Știri
Știri din categoria Diverse
UDMR avertizează că Legea salarizării riscă să împingă Guvernul spre taxe mai mari dacă ajunge în Parlament fără un acord politic și fără surse de finanțare identificate, potrivit Digi24. Kelemen Hunor spune că, în lipsa acestor condiții, proiectul „nu are cum să iasă bine”.
Liderul UDMR a făcut declarațiile înaintea discuției de la Cotroceni pe Legea salarizării unitare și a susținut că, în acest moment, nu există răspunsuri privind banii necesari pentru a compensa creșterile de salarii sau soluțiile prin care ar putea fi obținuți.
„Nu avem răspuns în acest moment.”
Kelemen Hunor afirmă că nu este clar nici cum au fost distribuite „cele 12 miliarde” între diferite categorii socio-profesionale (de la educație și sănătate până la administrație, ordine publică și apărare), ceea ce face dificilă evaluarea impactului și a corecțiilor necesare.
În plus, el avertizează că adoptarea legii fără a ști „de unde vom lua cele 4 miliarde” ar putea duce, ulterior, la presiuni pentru creșteri de taxe și impozite, scenariu cu care spune că nu este de acord.
În ceea ce privește traseul parlamentar, președintele UDMR spune că un proiect de o asemenea amploare are nevoie de o majoritate și de un acord politic prealabil, altfel ar urma să fie încărcat rapid cu amendamente, cu rezultate imprevizibile.
„Deci eu nu aș încuraja pe nimeni să vină cu proiectul salarizării în Parlament fără un acord politic prealabil.”
Hunor admite că, dacă proiectul nu este adoptat acum, „dezechilibrele din sistem rămân”, însă amintește că anul viitor ar urma să existe o majorare de „7-8%”, în funcție de datele Institutului Național de Statistică privind inflația.
El spune că și-ar dori ca legea să fie adoptată în această sesiune extraordinară sau, cel târziu, săptămâna viitoare, dar numai după clarificarea surselor de finanțare.
Kelemen Hunor mai susține că din proiect ar trebui eliminate instituțiile care se autofinanțează, precum ASF și ANCOM, argumentând că acestea nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ci din venituri proprii, obținute în baza unui monopol stabilit prin lege în anumite sectoare.
Recomandate
Legea salarizării intră într-o zi de negocieri politice cu miză bugetară de 770 de milioane de euro , în condițiile în care președintele Nicușor Dan îi cheamă la consultări, marți, la Palatul Cotroceni , pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Digi24 . Suma indicată în material este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Întâlnirea vizează discuții pe proiectul legii salarizării, într-un moment în care decizia politică poate influența direct cheltuielile publice și, implicit, spațiul fiscal al statului. Cine participă și ce se discută Conform informațiilor publicate, la Cotroceni sunt așteptați liderii: PSD PNL USR UDMR Tema consultărilor este proiectul legii salarizării, iar miza financiară menționată este de 770 de milioane de euro. De ce contează pentru economie și buget O astfel de sumă, asociată unei legi cu impact asupra veniturilor din sectorul public, poate deveni relevantă pentru: nivelul cheltuielilor bugetare pe termen scurt; echilibrele din buget (inclusiv necesarul de finanțare); predictibilitatea costurilor cu personalul în sectorul public. Materialul Digi24 nu detaliază în acest fragment mecanismul exact prin care se ajunge la suma de 770 de milioane de euro și nici calendarul decizional ulterior consultărilor. [...]
PSD condiționează votul pe Legea Salarizării de creșteri în educație și păstrarea sporurilor în sănătate , într-un moment în care adoptarea rapidă a actului normativ este legată direct de deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Florin Manole, fost ministru al Muncii, spune că social-democrații vor susține în discuțiile de la Cotroceni grile salariale mai mari pentru angajații din educație și sănătate. În educație, PSD cere majorări care să ducă spre respectarea angajamentului privind salariul profesorului debutant din preuniversitar. În sănătate, Manole indică drept punct sensibil regulamentul de sporuri, inclusiv sporurile de sâmbătă și duminică, dar și grilele de salarizare. Miza bugetară rămâne neclară Întrebat dacă bugetul total al legii va fi de 8 miliarde de lei (angajamentul asumat la Cotroceni) sau ar putea urca la 12 miliarde de lei, Manole a evitat un răspuns ferm și a trimis discuția către Ministerul Finanțelor. El a afirmat că PSD a semnat un angajament de 8 miliarde de lei și că partidul ar fi „bucuros” dacă pot fi găsite resurse suplimentare, dar fără să detalieze de unde ar veni acestea. Totodată, Manole nu a prezentat calcule privind impactul bugetar al măsurilor cerute de PSD, susținând că nu este rolul partidului să facă aceste estimări. Sporuri și venituri: linia roșie pentru sectorul public În privința sporului de dirigenție, discutat inclusiv în varianta unei majorări în funcție de numărul de elevi, Manole a spus că PSD consideră sporul „extrem de important” și că diminuarea lui ar reduce veniturile. El a adăugat că, dincolo de sporul de dirigenție sau de sporul de doctorat, interesul principal al angajaților din sectorul public este să nu le scadă veniturile. Votul PSD, condiționat de forma finală Manole a legat explicit votul PSD de conținutul final al legii: „Dacă legea va fi bună, șansele sunt de 100%. Dacă legea va fi proastă, șansele se diminuează masiv”. Declarațiile vin înaintea unei noi runde de negocieri la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a chemat pe liderii PNL, PSD, USR și UDMR pentru a încerca obținerea unui consens. Șeful statului speră ca legea să ajungă în Parlament și să fie adoptată până la finalul lunii, iar miza este menționată direct: de adoptare depind 770 de milioane de euro din PNRR. Întâlnirea este programată la ora 16:00. [...]
Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]
Fereastra 11–14 august aduce cele mai mari șanse de observare a Perseidelor , iar diferența o face, în practică, poluarea luminoasă: departe de orașe se pot vedea de câteva ori mai mulți meteori decât din zonele intens iluminate, potrivit Digi24 . În 2026, condițiile sunt considerate favorabile și pentru că luminozitatea redusă a Lunii nu ar urma să diminueze vizibilitatea fenomenului. Curentul de meteori Perseide atinge maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Vârful este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00, însă acesta are loc după răsărit, ceea ce înseamnă că nu poate fi urmărit chiar la momentul de intensitate maximă. Unde contează cel mai mult locul ales Pentru o vizibilitate bună, recomandarea este un loc cu cer senin și cât mai întunecat, ferit de iluminatul public. În acest context, cele mai potrivite sunt: zonele rurale; regiunile montane; locurile aflate la marginea marilor orașe, dar în afara „domului” de lumină. Diferența de rezultat poate fi semnificativă: în condiții ideale, cu cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră, în timp ce din marile orașe numărul scade, de regulă, la 10–20 pe oră. Când sunt cele mai bune ore de observare Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august, dar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea multe „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Cele mai bune condiții sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu urcă suficient deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește. Ce sunt, de fapt, Perseidele și de ce apar anual Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, Perseidele sunt un curent de meteori: Pământul traversează anual o regiune bogată în particule de praf cosmic, iar acestea intră în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase pentru fracțiuni de secundă. Curentul este asociat cu cometa 109P/Swift–Tuttle, ale cărei fragmente de praf, acumulate de-a lungul timpului pe orbită, ajung să fie intersectate de Pământ în fiecare august. [...]
SUA își condiționează angajamentul în Indo-Pacific de creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților , într-un mesaj care mută presiunea operațională și bugetară spre partenerii regionali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Elbridge Colby , subsecretarul Apărării pentru politici, a spus la Manila că Washingtonul „nu se retrage în niciun caz din Asia” și că, dimpotrivă, „își consolidează prezența” pentru a menține un echilibru de putere favorabil în regiunea Indo-Pacific. În același timp, oficialul a cerut o „repartizare mai echitabilă a sarcinilor” și un model de „parteneriat, nu dependență”. „America nu se retrage în niciun caz din Asia. Nu plecăm; dimpotrivă, ne consolidăm prezența pentru a asigura un echilibru de putere favorabil acolo unde contează cel mai mult.” Ce înseamnă „parteneri, nu protectorate” în termeni de apărare Mesajul central al lui Colby este că strategia SUA în Indo-Pacific nu poate fi susținută doar de forțele americane, iar aliații ar trebui să investească mai mult în propria securitate. El a insistat că solicitarea de a „intensifica eforturile” nu echivalează cu abandonarea partenerilor. „Când le cerem aliaților și partenerilor noștri să-și intensifice eforturile, să investească mai mult în propria apărare și să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate suverană, nu le dăm de înțeles că îi abandonăm. Căutăm parteneri, nu protectorate.” Accent pe descurajare în „Primul Lanț Insular” Colby a descris necesitatea unei „descurajări prin blocare de-a lungul Primului Lanț Insular”, zonă definită ca întinzându-se de la Japonia până la Taiwan, Filipine și Borneo. În logica prezentată, întărirea posturii militare americane ar trebui dublată de capacități mai mari ale statelor aliate, pentru ca descurajarea să fie credibilă. Contextul turneului în Asia de Sud-Est Filipinele, „cel mai vechi aliat al Statelor Unite din Asia prin tratat”, sunt prima oprire a unui turneu care include și Indonezia, Thailanda și Cambodgia. Mesajul vine pe fondul îngrijorărilor privind fiabilitatea Washingtonului, pe care oficialul a încercat să le contracareze prin reafirmarea interesului strategic pentru regiune. [...]
Nivelul foarte scăzut al Dunării a ajuns să fie tratat ca un risc pentru alimentarea cu energie , iar Comisia Europeană convoacă astăzi, online, Grupul de coordonare pentru energie electrică, în condițiile în care mai multe țări vor să ceară sprijin, potrivit Digi24 . Miza pentru România este direct operațională: scenariul opririi reactorului 2 de la Cernavodă „nu mai este exclus”, după ce planul cu barjele scufundate în Dunăre nu a avut efectul așteptat de autorități. Capacitatea vizată este de 700 de megawați-oră, care ar produce aproximativ 10% din necesarul de consum la orele serii, potrivit jurnalistului Digi24. Ce se discută la Bruxelles și de ce contează În acest context, reprezentanții Ministerului Energiei participă la ședința de la nivel european și ar urma să ridice problema, în condițiile în care România nu este singura țară aflată într-o criză energetică. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va veni cu un sprijin concret. Datele din teren: Dunărea la Cernavodă și restricțiile de apă Digi24 notează că nivelul Dunării a scăzut din nou luni la Cernavodă, unde sunt deja în vigoare primele restricții privind folosirea apei. Fluviul a ajuns la -2,27 metri, iar până la trecerea la următorul nivel de restricții mai sunt 25 de centimetri. Context hidrologic: rezervele din lacurile de acumulare În paralel, gradul de umplere al celor 39 de principale lacuri de acumulare monitorizate de Administrația Națională „Apele Române ” și Hidroelectrica a ajuns la 70,63%, pe fondul secetei hidrologice. Potrivit datelor publicate de Apele Române, în lacuri se află aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi de apă, volum care asigură necesarul de apă brută pentru beneficiarii alimentați din surse de suprafață în sistem centralizat. „Administrația Națională «Apele Române» monitorizează permanent evoluția resurselor de apă, în contextul secetei hidrologice care afectează în continuare mai multe zone ale țării”, a transmis instituția. Următorul reper este ședința de astăzi a grupului de coordonare al Comisiei Europene, de unde ar putea rezulta măsuri de sprijin sau coordonare regională, în funcție de evoluția nivelului Dunării și de riscurile pentru producția de energie. [...]
