de poziție nu există, practic, 233 de voturi.
UDMR își leagă decizia de evoluția negocierilor și de forma finală a programului de guvernare. Hunor spune că vor continua întâlnirile în zilele următoare, iar după apariția „schiței” programului ar putea începe o nouă etapă a discuțiilor, inclusiv în relația cu PSD, despre care afirmă că ar fi lăsat „deschisă poarta” până la sfârșitul săptămânii.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan condiționează formula guvernului de excluderea PSD , susținând că o coaliție PNL–USR–UDMR poate merge la vot în Parlament și fără sprijinul social-democraților, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Mureșan, este una operațională: un guvern care să poată împinge reforme administrative și restructurarea companiilor de stat, fără fricțiunile unei coabitări cu PSD după „experiența din ultimul an”. Într-o intervenție la Știrile ProTV, Mureșan a spus că România „poate fi guvernată de PNL, împreună cu USR și UDMR, sau de PSD”, dar nu de o formulă comună PNL–PSD, invocând faptul că social-democrații „nu și-au respectat angajamentele” și „au dărâmat guvernul din care făceau parte”. Concluzia sa a fost tranșantă: „fie ei, fie noi, dar nu împreună”, declarație atribuită de Digi24 agenției News.ro. Votul din Parlament, chiar și fără PSD Mureșan afirmă că va merge la vot în Parlament chiar dacă PSD a anunțat că nu va susține guvernul. El a enumerat trei motive principale: prezentarea programului și a „viziunii” pentru un „stat nou, modern”, cu reforme în administrația centrală și locală; transparentizarea votului, „pentru a arăta oamenilor cum votează fiecare parlamentar, fiecare grup parlamentar”; respectarea procedurii constituționale și a președintelui. În același context, Mureșan a indicat drept direcții de reformă „restructurarea companiilor de stat” și reducerea pierderilor acestora, cu redirecționarea banilor către sănătate și educație. Dialog cu PSD, dar fără negocieri cu AUR Deși exclude cooptarea PSD la guvernare, Mureșan spune că va avea „un dialog organizat” cu PSD ca grup parlamentar și că nu va încerca să îl divizeze. În schimb, a precizat că nu va purta dialog cu AUR, motivând diferențe „fundamental” de viziune. În logica sa, „testul” pentru PSD ar fi dacă susține un guvern „proeuropean” sau își consolidează parteneriatul cu AUR. Ce urmează Mureșan a declarat că va discuta mai întâi cu parlamentarii PNL, USR și UDMR pentru a le prezenta programul de guvernare, pe care spune că îl finalizează „cel mai probabil” în cursul zilei următoare, apoi cu grupul minorităților naționale și, ulterior, cu PSD. Totodată, a spus că a fost surprins de ceea ce a numit „lipsa de respect” a lui Sorin Grindeanu față de președinte, după reacția PSD apărută înainte ca decretul de nominalizare să fie publicat în Monitorul Oficial . [...]
PNL, USR și UDMR iau în calcul continuitatea la ministere , inclusiv păstrarea unor miniștri-cheie precum Finanțele, în timp ce negocierile pentru învestirea Guvernului Mureșan intră într-o fereastră procedurală de 10 zile, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: dacă se merge pe „aceiași oameni”, tranziția administrativă ar putea fi mai rapidă, dar rămâne problema majorității parlamentare. Duminică seară, reprezentanți ai PNL, USR și UDMR au discutat despre programul de guvernare, iar luni este așteptată o ședință între premierul desemnat Siegfried Mureșan și liderii Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, pentru a da acceptul final pe document, conform informațiilor din articol. Continuitate la portofolii și redistribuirea ministerelor rămase libere În paralel cu programul de guvernare, au existat discuții despre împărțirea ministerelor și despre numele din viitorul cabinet. Sursele Digi24 indică faptul că liderii iau în calcul să păstreze miniștrii actuali în funcție, fiind dat exemplul lui Alexandru Nazare la Finanțe. Totodată, „cel mai probabil” nici Cătălin Predoiu nu ar urma să fie schimbat, iar USR ar vrea să propună aceiași miniștri pe care îi are în prezent. O zonă sensibilă rămâne împărțirea portofoliilor deținute anterior de PSD. În acest context, Ministerul Agriculturii este menționat ca posibil să revină UDMR, având în vedere că Tanczos Barna conduce deja ministerul ca interimar. Voturile pentru învestire: fără majoritate sigură, urmează negocieri Dincolo de arhitectura cabinetului, problema imediată este aritmetica parlamentară. Potrivit informațiilor prezentate, PNL, USR și UDMR nu au în acest moment voturile necesare, astfel că, pentru o majoritate „sigură”, ar avea nevoie să negocieze cu aleși de la PSD sau de la AUR. Pe calendar, luni ar urma să fie publicat în Monitorul Oficial decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier. Din acel moment începe termenul de 10 zile în care acesta trebuie să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista de miniștri. Calendarul negocierilor ar urma să fie stabilit după o întâlnire între liderii celor trei formațiuni care îl susțin. În același timp, PSD se reunește luni în ședință, după ce Sorin Grindeanu l-a criticat public pe Siegfried Mureșan, susținând că nu ar fi prezentat un „plan pentru România” și ridicând tema direcției economice și a politicii fiscale, inclusiv dacă va continua „politica de austeritate” a Guvernului Bolojan. [...]
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
Protestul AUR din plen deschide un nou episod de tensiune instituțională după aducerea lui Călin Georgescu la DIICOT pentru audieri într-un dosar de înșelăciune, potrivit Digi24 . Deputații AUR s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”. În plen, Dan Tanasă (AUR) a cerut cuvântul pe procedură și a calificat acțiunea autorităților drept „absolut revoltătoare”, susținând că împotriva lui Georgescu ar fi fost „fabricate dosare penale fără probe”. În intervenția sa, Tanasă a invocat și o comparație cu „perioada Coldea-Kovesi”. „Un om a fost interzis în alegerile prezidențiale. Un om a fost târât la instanțe de zeci, de sute de ori, fără niciun fel de probă, fără niciun fel de acuzație, iar astăzi v-ați apucat să fabricați dosare penale fără probe.” Președinta de ședință, Natalia Intotero, i-a oprit microfonul, iar Tanasă a continuat să vorbească fără microfon câteva minute. Ulterior, Intotero le-a cerut chestorilor să restabilească ordinea, după care a anunțat că parlamentarii AUR părăsesc sala de plen. Reacție din USR: acuzații de „spectacol politic” Protestul a fost criticat de deputatul USR Cezar Mihail Drăgoescu, care a acuzat AUR că a transformat ședința Camerei Deputaților într-un „circ” și a descris acțiunea drept un protest „ad-hoc”. „Voi faceți circ în țara asta, altceva nu sunteți în stare, decât de marketing și circ politic.” Contextul intervenției DIICOT Conform informațiilor din articol, Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au făcut percheziții. Ulterior, a fost transportat la sediul central al DIICOT pentru audieri într-un dosar de înșelăciune. [...]
Criticile lui CTP la adresa nominalizării lui Siegfried Mureșan ca premier pun presiune suplimentară pe un proces deja întârziat de formare a Guvernului , într-un moment în care România este condusă de luni de zile de un executiv interimar, potrivit Libertatea . Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că președintele Nicușor Dan „a greșit nominalizarea” și spune că nu îl vede pe Siegfried Mureșan drept un premier capabil să gestioneze situații precum protestele, inclusiv cele pașnice, invocând lipsa de „contact cu publicul” și un „discurs de corporatist politic” (formulare folosită de CTP pentru a descrie un stil tehnic, distant, mai degrabă instituțional decât orientat spre dialog direct cu oamenii). De ce spune CTP că nominalizarea e o problemă de funcționare, nu de competență În intervenția de la B1TV din 17 septembrie, CTP afirmă că Mureșan are pregătire și vizibilitate la Bruxelles, inclusiv prin funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, însă consideră că profilul său nu se potrivește cu tipul de presiuni interne pe care le-ar aduce funcția de prim-ministru în actualul context. În special, CTP spune că nu îl vede pe Mureșan: gestionând eficient situații de stradă, cu protestatari pașnici din diverse domenii; mergând „în teritoriu” pentru a rezolva probleme punctuale; comunicând convingător cu publicul larg în momente tensionate. „Aer de prohod” la momentul anunțului: critica la adresa lui Nicușor Dan CTP a comentat și modul în care președintele a făcut anunțul nominalizării, fără ca Siegfried Mureșan să fie prezent, spre deosebire de alte momente anterioare (când au fost nominalizați Eugen Tomac și Adrian Veștea). „Avea un aer de prohod, de înmormântare. Negru la față... scârbit, dezamăgit, resemnat” Totodată, CTP a spus că președintele ar fi ales soluția fără consultări largi și că inclusiv partidele PNL și USR ar fi fost luate prin surprindere, la fel ca Mureșan. Contextul politic: patru luni de interimat și două nominalizări eșuate Libertatea reamintește că România se află în criză politică din aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și căderea executivului prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În acest interval, Nicușor Dan a mai făcut două nominalizări: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament; Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins la vot pe 22 iunie. Pe 5 septembrie s-au împlinit patru luni de guvernare interimară, cu Ilie Bolojan premier interimar. Ce urmează: termenul legal pentru formarea Guvernului După consultările din 17 septembrie, Nicușor Dan a anunțat că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a cerut un timp de gândire și ulterior a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. După publicarea decretului în Monitorul Oficial, Mureșan va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere votul de învestitură în Parlament, mai notează publicația. [...]
Ludovic Orban susține că desemnarea lui Siegfried Mureșan ar fi o mișcare tactică, nu o soluție de guvernare , menită să pregătească terenul pentru o altă nominalizare „acceptabilă” după un posibil eșec în Parlament, potrivit Digi24 . Miza, în lectura fostului premier, este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care România are nevoie de o majoritate funcțională, cu efect direct asupra capacității executive de a lua decizii. Orban, fost premier și consilier prezidențial, a declarat duminică seară la Digi24 că președintele Nicușor Dan „nu-și dorește” învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan și că ar exista „un plan” discutat cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru un guvern „ascultător” cu care șeful statului să colaboreze mai ușor. Ce spune Orban despre logica desemnării și votul din Parlament În declarațiile sale, Orban afirmă că PSD nu ar avea capacitatea de a strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „aparent fără culoare politică”, dar controlat de PSD. În acest context, desemnarea lui Mureșan ar avea rolul de a transfera responsabilitatea unui eventual eșec către PNL, USR și, „în special”, către Ilie Bolojan, astfel încât o nominalizare ulterioară – pe care Orban spune că președintele ar dori-o în realitate – să devină mai ușor de acceptat politic. Tot Orban susține că, dacă președintele l-ar fi dorit cu adevărat pe Mureșan, ar fi putut face desemnarea încă din 26 iunie, când, potrivit lui, propunerea PNL–USR–UDMR îndeplinea aceeași condiție invocată acum: susținerea celui mai mare număr de parlamentari. De ce contează: blocajul politic și riscul de prelungire a crizei Fostul premier descrie perioada de așteptare drept una în care „țara a stat în criză”, argumentând că doar președintele poate debloca situația prin desemnarea premierului. El apreciază și că șansele de învestire depind de capacitatea de negociere a lui Siegfried Mureșan, însă consideră „puțin probabilă” obținerea unei majorități parlamentare în actuala configurație. În plus, Orban spune că, dacă președintele ar urmări cu adevărat învestirea guvernului Mureșan, ar trebui să transmită explicit că, în cazul respingerii în Parlament, sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru alegeri anticipate și că va dizolva Parlamentul. [...]
