Știri
Știri din categoria Diverse
Recunoașterea genocidului armean de către guvernul Israelului deschide un nou front diplomatic cu Turcia, într-un moment în care relațiile bilaterale sunt deja puternic deteriorate pe fondul războiului din Gaza, potrivit Libertatea.
Decizia a fost luată prin vot unanim în ședința de duminică a cabinetului israelian și marchează o schimbare de poziție după decenii în care Israelul a evitat recunoașterea oficială, invocând sensibilități și relații strategice cu Ankara. În articol sunt citate relatări din POLITICO și Jerusalem Post.
Rezoluția a fost depusă la finalul săptămânii trecute de ministrul de Externe, Gideon Saar, pe fondul prăbușirii legăturilor dintre cele două state. Prin acest pas, Israelul se alătură eforturilor internaționale de condamnare a atrocităților comise în ultimii ani ai Imperiului Otoman și contestă direct campania de negare susținută de autoritățile turce.
Textul plasează decizia în contextul escaladării tensiunilor politice dintre Israel și Turcia după declanșarea războiului din Gaza, izbucnit în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023. În material se menționează că operațiunile militare din enclavă au dus la moartea a peste 73.000 de palestinieni, ceea ce a alimentat critici la nivel mondial.
În acest cadru, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unui genocid în Gaza, acuzație respinsă de oficialii israelieni. Înaintea votului din guvernul israelian, vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, a catalogat inițiativa drept „o încercare disperată a Israelului de a-și acoperi propriile crime”, potrivit articolului.
Genocidul armean este descris ca desfășurat între 1915 și 1923, cu o estimare de 1,5 milioane de morți. Turcia respinge termenul de „genocid”, susținând că pierderile au fost consecințe ale războiului civil și foametei.
La nivel global, până în 2026, 32 de state membre ONU ar fi recunoscut oficial masacrul ca genocid, între care SUA, Canada, Germania, Franța și Rusia, alături de instituții precum Parlamentul European și Sfântul Scaun. Materialul notează și că România nu recunoaște aceste evenimente drept genocid și trimite la un articol de opinie din Libertatea pe această temă.
După aprobarea unanimă în Executiv, rezoluția urmează să fie trimisă în Parlamentul israelian (Knesset) pentru dezbatere și vot final, acesta fiind următorul pas legislativ obligatoriu, conform articolului.
Ministrul de Externe Gideon Saar a susținut că decizia nu trebuie interpretată ca „monedă de schimb” geopolitică în disputa cu Ankara și a invocat o obligație morală, în contextul istoriei Holocaustului.
Recomandate
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare , în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24 . Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni . Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern. Miza imediată: decizii economice și angajamente externe În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. „autonomie” PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei. De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare: „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.” PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte. Cinci scenarii discutate pentru ieșirea din criză Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante: Nu se ajunge la compromis pe termen scurt, iar Guvernul Bolojan rămâne interimar. PSD, PNL, UDMR și USR acceptă o rotativă guvernamentală, cu PSD primul la șefia Guvernului (Sorin Grindeanu premier). PSD obține voturile UDMR și instalează Guvernul Grindeanu (variantă atribuită Liei Olguța Vasilescu). PSD încearcă să rupă voturi din PNL (aripa Veștea) și ar exista și o „aripă” în AUR disponibilă pentru voturi, formată din parlamentari care l-ar fi votat și pe Veștea. Un scenariu „mai puțin probabil”, dar cu șanse: guvern condus de Siegfried Mureșan, cu voturile PSD, pe baza unei rotative în care PSD ar prelua a doua perioadă, în anii electorali 2027 și 2028. În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra guvernării , iar presiunea crește pe fondul apropierii vacanței parlamentare, care reduce fereastra de negociere și vot pentru un nou Executiv, potrivit Stirile Pro TV . Criza s-a adâncit după retragerea primei nominalizări, Eugen Tomac, și după respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri venite din partea președintelui, liberalul Adrian Veștea. În acest context, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au reușit să ajungă la un acord politic pentru susținerea unui guvern în Parlament, deși au fost convocați la Palatul Cotroceni și puși „față în față” la discuții, vineri. Miza imediată este calendarul: marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar deputații și senatorii intră în vacanță, ceea ce complică formarea rapidă a unei majorități și învestirea unui guvern. Mesajul președintelui: „s-a revenit la blocaj” Președintele Nicușor Dan a transmis, după eșecul discuțiilor de vineri, că s-a revenit la blocajul politic pe care, marți, după consultările oficiale, îl credea depășit. Șeful statului a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. guvern PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea unui guvern. „Nu am ajuns la un acord”, a transmis Bolojan. De cealaltă parte, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi o soluție de compromis pentru deblocarea crizei. Ce solicită fiecare tabără și unde se rupe negocierea Potrivit informațiilor prezentate, PNL–USR și UDMR au propus ca PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei, cu o rotativă anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. În această formulă, condițiile invocate includ angajamentul ca niciun partid să nu depună moțiune de cenzură și rezolvarea unor „urgențe și priorități”: PNRR , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. În paralel, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, cu președintele partidului ca propunere de premier. Sorin Grindeanu a susținut că PSD vrea autonomie deplină asupra programului de guvernare și a respins varianta în care dreapta guvernează acum, iar PSD intră ulterior la guvernare prin rotativă, social-democrații afirmând că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate”, a spus Grindeanu. În lipsa unui acord înainte de închiderea sesiunii parlamentare, rămâne neclar dacă partidele pot construi rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile se vor prelungi în perioada vacanței, cu efect direct asupra ritmului de decizie pentru prioritățile invocate în discuții. [...]
Refuzul Kremlinului de a accepta o pauză a atacurilor pe distanță lungă prelungește presiunea asupra infrastructurii energetice și a aprovizionării cu combustibil din Rusia , într-un moment în care Moscova recunoaște deja penurii regionale, potrivit Stirile Pro TV . Vladimir Putin a respins ceea ce a numit o propunere ucraineană de reducere a ostilităților și a indicat că ofensiva va continua, în paralel cu accelerarea producției de sisteme de apărare aeriană. Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, președintele Rusiei a spus că obiectivul militar rămâne cucerirea integrală a celor patru regiuni ucrainene din sudul și estul Ucrainei, anexate în 2022: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia , pe care Rusia le controlează doar parțial. Materialul citează Reuters pentru aceste informații. De ce contează: atacurile cu drone și riscul de disfuncționalități în lanțul de combustibil Putin a afirmat că Rusia trebuie să-și sporească rapid capacitatea de apărare aeriană, invocând intensificarea atacurilor cu drone ucrainene, îndreptate „în principal împotriva industriei petroliere ruse”. Totodată, el a susținut că Rusia „face față cu bine” problemelor de aprovizionare cu combustibil. În același timp, liderul de la Kremlin a recunoscut, mai devreme în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștri și oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni, deși a insistat că situația este gestionată. Armistițiul propus de Ucraina, respins pe motiv de „distragere” de la front În interviul televizat, Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca pas către pace, însă Moscova consideră inițiativa o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei frontului, menționată la 1.250 km. „Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin. Putin a mai afirmat că atacurile ucrainene urmăresc să distragă forțele ruse de la obiectivele principale, pe care le-a descris drept „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Semnale despre reluarea canalului diplomatic cu SUA Potrivit materialului, Putin a spus că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. El a părut să fie de acord cu declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin. În plus, Putin a sugerat că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace. Materialul amintește că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, iar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
O companie americană încearcă să reducă riscurile de siguranță ale bateriilor pe măsură ce îmbătrânesc printr-o schimbare de design într-o componentă mai puțin discutată, dar critică: colectorul de curent, potrivit Interesting Engineering . Soteria Battery Innovation Group a licențiat de la Rutgers University o tehnologie care vizează limitarea fisurării și desprinderii electrozilor, fenomene care apar în timp în bateriile litiu-ion și pot duce la încălzire excesivă și degradare accelerată. Tehnologia, dezvoltată de cercetătorul Glen Amatucci (Rutgers), urmează să fie inclusă în „Battery Safety IP Exchange” (IPX) al Soteria, un mecanism de licențiere colaborativă prin care producătorii pot accesa proprietate intelectuală orientată spre siguranță. Miza operațională este reducerea problemelor care apar după cicluri repetate de încărcare/descărcare, când electrozii se dilată și se contractă, iar contactul cu foliile metalice convenționale se poate slăbi. De ce contează: îmbătrânirea bateriilor poate crește rezistența electrică și căldura Materialul descrie un lanț de efecte tipic pentru bateriile litiu-ion utilizate intens: expansiunea și contracția electrozilor pot produce fisuri și pot reduce contactul cu colectorul de curent, ceea ce, în timp, poate: crește rezistența electrică; genera căldură suplimentară; accelera degradarea bateriei. În contextul în care producătorii urmăresc densități energetice mai mari, stabilitatea electrozilor devine tot mai importantă atât pentru performanță, cât și pentru siguranță, notează publicația. Ce aduce nou designul: colector poros, mai flexibil, în locul foliei metalice Soluția propusă este un „colector de curent reticulat” (o structură tridimensională), care înlocuiește folia metalică solidă cu o structură polimerică poroasă, ușoară, acoperită cu straturi subțiri de metal conductor. Arhitectura este gândită să fie mai flexibilă și să acomodeze mai bine ciclurile de dilatare/contracție ale electrozilor. Interesting Engineering mai menționează că designul ar urmări și o distribuție mai uniformă a curentului, un transport mai bun al electrolitului și limitarea acumulării rezistenței și a generării de căldură pe măsură ce bateria îmbătrânește. Cum vrea Soteria să o ducă în industrie: licențiere prin Battery Safety IP Exchange Soteria spune că IPX a fost creat pentru a simplifica accesul la tehnologii de siguranță pentru baterii printr-un cadru comun de licențiere, care reunește proprietate intelectuală de la universități, laboratoare naționale, startup-uri și companii consacrate, cu obiectivul de a reduce barierele de adopție și de a accelera comercializarea. CEO-ul Soteria Battery, Brian Morin, susține că „colectorii de curent” sunt adesea trecuți cu vederea în proiectarea bateriilor, deși influențează semnificativ siguranța și performanța, iar integrarea acestei tehnologii în IPX ar oferi producătorilor mai multă flexibilitate în proiectarea unor baterii mai sigure. [...]
Industria de apărare a SUA încearcă să-și securizeze rapid aprovizionarea cu tungsten înainte de 1 ianuarie 2027 , când intră în vigoare o regulă federală de achiziții care va interzice utilizarea tungstenului provenit din China și alte țări desemnate în numeroase aplicații militare, potrivit Interesting Engineering . Tungstenul este un metal dens și rezistent la temperaturi ridicate, folosit în muniții perforante, blindaj de tanc și componente de rachete. Problema, notează publicația, este că SUA nu au în prezent o mină internă operațională care să producă tungsten la scară relevantă, ceea ce amplifică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare odată cu înăsprirea regulilor de achiziție. Dependența de China și efectul asupra prețurilor China domină piața globală a tungstenului, cu aproximativ 80% din oferta minată, și controlează o parte importantă din rafinare pentru produse precum APT (paratungstat de amoniu – un compus intermediar folosit ca reper în tranzacționare), pulberi și carburi. APT Rotterdam, principalul reper pentru cumpărători, s-a tranzacționat la 3.000–3.200 dolari pe unitate metrică de tonă până la mijlocul lui 2026, după o creștere puternică pe mai mulți ani. În material se mai arată că prețurile sunt cu circa 350% mai mari în acest an și cu aproximativ 900% peste minimele din 2025, iar APT care în 2020 se tranzacționa sub 250 dolari/mtu a urcat într-un interval mult mai ridicat, pe fondul unei oferte mai strânse. În plus, restricțiile la export introduse din 2023 s-au înăsprit, iar la finalul lui 2025 China a limitat exporturile de tungsten pentru 2026–2027 la 15 companii aprobate, ceea ce oferă autorităților un control mai strict asupra volumelor și destinațiilor. Cursa pentru surse alternative, pe fondul termenului-limită din 2027 Pe lângă presiunea de reglementare, cererea de tungsten este așteptată să crească în următorul deceniu, alimentată de apărare, aerospațial, semiconductori și aplicații industriale (carburi), cu presiune suplimentară din extinderea infrastructurii pentru inteligență artificială, unde compușii de tungsten sunt utilizați în fabricarea avansată de cipuri. În acest context, compania energetică Western Star a trimis echipe pe teren la un sit de tungsten din Nevada, într-un district minier istoric care a furnizat metal pentru uz industrial și militar. Compania a mobilizat recent lucrări la proiectul White Star Tungsten din comitatul Elko, lansând primul program modern de explorare pe proprietate și în zona fostei mine Mission Cross. Programul include un studiu magnetic cu drone și prelevări de sol, pentru a identifica structuri subterane și zone mineralizate înaintea unor foraje potențiale. Publicația notează că pentru dezvoltatorii din SUA accentul se mută către surse interne „pe termen scurt” și verificabile, în condițiile în care regula federală de achiziții care intră în vigoare la 1 ianuarie 2027 va obliga contractorii să-și refacă lanțurile de aprovizionare pentru a rămâne eligibili în programele de apărare. Ce urmează în proiectul din Nevada Prima fază a Western Star este un studiu magnetic cu UAV (dronă), menit să producă primul set modern de date geofizice de înaltă rezoluție pentru sit. Compania se așteaptă la rezultate inițiale procesate „în următoarele săptămâni”, potrivit materialului. Programul include și cartografierea și verificarea lucrărilor istorice de la Mission Cross (gropi, galerii, tranșee, puțuri și halde), pentru a alinia evidențele de producție din trecut cu date geospațiale moderne. Western Star mai spune că aceste activități ar urma să sprijine o consolidare la nivel de district, prin combinarea datelor White Star și Rowland într-un model geologic unificat pentru zona Jarbidge–Charleston. [...]
Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încearcă să destabilizeze politic Rusia , într-un mesaj transmis înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, potrivit Digi24 . Declarațiile vin pe fondul pregătirilor Kremlinului pentru scrutin și al presiunilor interne menționate în contextul războiului din Ucraina. Într-un discurs la congresul partidului de guvernământ „ Rusia Unită ”, Putin a susținut că statele occidentale nu au reușit să învingă Rusia „pe câmpul de luptă” și că, în consecință, ar încerca să „agite situația politică și să semene tulburări interne”, relatează Kyiv Independent, citat de Digi24. Tot în acest cadru, liderul de la Kremlin a repetat acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar fi recurs la „acte teroriste”, pe măsură ce forțele sale s-ar fi retras de-a lungul liniei frontului. În paralel, Rusia și-a intensificat ofensiva de vară în regiunea Donețk, iar Ucraina a folosit atacuri cu rază lungă pentru a lovi obiective militare și infrastructură economică folosite pentru susținerea efortului de război al Rusiei, conform informațiilor prezentate în articol. Alegerile din septembrie, test de control politic Putin a afirmat că alegerile pentru Duma de Stat vor avea loc conform programului, în septembrie, și i-a lăudat pe soldații ruși care luptă împotriva Ucrainei, numindu-i „adevărata elită” a țării. Digi24 notează că scrutinul are loc cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare, primele de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. În același timp, articolul subliniază că alegerile din Rusia „nu oferă o competiție politică reală”, iar Kremlinul urmărește un rezultat puternic pentru „Rusia Unită” pentru a consolida legitimitatea lui Putin. „Rusia Unită” își anunță candidații-cheie La congresul din 28 iunie, partidul de guvernământ a anunțat că mai multe figuri importante vor reprezenta formațiunea la alegerile pentru Duma de Stat, între care: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov; primarul Moscovei, Serghei Sobianin; comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova. Contextul intern invocat: economie, combustibil, internet, atacuri Articolul indică faptul că alegerile au loc într-un moment de presiuni interne în creștere, enumerate ca: încetinirea creșterii economice, penurie de combustibil în zeci de regiuni, întreruperi repetate ale accesului la internet și atacuri ucrainene cu rază lungă, tot mai frecvente, care afectează adânc teritoriul Rusiei. Potrivit analiștilor citați, erodarea stabilității promise de Kremlin ar putea complica mobilizarea sprijinului electoral pentru „Rusia Unită”, ceea ce face ca mesajele despre „destabilizare externă” să aibă și o miză internă, în prag de scrutin. [...]
