Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că prelungirea interimatului la Guvern menține deschisă alocarea de contracte și numiri în agenții, acuzând PNL și USR că ar bloca negocierile pentru formarea unui nou Executiv tocmai pentru a rămâne în această zonă de control, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute joi, la Antena 3 CNN, unde Grindeanu a afirmat că, deși un guvern cu puteri limitate are atribuții restrânse, poate în continuare să deruleze proceduri de achiziții și să aloce bani publici, inclusiv prin platforma SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice).
Grindeanu a indicat două direcții principale în care, în opinia sa, interimatul ar fi folosit pentru decizii cu impact asupra administrației:
În sprijinul acuzațiilor, liderul PSD a invocat un exemplu „apărut în presă” privind o licitație de aproximativ 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) la Secretariatul General al Guvernului, câștigată de un ONG înființat recent, despre care a spus că ar avea legături politice. Digi24 nu indică în material numele ONG-ului sau detalii suplimentare care să permită verificarea independentă a cazului.
În paralel, Grindeanu a spus că PSD încearcă să strângă voturile necesare pentru învestirea unui guvern, prag pe care l-a indicat la 233 de voturi. El a susținut că, la momentul declarațiilor, nici PSD, nici „ceilalți” nu ar avea această majoritate, dar că PSD ar fi „cel mai aproape” și speră ca în următoarele săptămâni să poată coagula sprijinul parlamentar.
În același context, liderul PSD a afirmat că își dorește un guvern stabil, dar că îi este greu să creadă că acest lucru se va întâmpla „foarte curând”, pe fondul blocajului politic pe care îl reclamă.
Recomandate
PSD își fixează luni mandatul de negociere pentru noul Guvern , o decizie care poate influența rapid calendarul formării Executivului și, implicit, percepția de risc a României înaintea unei revizuiri de rating. Potrivit Digi24 , social-democrații se reunesc la Sinaia pentru a stabili poziția cu care vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni . Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se întâlnesc luni, 31 august, la Sinaia. Ședința CPN este programată la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Pe lângă mandatul pentru negocierile privind viitorul Guvern, PSD urmează să discute și prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Miza imediată: formarea Executivului și semnalul către piețe În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv. Șeful statului a explicat că o nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar transmite un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating, în condițiile în care agenția S&P urmează să revizuiască ratingul de țară. Potrivit informațiilor Digi24, președintele ar urma să anunțe noul premier în prima săptămână din septembrie, iar viitorul Executiv ar urma să fie format din miniștri politici, dar cu un premier independent. Agenda PSD: legea salarizării bugetarilor și restanțele din vară Pe ordinea de zi a reuniunilor de la Sinaia se află și proiecte rămase nefinalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor. În paralel, social-democrații vor discuta pachetul de priorități pentru sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern se suprapun peste reluarea activității parlamentare. [...]
Kremlinul condiționează un summit Trump–Putin–Zelenski de un „document final” pregătit în avans , ceea ce mută presiunea pe negocierile tehnice și prelungește incertitudinea pentru piețe și companii, într-un război care continuă să afecteze energia, transporturile și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski „nu ar avea sens” fără pregătirea prealabilă a unui document final. În această logică, summitul ar fi doar pentru a formaliza acorduri deja conturate, nu pentru negocieri de la zero, relatează RBK Ukraine. De ce contează condiția Moscovei Mesajul transmite că Rusia nu vede o reuniune la nivel înalt ca instrument de deblocare, ci ca etapă de închidere a unui proces. Peskov a susținut că ajungerea la decizii comune va cere „eforturi serioase” din partea tuturor părților și că nu poate fi vorba despre o înțelegere simplă, invocând dezacorduri „complexe și adânc înrădăcinate”. Negocierile, descrise drept „complet blocate” În același context, Peskov a reiterat că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina este „complet blocat”, după ultima rundă mediată de Statele Unite, care a avut loc în februarie. „Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi.” Moscova a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că așteaptă noi propuneri din partea secretarului de stat american Marco Rubio, după ce ambele părți au recunoscut că acordul de la summitul ruso-american de la Anchorage, de acum un an, nu mai este valabil. Cerințele Rusiei și semnalul privind continuarea războiului Peskov a spus că Ucraina „este perfect conștientă” de cerințele Rusiei, făcând aluzie la solicitarea ca Kievul să își retragă trupele din întreaga regiune Donbas . El a adăugat că, în lipsa unei discuții „prin mijloace pașnice”, Rusia își menține „o dinamică pozitivă pe linia frontului”, iar „operațiunea (militară specială) continuă”. Totodată, Peskov a afirmat că Vladimir Putin nu intenționează să discute cu Donald Trump. Reacția Kievului Kievul a criticat poziția Moscovei. Sergiy Kislytsya, prim-adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că Putin nu ar fi cu adevărat interesat de negocieri de pace și că mizează pe teroarea împotriva civililor, sperând că ucrainenii nu vor supraviețui iernii. [...]
Guvernul Islandei exclude reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 , după ce referendumul a respins propunerea, iar premierul Kristrun Frostadottir a încadrat rezultatul drept „o victorie pentru democrație”, nu „un eșec”, potrivit Digi24 . Decizia fixează un orizont politic și de reglementare: cel puțin în actuala legislatură, Islanda nu va intra într-un proces formal de negociere cu Bruxelles. Într-o conferință de presă organizată a doua zi după referendum, lidera social-democrată a spus că executivul pe care îl conduce „nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, deși ea însăși a fost favorabilă votului „da”. Ce au decis alegătorii și de ce contează Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un vot cu prezență ridicată la urne. După numărarea tuturor buletinelor, 52,8% s-au pronunțat împotrivă, iar 47,2% au susținut opțiunea „da”, potrivit postului public RUV și altor mass-media islandeze, citate în material. Miza internă a fost legată și de temeri privind suveranitatea apelor de pescuit ale țării, un subiect sensibil într-o economie în care pescuitul are o greutate majoră. Ce urmează Guvernul își prezentase proiectul de aderare ca pe un moment „acum sau niciodată”, însă rezultatul referendumului închide, practic, fereastra de negociere pentru următorii ani. Din declarațiile premierului reiese că tema nu va fi repusă pe agenda executivului înainte de finalul actualei legislaturi, în 2028. [...]
Ministerul Apărării pregătește o campanie de informare publică în 42 de centre militare județene, cu înscriere prin aplicație, pentru a reduce riscurile și dezinformarea potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță , din studioul postului. Miruță spune că inițiativa vizează atât informarea despre incidentele cu drone și resturile acestora, cât și combaterea dezinformării din mediul online, prin întâlniri organizate în centrele militare din fiecare județ. Participarea ar urma să fie deschisă publicului, iar Ministerul lucrează la o aplicație prin care cei interesați să se poată înscrie la sesiuni programate „într-o anumită zi, la o anumită oră”. Componenta operațională: întâlniri în 42 de locații și înscriere digitală Ministrul afirmă că materialele prezentate vor fi pregătite astfel încât interacțiunea să fie una „captivantă”, iar specialiști ai Armatei Române – inclusiv din psihologie și comunicare – să discute direct cu oamenii și să răspundă întrebărilor. Planul menționat de Miruță include prezentări în „42 de locații”, urmând să fie stabilită frecvența acestor evenimente. Context: avertisment privind resturile de drone În același context, Miruță a transmis un apel către cetățenii care găsesc resturi de drone să nu le atingă și să anunțe autoritățile, pe motiv că unele pot conține explozibil și pot provoca tragedii. El a invocat o creștere a numărului de astfel de cazuri și a oferit un exemplu dintr-un interval recent de trei zile, când Armata Română ar fi avut 18 intervenții de recuperare și scanare pentru a stabili dacă există explozibil. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar de lansare pentru aplicație sau pentru începerea efectivă a întâlnirilor în centrele militare județene. Miruță afirmă că proiectul este în lucru și că autoritățile vor vedea „cum va funcționa” după implementare. [...]
Vicepreședintele CNSAS cere menținerea anchetelor pe Revoluție și Mineriadă, invocând „modelul german” și respingând ideea că trecerea timpului ar face imposibilă aflarea responsabilităților, potrivit Știrile Pro TV . Mădălin Hodor , vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) , a reacționat după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că dosarele Revoluției și Mineriadei mai pot fi soluționate după 36 de ani. Hodor susține că statul român ar putea urma exemplul Germaniei, unde procedurile judiciare pentru crimele naziste au rămas deschise până la „ultimul caz posibil”, pentru a transmite un mesaj juridic și moral. Ce presupune „modelul german” invocat de CNSAS În argumentația sa, Hodor indică evoluția practicii judiciare din Germania: înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică, în timp ce după 2011 instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare poate fi suficientă pentru încadrarea ca „complicitate la crimă”, deoarece persoana a contribuit la funcționarea sistemului. Ca exemple, sunt menționate condamnări pronunțate la vârste foarte înaintate, între care Oskar Gröning (condamnat în 2015 la 94 de ani), Irmgard Furchner (condamnată în 2022 la 97 de ani) și Josef Schütz (condamnat în 2022 la 101 ani), informații atribuite de publicație agenției News.ro. Miza: presiune publică pentru continuarea dosarelor istorice Poziția CNSAS intră în contradicție cu scepticismul exprimat de președinte privind capacitatea parchetelor de a mai aduce „noi date” după trecerea a 36 de ani. În finalul intervenției, Hodor formulează întrebarea care sintetizează disputa despre utilitatea și legitimitatea continuării anchetelor: „Domnul președinte ND spunea că au trecut 36 de ani și este sceptic că Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. (...) Dar avem modelul german. Și întrebarea. De când adevărul are termen de prescripție?” Contextul declarațiilor lui Nicușor Dan În același material este redată și reacția președintelui, în contextul unor afirmații atribuite jurnaliștilor de la Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a spus că Pahonțu „nu e în această situație” și a adăugat că, din punct de vedere moral, „orice persoană care a reprimat” nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar s-a declarat circumspect că dosarele vor mai fi elucidate, având în vedere timpul scurs. [...]
Armata SUA alocă 2,2 miliarde de dolari (aprox. 10,1 miliarde lei) pentru microreactoare nucleare pe baze militare , într-un program care urmărește să reducă dependența de rețelele electrice publice și să crească reziliența operațională, potrivit Știrile Pro TV . Primul reactor ar urma să fie instalat până la finalul lunii septembrie 2028, într-un demers relatat de DW. Ce sunt microreactoarele și la ce ar urma să fie folosite Microreactoarele sunt reactoare nucleare compacte, concepute să poată fi transportate relativ ușor și să producă fiecare până la 20 de megawați. Ținta declarată este alimentarea bazelor militare cu energie produsă local, astfel încât operațiunile să poată continua inclusiv în scenarii în care rețelele publice au probleme majore. Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a legat proiectul de capacitatea de a menține funcționale operațiunile globale fără dependență de infrastructuri externe considerate vulnerabile. Cine primește contractele și unde ar urma să lucreze Programul, numit Janus , include cinci companii, fiecare asociată cu o bază militară diferită: Antares Nuclear – Fort Bragg, Carolina de Nord BWXT Advanced Technologies – Fort Campbell, Kentucky General Atomics Electromagnetic Systems – Fort Hood, Texas Radiant Industries – Fort Benning, Georgia Westinghouse Government Services – Fort Drum, New York Jeff Waksman, responsabil pentru infrastructură, energie și mediu în cadrul Armatei, a spus că obiectivul final este obținerea unui „produs comercial”. Miza de reglementare: supraveghere militară, nu civilă Armata susține că reactoarele vor respecta normele de mediu și siguranță aplicabile centralelor nucleare comerciale, însă există o diferență majoră: aceste microreactoare ar urma să fie reglementate de Armată , nu de Comisia de Reglementare Nucleară a SUA. Controverse: costuri, securitate și deșeuri radioactive Planul este contestat de critici care avertizează că microreactoarele ar putea ajunge semnificativ mai scumpe decât reactoarele nucleare convenționale și ridică riscuri specifice, de la accidente la posibilitatea unor atacuri asupra instalațiilor. Alan J. Kuperman, profesor la Universitatea Texas din Austin, susține că programul ar putea sprijini indirect industria nucleară, acuzând Armata că folosește resursele sale financiare pentru a oferi o „subvenție ascunsă” unor companii care nu au găsit suficienți clienți privați. Chiar și reprezentanții Armatei admit că microreactoarele nu vor fi mai ieftine decât centralele convenționale, iar programul urmărește inclusiv să identifice modalități de reducere a prețurilor. În privința deșeurilor radioactive, Armata negociază cu Departamentul pentru Energie un acord pentru preluarea și transportul combustibilului uzat în afara bazelor, oficialii afirmând că nu este prevăzută depozitarea pe termen lung în instalațiile militare. Contextul este unul mai larg: și autoritățile civile americane caută soluții pentru gestionarea deșeurilor nucleare, iar luna trecută cinci state s-au oferit să accepte astfel de deșeuri în schimbul sprijinului federal pentru noi capacități de producere a energiei nucleare. [...]
