Știri
Știri din categoria Diverse
Șefa diplomației UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul, iar Bruxellesul transmite că nu va reduce presiunea asupra Kremlinului, potrivit Știrile Pro TV.
Kaja Kallas a reacționat după ce Washingtonul a suspendat sancțiunile americane care vizau tranzacțiile cu motorină rusească, în contextul unui acord anunțat de SUA cu Moscova privind acest carburant. Mesajul ei este că decizia oferă Rusiei venituri suplimentare și, implicit, capacitatea de a continua războiul din Ucraina.
„Suspendarea sancţiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-şi duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.”
În același mesaj, Kallas a invocat intensificarea atacurilor rusești și a acțiunilor „hibride” împotriva Europei, menționând că loviturile ruse ar fi ucis peste 80 de civili ucraineni în două zile și că Rusia și-ar fi intensificat atacurile hibride atât împotriva statelor UE, cât și împotriva aliaților din NATO.
Președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA au suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile, notează materialul, care citează Agerpres, la rândul său cu referire la AFP.
Decizia a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a calificat-o drept „nedemnă”, conform aceleiași surse.
În paralel, Uniunea Europeană a promis că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre ar urma să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina.
Lista este actualizată semestrial și a fost aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre. În prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități, în cadrul regimului de sancțiuni legat de acțiuni care „subminează sau amenință” integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Contextul sancțiunilor europene este unul mai larg: UE a introdus treptat măsuri restrictive împotriva Rusiei începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare menționate în material.
Recomandate
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate alimenta financiar războiul Rusiei , după ce Washingtonul a anunțat un acord cu Moscova privind livrările, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul riscului ca tranzacțiile cu produse petroliere să aducă venituri suplimentare Kremlinului, într-un moment în care UE spune că nu intenționează să reducă presiunea prin sancțiuni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a transmis pe rețeaua X că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse „îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul” și că „nu este momentul” pentru relaxarea măsurilor. Ea a invocat și intensificarea atacurilor rusești, inclusiv „atacuri hibride” împotriva Europei, atât asupra statelor membre UE, cât și asupra aliaților din NATO. În paralel, președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA ar fi suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile. Decizia a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a catalogat-o drept „nedemnă”, conform relatării. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni Uniunea Europeană spune că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în forma actuală, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități. Contextul mai larg, reamintit în articol, este că UE a introdus treptat sancțiuni începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate crește veniturile Moscovei pentru război , după ce președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea unor restricții, potrivit Libertatea . Reacția vine pe fondul intensificării atacurilor Rusiei în Ucraina și a „războiului hibrid” împotriva Europei, susține șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Kallas a spus că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei rusești „îi oferă Moscovei venituri suplimentare” pentru a-și continua războiul și a insistat că „nu este momentul” pentru relaxarea presiunii asupra Rusiei, adăugând că Europa nu intenționează să facă acest pas. „Suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” Decizia SUA și reacțiile politice Donald Trump a anunțat vineri că a avut o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și că a decis suspendarea unor sancțiuni pentru ca Rusia să poată livra motorină în SUA și pe piața globală. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia, numind-o „slabă” și avertizând că Rusia va folosi beneficiile economice pentru a intensifica agresiunea. În SUA, anunțul a fost criticat atât de aleși democrați, cât și republicani, care l-au acuzat pe Trump că „trădează” Ucraina, Europa și securitatea Americii. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a transmis că își va consolida propriile măsuri împotriva regimului de la Moscova. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiuni legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și entități, potrivit AFP, citată de Libertatea. [...]
Rusia mizează pe relaxarea fluxurilor de motorină spre SUA pentru a influența prețurile la energie , după discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin și anunțul privind exporturi rusești de motorină, potrivit Digi24 . Într-o declarație publicată de Kremlin, Putin spune că partea rusă și-a confirmat „disponibilitatea de a furniza petrol și produse petroliere atât pe piața americană, cât și pe piețele mondiale”, susținând că o astfel de mișcare ar avea efecte pozitive la nivelul economiei globale. „Sunt convins că acest lucru va avea un impact pozitiv asupra întregii economii mondiale” Ce presupune acordul anunțat de Trump Donald Trump a declarat că a ajuns la un acord cu Vladimir Putin pentru obținerea „câtorva milioane de tone de motorină” destinate „pieței americane și mondiale”, pe o perioadă de mai multe luni, după „discuții foarte rodnice”, relatează Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu reiese calendarul livrărilor, mecanismul comercial sau condițiile concrete (preț, intermediari, rute), astfel că impactul imediat asupra pieței nu poate fi cuantificat pe baza datelor publicate. Context geopolitic: Ucraina critică decizia Convorbirea telefonică din 9 octombrie a inclus și subiecte precum perspectivele de soluționare a crizei din Ucraina, situația din jurul Iranului și aspecte ale relațiilor bilaterale, conform declarației Kremlinului citate. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia SUA de a permite Rusiei să exporte motorină, pe care a numit-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”, conform CNN. Ulterior, într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia drept „un cadou” pentru Putin. Ce urmează Potrivit declarației Kremlinului, cei doi lideri au reconfirmat menținerea contactelor personale și continuarea cooperării între administrațiile prezidențiale, serviciile de securitate și instituțiile competente. În lipsa unor detalii operaționale despre livrări, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce în contracte și fluxuri efective de motorină către SUA și piețele internaționale. [...]
Declarațiile lui Trump despre „pace” și presiunea pentru schimbarea conducerii Ucrainei riscă să complice negocierile și să prelungească incertitudinea regională , potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a spus că Vladimir Putin „ar dori” o înțelegere pentru a opri războiul, dar l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că refuză un compromis. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, după o convorbire telefonică avută vineri cu liderul de la Kremlin. Întrebat ce i-a transmis Putin, Trump a răspuns că acesta „și-ar dori foarte mult să vadă o înțelegere”, susținând că Rusia ar vrea un acord „dintr-un motiv sau altul”, însă Zelenski nu. Presiune politică directă asupra Kievului În același context, Trump a cerut explicit schimbarea președintelui Ucrainei, afirmând că a venit timpul ca țara să „aibă un nou președinte”. Totodată, el a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de hidrocarburi. „Sugerez să obțină un nou lider care poate ajunge la un acord” cu Rusia Reacție din partea Kremlinului: mesajul emisarului economic Kirill Dmitriev , emisar special al Kremlinului pentru cooperare economică, a salutat apelul lui Trump privind alegerea unui nou președinte al Ucrainei, descriind declarațiile liderului american drept „iconice și istorice”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În lipsa unor detalii despre eventuale condiții de negociere sau pași concreți, rămâne neclar cum s-ar traduce aceste poziții în plan diplomatic și dacă ele vor influența direct discuțiile privind un posibil acord de încetare a războiului. [...]
Apelul premierului britanic către Zelenski semnalează o repoziționare diplomatică în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind conducerea Ucrainei, potrivit Libertatea . Prim-ministrul britanic Andy Burnham l-a sunat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis „toată solidaritatea”, după ce Zelenski s-a opus suspendării unor sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei, iar Trump a replicat că ar trebui să cedeze locul „altui președinte”, relatează AFP, citată de publicație. În convorbire, Burnham a spus că „ultimele 24 de ore au fost dificile pentru Ucraina” și și-a reafirmat sprijinul, conform unui comunicat al biroului premierului britanic. Din partea Kievului, Zelenski a afirmat că Londra și Kievul pregătesc o întâlnire „la cel mai înalt nivel” și își coordonează „pașii comuni potriviți”. Contextul: sancțiuni, bombardamente și reacții în lanț În aceeași zi, Zelenski a fost contactat și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis „solidaritatea” Franței după bombardamentele rusești asupra Kievului și Zaporijjie. Articolul notează că 20 de oameni, inclusiv trei copii, au fost uciși în propriile case, la o zi după ce Trump a anunțat un acord pentru suspendarea unor sancțiuni impuse Rusiei, pentru a permite exporturile de motorină pe piața americană și globală. Zelenski a condamnat decizia drept „slabă” din partea unor „parteneri puternici”, iar Trump a cerut ca Ucraina să „aibă un nou președinte” și a criticat atacurile aeriene asupra rafinăriilor din Rusia. Prima reacție de la Kiev: sprijin pentru Zelenski Într-o reacție prezentată ca „prima” de la Kiev, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și „merită să fie susținut”. „Se bucură de sprijinul poporului ucrainean, iar acesta are dreptul să decidă. Declarațiile venite din străinătate confirmă doar că își face bine treaba. Merită să fie susținut”, a transmis șeful diplomației ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump care pun sub semnul întrebării leadershipul de la Kiev au declanșat o rundă de consultări rapide între Ucraina și capitalele europene , în încercarea președintelui Volodimir Zelenski de a consolida sprijinul politic într-un moment sensibil pentru coordonarea externă a efortului de război, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că Zelenski a inițiat discuții „urgente” cu mai mulți lideri europeni și parteneri apropiați ai Ucrainei imediat după ce șeful de la Casa Albă a spus direct că ucrainenii ar trebui „să-și aleagă alt lider”, adăugând că Zelenski ar trebui să plece. Cu cine a discutat Zelenski și ce urmează Conform agenției de presă de stat de la Kiev, citată de publicație, Zelenski a vorbit cu: premierul britanic; președintele Franței, Emmanuel Macron; președintele Finlandei, Alexander Stubb; premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Presa de la Kiev mai susține că o întâlnire între Zelenski și premierul britanic Burnham „ar putea avea loc în zilele următoare”. Miza: menținerea sprijinului european pe fondul presiunii politice din SUA În relatarea Digi24, discuțiile sunt prezentate ca o încercare a lui Zelenski de a obține sprijinul partenerilor europeni în contextul declarațiilor lui Trump. Jurnaliștii din capitala ucraineană mai afirmă că Zelenski ar fi fost informat neoficial, anterior, despre anunțul pe care urma să îl facă liderul de la Casa Albă, iar după primirea acestor informații a inițiat convorbiri telefonice cu lideri europeni. În același context, publicația consemnează și o declarație atribuită premierului eston: „Ucraina trebuie sprijinită să transforme rafinăriile de petrol rusești în ruine”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese dacă aceste discuții s-au concretizat în decizii sau angajamente noi; deocamdată, semnalul principal este accelerarea coordonării politice cu liderii europeni pe fondul unei presiuni publice venite dinspre Washington. [...]
