Diverse29 iun. 2026
Guvernul Israelului votează unanim recunoașterea genocidului armean - rezoluția merge la Knesset, pe fondul deteriorării relațiilor cu Turcia
Recunoașterea genocidului armean de către guvernul Israelului deschide un nou front diplomatic cu Turcia , într-un moment în care relațiile bilaterale sunt deja puternic deteriorate pe fondul războiului din Gaza, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată prin vot unanim în ședința de duminică a cabinetului israelian și marchează o schimbare de poziție după decenii în care Israelul a evitat recunoașterea oficială, invocând sensibilități și relații strategice cu Ankara. În articol sunt citate relatări din POLITICO și Jerusalem Post. Rezoluția a fost depusă la finalul săptămânii trecute de ministrul de Externe, Gideon Saar , pe fondul prăbușirii legăturilor dintre cele două state. Prin acest pas, Israelul se alătură eforturilor internaționale de condamnare a atrocităților comise în ultimii ani ai Imperiului Otoman și contestă direct campania de negare susținută de autoritățile turce. De ce contează: efectul asupra relației Israel–Turcia Textul plasează decizia în contextul escaladării tensiunilor politice dintre Israel și Turcia după declanșarea războiului din Gaza, izbucnit în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023. În material se menționează că operațiunile militare din enclavă au dus la moartea a peste 73.000 de palestinieni, ceea ce a alimentat critici la nivel mondial. În acest cadru, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unui genocid în Gaza, acuzație respinsă de oficialii israelieni. Înaintea votului din guvernul israelian, vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, a catalogat inițiativa drept „o încercare disperată a Israelului de a-și acoperi propriile crime”, potrivit articolului. Context: ce înseamnă „genocidul armean” și cine l-a recunoscut Genocidul armean este descris ca desfășurat între 1915 și 1923, cu o estimare de 1,5 milioane de morți. Turcia respinge termenul de „genocid”, susținând că pierderile au fost consecințe ale războiului civil și foametei. La nivel global, până în 2026, 32 de state membre ONU ar fi recunoscut oficial masacrul ca genocid, între care SUA, Canada, Germania, Franța și Rusia, alături de instituții precum Parlamentul European și Sfântul Scaun. Materialul notează și că România nu recunoaște aceste evenimente drept genocid și trimite la un articol de opinie din Libertatea pe această temă. Ce urmează: votul din Knesset După aprobarea unanimă în Executiv, rezoluția urmează să fie trimisă în Parlamentul israelian (Knesset) pentru dezbatere și vot final, acesta fiind următorul pas legislativ obligatoriu, conform articolului. Ministrul de Externe Gideon Saar a susținut că decizia nu trebuie interpretată ca „monedă de schimb” geopolitică în disputa cu Ankara și a invocat o obligație morală, în contextul istoriei Holocaustului. [...]