Știri
Știri din categoria Diverse
Din 3 august 2026, cartea de identitate pe hârtie nu mai este acceptată în Italia pentru călătorii externe și pentru o parte din operațiunile bancare și contractuale, o schimbare cu impact direct asupra românilor rezidenți acolo, potrivit Libertatea. Măsura este prevăzută de Decretul privind sportul, transformat în lege la 29 iulie 2026, iar informațiile sunt atribuite de publicație ziarului italian Panorama.it.
Schimbarea vine pe fondul faptului că „milioane de italieni” folosesc încă vechiul document pe hârtie, iar în ultimii ani au existat termene-limită și amânări privind momentul pierderii definitive a valabilității. În acest context, și românii din Italia pot fi afectați dacă încă utilizează acest tip de act.
Din 3 august, buletinul pe hârtie își pierde o parte din utilizări chiar dacă data de expirare înscrisă pe document nu a fost atinsă.
Principalele restricții menționate:
Pentru cei care au deplasări programate în afara Italiei, alternativa indicată este cartea de identitate electronică (CIE) sau pașaportul valabil. Publicația mai arată că, până la eliberarea CIE, autoritățile locale pot emite un document provizoriu pe hârtie, valabil cel mult șase luni, care nu poate fi reînnoit și trebuie predat după primirea actului electronic; unele state ar putea să nu îl recunoască.
A doua dată-cheie este 31 ianuarie 2027. Până atunci, cartea de identitate pe hârtie poate fi folosită în continuare pentru o serie de situații curente, inclusiv:
În plus, documentul rămâne valabil până la aceeași dată pentru încheierea contractelor de asigurare, inclusiv prin intermediul băncilor.
Pentru contractele publice sau private încheiate până la 3 august 2026, în care buletinul pe hârtie a fost folosit la identificarea părților, articolul precizează că valabilitatea acestora rămâne cea prevăzută în contract. Sunt date ca exemple creditele ipotecare, polițele de asigurare și contractele de muncă.
O modificare separată vizează persoanele care au împlinit 70 de ani: începând cu 30 iulie 2026, a intrat în vigoare prevederea potrivit căreia cartea de identitate electronică emisă sau reînnoită după această vârstă nu mai are termen de expirare, astfel că titularii nu ar mai trebui să o reînnoiască periodic.
Recomandate
Letonia a închis granița cu Belarus , o măsură cu impact operațional imediat pentru transport, navetă și fluxurile de persoane la frontiera estică a UE, pe fondul acuzațiilor de „război hibrid cu imigranți”, potrivit Libertatea . Decizia a fost anunțată de ministrul de interne Jānis Dombrava , care i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu mai rămână în Belarus și să folosească alte rute pentru întoarcerea în Letonia. În explicația publică, închiderea este justificată prin „motive tehnice”, însă autoritățile leagă măsura de presiunea migratorie pe care o atribuie regimului de la Minsk. „Granița Letonia-Belarus este închisă din motive tehnice. Îi îndemnăm pe cei care nu s-au întors încă în Letonia să folosească alte rute”, a anunțat Jānis Dombrava. De ce contează: frontieră UE/NATO, cu efecte directe asupra circulației Închiderea punctelor de trecere înseamnă, în practică, blocarea unei rute de intrare/ieșire din spațiul UE pe segmentul leton-belaruso, cu consecințe pentru cei care tranzitează zona și pentru operatorii care depind de această conexiune. În paralel, mesajul autorităților indică o înăsprire a abordării de securitate la granița estică. Letonia, Lituania și Polonia acuză Belarus că folosește migrația ilegală ca instrument de presiune, în contextul în care Minsk este descris ca aliat al Kremlinului. Context: presiune în creștere și măsuri de sprijin regional Guvernul leton a prelungit regimul de alertă la frontiere până la sfârșitul acestui an. Garda de Frontieră de Stat a Letoniei a împiedicat 12.046 de tentative de trecere ilegală a graniței dinspre Belarus anul trecut, față de 5.388 de tentative în 2024, conform datelor citate. În regiune, situația rămâne tensionată: Lituania a anunțat descoperirea unui nou tunel pe teritoriul său care ar veni dinspre Belarus, iar Estonia a decis să sprijine Letonia cu polițiști de frontieră. Criza este plasată de autoritățile din zonă în perioada 2021–2022, când Polonia, Lituania și Letonia au raportat un aflux mare de imigranți ilegali dinspre Belarus, pe care îl consideră organizat pentru a destabiliza Uniunea Europeană. În material este menționată și suspiciunea de implicare a Kremlinului, iar după întărirea controalelor în statele baltice și Polonia, o parte din presiune ar fi fost redirecționată spre Finlanda, care a ajuns să își închidă granița cu Rusia. [...]
Debitul Dunării riscă să coboare sub pragul minim din 2003, punând presiune pe alimentarea cu apă și pe funcționarea de la Cernavodă , iar autoritățile pregătesc intervenții pe fluviu pentru a dirija mai multă apă spre sectorul critic, potrivit Digi24 . Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că, pe 6 august, la intrarea Dunării în țară, debitul ar putea ajunge sub minimul din august 2003 (1.600 mc/s). Ei explică faptul că „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, pe fondul lipsei de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului. Sâmbătă, debitul la intrarea în țară era de 1.550 mc/s, de circa trei ori mai mic decât media multianuală din iulie (4.700 mc/s) și sub media din august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25% (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Efecte în interiorul țării: debite sub normal și risc de restricții Apele Române arată că mai multe râuri interioare din vest (Crișana și Banat), dar și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice perioadei. În unele sectoare, mai ales în Crișana, sunt deja fenomene de secare, care ar urma să se accentueze. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor, relatează News.ro. Intervenții pe Dunăre pentru menținerea debitelor necesare la Cernavodă Pe termen scurt, precipitațiile recente din Austria au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă circa cinci zile. Chiar și așa, autoritățile estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste, nivel care rămâne „mult sub media multianuală a lunii august”. În paralel, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează: scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, pentru dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala; lucrări de dragaj începute de Administrația Fluvială a Dunării de Jos pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Apele Române avertizează că operațiunea este complexă și are riscuri tehnice, inclusiv ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral și că lucrările pot crește temporar turbiditatea apei. În comunicat, autoritățile afirmă că vor încerca să asigure „pe cât posibil” debitele minime necesare producției de energie nucleară. Rezervele din lacuri și apelul la economisire Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel descris drept „rezerva strategică” pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, Apele Române fac apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice, inclusiv prin reducerea consumului de electricitate în intervalele de vârf seara și prin evitarea folosirii apei potabile la activități precum udarea grădinilor, spălarea curților, trotuarelor sau a autovehiculelor, acolo unde există surse alternative. [...]
Japonia testează la limită capacitatea de „apărare planetară” după ce sonda Hayabusa2 a trecut la doar 400 de metri de un asteroid din apropierea Pământului, cel mai apropiat survol realizat vreodată într-o astfel de misiune, potrivit Digi24 . Survolul a avut loc pe 5 iulie, când Hayabusa2 – o sondă de mărimea unui frigider – s-a apropiat de asteroidul Torifune într-un exercițiu care a urmărit să demonstreze precizia necesară pentru a devia, la nevoie, o rocă spațială cu potențial periculos de pe traiectoria Terrei. Sonda se deplasa cu peste 18.000 km/h, iar Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) spune că a ajuns la 400 de metri de suprafața asteroidului și la 744 de metri de centrul acestuia. Apropierea a depășit prognoza inițială a JAXA, care viza o distanță de 800 de metri față de centrul asteroidului. Un cercetător al agenției, Yuya Mimasu, a declarat că rezultatele indică faptul că, raportat la toate sondele care au efectuat misiuni de survol, Hayabusa2 a trecut cel mai aproape de un asteroid. Recordul anterior fusese stabilit de o sondă chineză, care ar fi zburat la 770 de metri de suprafața unui asteroid, potrivit cotidianului economic Nikkei, menționat în material. Ce a arătat survolul: imagini noi și un test de precizie După manevră, JAXA a publicat imagini alb-negru realizate cu o cameră telescopică, care sugerează că Torifune seamănă cu un „om de zăpadă”, adică două volume rotunjite aparent legate între ele. Se știa că asteroidul are o formă alungită, însă aceste detalii nu erau cunoscute până acum, potrivit informațiilor din articol. Context: misiuni tot mai orientate spre protecția Pământului Misiunea japoneză vine după testul reușit al NASA din 2022 , când agenția americană a modificat orbita asteroidului Dimorphos printr-un impact intenționat cu un dispozitiv spațial. În paralel, JAXA și Agenția Spațială Europeană (ESA) s-au asociat pentru o altă misiune, descrisă ca fiind de „apărare planetară”, care vizează explorarea asteroidului Apophis, ce urmează să treacă pe lângă Terra în aprilie 2029. Ce urmează pentru Hayabusa2 Lansată în 2014, Hayabusa2 a mai avut o misiune majoră pe asteroidul Ryugu, de unde a colectat materie la circa 300 de milioane de kilometri de Pământ, iar șase ani mai târziu a adus eșantioanele pe Terra. După survolul Torifune, sonda ar urma să încerce în 2031 o „întâlnire” cu asteroidul 1998KY26 – o manevră care presupune fie zborul alături de obiect, fie plasarea pe acesta pentru colectarea de date detaliate. [...]
Scanările LIDAR schimbă miza cercetării arheologice în Amazon , după ce o analiză a identificat aproape 400 de geoglife noi și a permis estimarea întinderii unei civilizații precoloniale, potrivit Digi24 . Descoperirea sugerează o organizare socială mult mai complexă decât se credea pentru regiunea acoperită de pădure densă, unde cercetarea la sol este limitată. Studiul, publicat pe 29 iulie în revista Nature , a folosit tehnologia LIDAR (impulsuri laser care măsoară distanțe și generează hărți 3D) pentru a „vedea” sub coronamentul pădurii tropicale. Cercetarea a acoperit aproape 1.740 de mile pătrate (aprox. 4.500 km²) și a scos la iveală 396 de geoglife noi, construcții din pământ cu forme geometrice. Ce indică noile date despre civilizația Aquiry Civilizația, numită Aquiry, ar fi apărut în urmă cu circa 2.500 de ani în Brazilia, în zona statului Acre. Martti Pärssinen , arheolog la Universitatea din Helsinki, citat de Live Science , descrie aceste centre ca forme geometrice monumentale, cu șanțuri adânci și terasamente exterioare înalte. Potrivit studiului, geoglifele ar fi fost construite între anii 600 î.Hr. și 850 d.Hr. Oamenii ar fi locuit în case lungi multifamiliale în jurul acestor lucrări și ar fi cultivat plante precum porumbul și dovleacul. De ce contează: scara posibilă a unei societăți „invizibile” din aer Până acum, arheologii au identificat aproximativ 1.700 de geoglife în zonă, însă cercetătorii consideră că numărul total ar putea fi mult mai mare, existând peste 20.000 de construcții de pământ care ar aștepta să fie descoperite în zone încă necercetate. Pe baza unei estimări menționate în studiu — în medie 300 de persoane pentru construirea și întreținerea fiecărui geoglif — autorii au evaluat că Aquiry ar fi putut atinge un apogeu demografic între 1,25 milioane și 3 milioane de oameni, în intervalul 100–300 d.Hr. (estimare, nu un recensământ). Centre ceremoniale, dar și politice Conform tradițiilor orale locale, citate de Pärssinen, aceste centre ar fi fost construite pentru a consolida relațiile dintre comunități și cu „ființe importante din lumea de dincolo”. În același timp, ele ar fi funcționat ca locuri de adunare și de luare a deciziilor politice, unde căpeteniile își puteau demonstra generozitatea. Întrebarea rămasă: de ce a dispărut Aquiry Cercetătorii spun că nu se știe de ce geoglifele au fost abandonate brusc între anii 850 și 950 d.Hr. Pärssinen afirmă că dovezile indică un colaps relativ rapid, posibil legat de dispariția altor mari puteri precoloniale, inclusiv mayașii clasici din America Centrală și civilizațiile Tiwanaku și Wari din Anzi. Limitarea rămâne însă majoră: cauza exactă nu este stabilită de datele disponibile. [...]
De la 2 august, companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială în UE intră sub un nou regim de conformare, cu amenzi de până la 35 de milioane de euro , odată cu aplicarea primelor obligații din Regulamentul european privind IA , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una operațională și de risc: firmele trebuie să-și inventarieze sistemele, să înțeleagă în ce categorie de risc intră și să aplice reguli de transparență, într-un calendar etapizat până în 2028. Regulamentul, aprobat în 2024, urmărește un cadru comun pentru utilizarea IA „sigură, transparentă” și cu respectarea drepturilor omului în Uniunea Europeană, cu supraveghere tehnică și etică pentru reducerea riscurilor, conform informațiilor transmise de Agerpres. Amenzi și categorii de risc: ce sancționează UE Regimul de sancțiuni include amenzi „de milioane de euro”, cu două praguri evidențiate: până la 35 de milioane de euro pentru infracțiuni „foarte grave”, precum utilizarea sistemelor de IA interzise; până la 15 milioane de euro pentru infracțiuni „grave”, legate de încălcări ale cerințelor pentru sisteme clasificate drept „de înalt risc”. În paralel, regulamentul operează cu o clasificare pe niveluri de risc, iar pentru unele utilizări considerate „inacceptabile” interdicțiile sunt deja în vigoare sau urmează să se aplice la termene distincte. Ce tipuri de sisteme sunt interzise În categoria de „riscuri inacceptabile”, regulamentul interzice, între altele, sisteme care: folosesc tehnici subliminale, manipulatoare sau înșelătoare; exploatează vulnerabilitatea unor persoane (minori, vârstnici, persoane cu dizabilități); utilizează clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală; aplică „scorul social” pentru evaluarea comportamentului; deduc emoțiile la locul de muncă sau în mediile educaționale; colectează imagini de pe internet pentru a crea baze de date faciale; folosesc identificarea biometrică de la distanță, în timp real, în spații publice, pentru uzul forțelor de ordine. Tot în zona utilizărilor „inacceptabile” au fost adăugate recent (dar cu aplicare de la decembrie ) unele dintre cele mai grave utilizări ale IA generative: crearea sau manipularea fără consimțământ a conținutului intim („deepfake-uri sexuale”) și orice sistem capabil să genereze pornografie infantilă. Calendarul: ce se aplică acum și ce se amână Data de 2 august este prezentată drept „punctul de cotitură” al Regulamentului, pentru că începe aplicarea „grosului legislației”: obligații de transparență, reguli pentru majoritatea sistemelor de IA și obligații pentru furnizori și utilizatori. În același timp, Comisia Europeană a aprobat un regulament numit „Omnibus Digital”, cu obiectivul de a simplifica ecosistemul de legi digitale și de a face aplicarea mai graduală și coordonată. Unele elemente importante sunt amânate: până în decembrie 2027 : obligații exigente pentru sistemele de IA „de înalt risc” (exemplele din articol includ sisteme folosite pentru notarea studenților, filtrarea CV-urilor, evaluarea bonității sau stabilirea prețului asigurărilor de viață ori de sănătate); etichetarea obligatorie a conținutului generat cu IA (cu un logo cu acronimul IA) este amânată până pe 2 decembrie , pentru sistemele capabile să genereze conținut sintetic (imagini, video, audio care imită elemente sau persoane reale); până în august 2028 : intră în vigoare obligațiile pentru sisteme „de înalt risc” integrate în produse/servicii deja reglementate (exemple: dispozitive medicale, asistenți IA pentru șoferi, jucării, asistenți de navigație aeriană). De ce contează pentru companii: riscul de „așteptare” și confuzia de conformare Specialiști citați în material (într-o analiză realizată împreună cu EFE) avertizează că amânările pot fi interpretate greșit de piață. Giovanni Alessandrello, director general BIP Iberia, spune că riscul major este ca firmele să vadă aceste decalări „ca o invitație la așteptare” și argumentează că un sistem de IA trebuie să poată fi „explicat, guvernat și auditat”. „Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm IA; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuși inovația, deoarece fără control poate genera riscuri sistemice, dar o reglementare excesiv de rigidă poate împiedica Europa să concureze. Provocarea este să găsim echilibrul”, a declarat el. Guillermo Hidalgo, avocat specializat în tehnologie și drepturi digitale la Maio Legal, consideră că regulamentul poate funcționa ca o „ștampilă de calitate pentru IA europeană”, dar avertizează că tehnologia avansează mai repede decât normarea și că suprapunerea cu alte reglementări (precum protecția datelor) poate crea confuzie și complicații pentru companii. Pentru mediul de afaceri, următoarea perioadă este, practic, una de audit intern și pregătire: identificarea sistemelor folosite, stabilirea încadrării (inclusiv „de înalt risc”) și implementarea obligațiilor care încep să se aplice din 2 august, în paralel cu urmărirea termenelor amânate până în 2027–2028. [...]
Extinderea caniculei până joi dimineață ridică riscul de disconfort termic sever și nopți tropicale în mare parte din țară , cu Cod Roșu în trei județe și ITU peste pragul critic, potrivit Biziday , care citează actualizarea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) . ANM a emis o informare de val de căldură, caniculă, temperaturi extreme, disconfort termic și nopți tropicale valabilă până joi, 6 august. Duminică și luni valul de căldură este intens în vest, sud-vest, centru și nord, iar de marți se extinde și se intensifică în sudul și estul teritoriului. Indicele temperatură-umezeală (ITU) – indicator care combină temperatura și umiditatea și reflectă stresul termic resimțit – „va atinge și depăși” pragul critic de 80 de unități. Unde sunt cele mai severe avertizări În județele Satu Mare, Bihor și Arad este Cod Roșu , cu temperaturi extreme „comparabile cu recordurile absolute ale primei decade a lunii august”. Maximele prognozate sunt: 37–38°C în județul Satu Mare; 39–40°C în județele Bihor și Arad. Disconfortul termic este descris ca „deosebit de accentuat”, iar noaptea sunt așteptate minime de 23–25°C , cele mai ridicate valori fiind menționate în Dealurile de Vest. Cod Galben și zone cu caniculă persistentă Pentru duminică și luni, ANM indică: Cod Galben în Moldova, sud-vestul Munteniei, vestul și sudul Olteniei, sudul Banatului și al Transilvaniei, cu maxime de 33–37°C și ITU la pragul critic; pe alocuri, nopți tropicale cu minime de 20–22°C . În județele Timiș, Hunedoara, Alba, Mureș, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Maramureș , valul de căldură este „persistent și intens”, cu maxime de 35–38°C , ITU peste 80 și minime nocturne de până la 20–24°C . Ce urmează până joi Pe lângă maximele ridicate (de la 27–30°C pe litoral până „în jurul a 40°C ” în Câmpia de Vest), ANM avertizează asupra extinderii nopților tropicale din noaptea de marți spre miercuri (4/5 august) „în cea mai mare parte a țării”, ceea ce poate menține disconfortul termic și în intervalele de odihnă. [...]
