Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina mizează pe interceptoare de 2.000 de dolari pentru a reduce costul apărării antidrone, după ce a prezentat oficial „Zirka”, un sistem conceput să detecteze, să urmărească și să neutralizeze automat dronele rusești de tip Shahed, potrivit Libertatea. Publicația notează că dezvoltatorii indică un preț de până la 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) pe unitate și o viteză de peste 340 km/h, susținând că ar fi cel mai ieftin interceptor de pe piață cu detectare și ghidare automată, conform The Kyiv Post.
Miza economică este raportul de cost dintre atac și apărare. În material se arată că dronele Shahed – cunoscute în Rusia ca „Geran-2” – ar costa aproximativ 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate, iar Rusia le folosește în atacuri în roiuri, tocmai pentru a suprasolicita apărarea aeriană. În acest context, un interceptor mult mai ieftin poate schimba ecuația bugetară a apărării, dacă este produs și folosit la scară.
Sistemul ZIRKA ar fi fost dezvoltat pe baza experienței batalionului anti-Shahed Darknode. O dronă ZIRKA poate opera, conform datelor prezentate:
Diferențiatorul invocat este capacitatea de a detecta și neutraliza automat ținte aeriene de mare viteză, spre deosebire de soluții mai ieftine care ar necesita ghidare manuală continuă.
O versiune îmbunătățită, ZIRKA 2.0, este deja în dezvoltare, cu un sistem automat care ar urma să ghideze interceptorul direct în zona de detecție a țintei. Pachetul de upgrade menționat include și optică îmbunătățită cu imagistică termică, capabilă să urmărească dronele inamice de la 2 kilometri, plus algoritmi mai sofisticați, comunicații avansate și un detonator automat de proximitate.
În paralel, Ucraina implementează și alte sisteme. Materialul menționează că Ministerul Apărării a aprobat recent utilizarea dronei LITAVR, dezvoltată de compania ucraineană F-Drones, potrivit United24Media: aceasta poate atinge până la 350 km/h și poate opera la altitudini de până la 9 kilometri, având un sistem automat de ghidare terminală.
În martie 2026, Rusia lansase deja aproximativ 57.000 de drone Shahed împotriva Ucrainei, iar unele atacuri ar fi implicat până la 700 de drone simultan, potrivit informațiilor citate în articol. În același timp, forțele aeriene ucrainene au raportat că stațiile de retransmisie de la granița cu Belarus, folosite pentru ghidaj în timp real, ar fi încetat să funcționeze după un ultimatum public al președintelui Volodimir Zelenski către Aleksandr Lukașenko, mai notează sursa.
Recomandate
Atacurile rusești asupra depozitelor și piețelor agroalimentare încep să producă penurii în Kiev, cu efect direct asupra lanțurilor de aprovizionare , potrivit Libertatea , care citează o relatare The New York Times . Miza nu mai este doar presiunea militară, ci și perturbarea logisticii alimentare într-un oraș care, până acum, a reușit să mențină magazinele deschise în pofida războiului. Publicația americană descrie apariția, „pentru prima dată în Kiev”, a unor lipsuri de alimente de la începutul invaziei, pe fondul loviturilor cu rachete asupra depozitelor angro și spațiilor comerciale agroalimentare. Într-un magazin din capitală, un afiș lipit lângă un raft gol de lapte transmite mesajul „Acest produs a fost distrus de rusia”, cu „Rusia” scris intenționat cu literă mică, ca gest de protest. Loviturile asupra depozitelor: efect imediat în aprovizionare În toiul verii, Rusia ar fi trecut de la atacuri concentrate pe infrastructura energetică la țintirea piețelor, depozitelor de alimente și platformelor logistice, notează The New York Times. Un exemplu dat este atacul din 5 august, când rachete rusești au lovit „cel puțin patru depozite” ale unui furnizor de supermarketuri. Consecințele descrise în relatare: șase muncitori uciși în urma loviturilor din 5 august; aprovizionarea mai multor magazine „perturbată grav”; impact resimțit în principal în Kiev, dar și în orașe mai îndepărtate, precum Zaporojie; un nou atac, „joi dimineață”, asupra unor depozite de alimente din apropierea capitalei. Reacția consumatorilor: revenirea la provizii Pe fondul rafturilor goale, o parte dintre locuitori revin la reflexul de a face rezerve. The New York Times o citează pe Nina Kiriciuk, 67 de ani, care descrie situația drept „un coșmar” și spune că nu a mai găsit zahăr, iar „un întreg raion este complet gol”. „Este un coșmar, un coșmar absolut. Sunt îngrozită. Am vrut să cumpăr zahăr, dar nu mai există.” O altă locuitoare, Olga Sliusarenko, 76 de ani, spune că aprovizionarea este pentru ea un obicei vechi și că poate rezista o lună fără cumpărături, în afară de pâine. În același timp, relatarea arată că alți oameni abia acum încep să cumpere conserve, zahăr, paste și făină, după o perioadă în care magazinele au rămas funcționale în ciuda războiului. Context operațional: apărare antiaeriană insuficientă și presiune pe oraș Materialul mai arată că Ucraina „nu se poate apăra în prezent” de rachetele balistice rusești, deoarece nu mai are sisteme Patriot capabile să le intercepteze. În acest context, atacurile asupra zonelor rezidențiale ar fi devenit aproape cotidiene. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , rușii ar fi lovit 4.000 de blocuri din totalul de 12.000 din oraș, adică „una din trei” clădiri colective. El afirmă că doar adăposturile speciale antibombardamente pot salva populația de rachete, dar Kievul nu ar avea suficiente astfel de spații. În paralel, Forțele Armate Ucrainene ar bombarda, „de peste o lună”, depozite din Rusia, însă acestea ar aparține companiei de comerț online Wildberries și ar stoca produse nealimentare, inclusiv articole pentru armata rusă, conform aceleiași relatări. [...]
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
BLIK intră pe o piață unde RoPay a câștigat deja tracțiune, iar asta poate întârzia adoptarea în bănci , deși sistemul polonez are autorizație BNR și discută integrări locale, potrivit Mobilissimo . BLIK este un sistem de plăți mobile integrat direct în aplicația băncii (nu o aplicație separată), care în varianta clasică generează un cod unic de șase cifre, valabil două minute. Codul poate fi folosit pentru plăți online, la POS sau la ATM, iar în Polonia există și transferuri instant către numărul de telefon și plăți contactless. Autorizație există, dar integrarea depinde de bănci Filiala locală a primit autorizația BNR în octombrie 2024, ceea ce îi permite să funcționeze în lei și să fie integrată de prestatori locali de servicii de plată. Următorul pas este însă comercial și operațional: băncile trebuie să decidă implementarea, iar aceasta poate dura „de la câteva luni până la un an și jumătate”, conform informațiilor citate în material. În iunie, CEO-ul Polski Standard Płatności, Dariusz Mazurkiewicz, a declarat pentru Reuters că cel puțin trei bănci mari din România ar urma să înceapă integrarea BLIK în 2026, fără a le numi. Presiune competitivă: RoPay se extinde în plăți comerciale Între timp, RoPay – sistem local de plăți – permite deja transferuri instant prin aplicațiile bancare folosind numărul de telefon, cod QR, deep link sau NFC și s-a extins în 2026 către plăți comerciale. În exemplele menționate: ING și eMAG au introdus RoPay pentru comenzi online, Dedeman îl acceptă în e-commerce, iar Digi permite plata facturilor prin RoPay. Reuters notează, potrivit articolului, că unele bănci românești acordă prioritate sistemului local, ceea ce poate încetini integrarea BLIK. Pierderi înainte de „ofensiva” comercială Pe partea financiară, Mobilissimo citează date publicate de Ziarul Financiar: BLIK România a încheiat 2025 cu o pierdere de 8,6 milioane de lei și a fost pe minus în fiecare an de la înființare, acumulând pierderi de aproximativ 20,7 milioane de lei. Publicația precizează că nu există o defalcare a cheltuielilor, astfel că nu se poate spune exact cât reprezintă costuri de expansiune versus alte categorii. În Polonia, BLIK are 20,7 milioane de utilizatori activi și 2,9 miliarde de tranzacții în 2025, ceea ce sugerează un model validat, dar care în România depinde de ritmul de integrare în aplicațiile bancare și de capacitatea de a concura cu un standard local deja în uz. [...]
Pentagonul a demis conducerea editorială a „ Stars and Stripes ”, o publicație finanțată de guvern, iar decizia reaprinde disputa despre cât de independentă mai poate fi presa militară când regulile interne se schimbă , potrivit Digi24 , care citează informații relatate de The New York Times. Conform datelor prezentate, Departamentul Apărării din SUA a trimis vineri notificări de concediere către Erik Slavin (redactor-șef) și Max Lederer (directorul publicației), acesta din urmă anunțându-și pensionarea la începutul săptămânii, invocând un conflict cu conducerea Pentagonului privind orientarea ziarului. Tot vineri a fost concediată și Lara Korte, corespondentă în Orientul Mijlociu, potrivit unui oficial și unei postări a acesteia pe rețelele sociale. Măsura vine pe fondul întrebărilor legate de integritatea editorială a publicației, care a relatat despre dificultățile din comunitățile militare pe măsură ce războiul din Iran se prelungește. Digi24 notează că demiterile au avut loc la aproximativ 10 zile după un material despre greutățile marinarilor de pe portavionul U.S.S. Abraham Lincoln , a cărui misiune ar fi fost prelungită la nouă luni. Motive invocate și reacții Departamentul Apărării a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor din articol. În schimb, căpitanul William Urban, adjunctul militar al editorului – numit la începutul lunii – a transmis într-o scrisoare publicată vineri că prioritatea sa este să asigure „cea mai înaltă calitate a reportajelor independente din punct de vedere editorial” la „Stars and Stripes”. Urban a ocupat anterior funcții de purtător de cuvânt principal al Departamentului Apărării. Slavin a spus că în notificarea de concediere i-au fost invocate insubordonarea și o apariție neautorizată în mass-media. În iulie, CBS News i-a intervievat pe Slavin și pe Korte într-un material despre acuzații de ingerință editorială la „Stars and Stripes”, menționează Digi24. „Conform notificării, sunt concediat pentru că am afirmat într-un interviu acordat CBS că cenzurarea știrilor destinate membrilor forțelor armate ar constitui o linie roșie”, a declarat Slavin într-un comunicat. „Susțin principiul conform căruia Stars and Stripes trebuie să rămână independentă din punct de vedere editorial, așa cum prevăd legea și propriile politici ale departamentului.” Schimbări de reguli și precedentul din 2026 Articolul indică faptul că, deși reglementările federale și politica Pentagonului au subliniat timp de decenii integritatea editorială a publicației, în ianuarie Pentagonul a abrogat reglementarea care impunea „un flux liber de știri și informații către cititori, fără gestionarea știrilor sau cenzură”. În același context, purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut într-o postare pe rețelele sociale că publicația trebuie să-și „reorienteze conținutul”, îndepărtându-se de „distragerile legate de mișcarea «woke»”. În martie, Pentagonul ar fi emis o notă care interzicea ziarului să publice benzi desenate și să reproducă articole de la agenția The Associated Press. Digi24 mai arată că, în aprilie, Pentagonul a concediat-o pe Jacqueline Smith, responsabila internă cu supravegherea editorială a ziarului, după ce aceasta a criticat ingerințele editoriale. Funcția fusese creată de Congres în 1991 pentru a raporta direct legislatorilor și a proteja independența jurnalistică, iar Smith a dat în judecată Departamentul Apărării, invocând încălcarea dreptului garantat de Primul Amendament. De ce contează În forma prezentată de Digi24, demiterile și schimbările de reglementare mută disputa din zona unui conflict de management în cea a controlului asupra conținutului: dacă „Stars and Stripes” rămâne o publicație cu autonomie editorială sau riscă să fie adusă mai aproape de o logică de comunicare instituțională, într-un moment în care relatează despre efectele operaționale și umane ale unui război prelungit. [...]
Presupuse mostre ale cipului Dimensity 9600 Pro ar fi ajuns pe piața neagră la 30 de dolari (aprox. 140 lei) , un semnal de risc operațional pentru lanțul de aprovizionare din semiconductori, potrivit Android Headlines . Informația indică apariția pe canale neoficiale a unor „mostre” (unități de test folosite înainte de lansarea comercială) asociate cu Dimensity 9600 Pro, la un preț foarte mic raportat la valoarea potențială a unui astfel de component în fază de dezvoltare. De ce contează: scurgeri din faza de testare și controlul accesului Dacă relatarea se confirmă, cazul sugerează o breșă în controlul distribuției de prototipuri/mostre, care în mod normal circulă strict între producător, parteneri și laboratoare. Astfel de scurgeri pot: accelera ingineria inversă (analiza neautorizată a componentelor); alimenta zvonuri și speculații despre performanțe înainte de comunicările oficiale; crea riscuri de securitate și de proprietate intelectuală pentru companii. Ce știm și ce rămâne neconfirmat Materialul vorbește despre „presupuse” mostre, ceea ce înseamnă că autenticitatea lor nu este stabilită public în mod independent în informațiile disponibile. Android Headlines indică prețul de 30 de dolari, dar nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre proveniență sau despre mecanismul prin care aceste mostre ar fi ajuns la vânzare. [...]
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor , după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild . Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme. Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale. Lucrări avansate și finanțare din donații private Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe. În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația. Miza: limitele puterii prezidențiale asupra Casei Albe Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului. Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului. [...]
