Știri
Știri din categoria Diverse
Google a suspendat la o zi după lansare funcția AI din Google Earth, după ce au apărut imagini generate care ar fi încălcat politicile companiei, potrivit Știrile Pro TV. Decizia arată cât de repede pot deveni operaționale riscurile de dezinformare atunci când instrumente de generare a imaginilor sunt integrate în produse cu date reale, precum hărțile și imaginile satelitare.
Funcția era bazată pe modelul de inteligență artificială „Nano Banana 2” și permitea utilizatorilor să creeze imagini fotorealiste pornind de la imaginile satelitare, aeriene și 3D din Google Earth, prin introducerea unei descrieri text pentru orice locație de pe glob. Informația este atribuită de publicație agenției News.ro.
Instrumentul a fost criticat pentru potențialul de a genera dezinformare, deoarece putea crea scene fictive suprapuse peste imagini reale ale unor monumente și obiective turistice.
Google a anunțat că a văzut utilizări „în scopuri utile” din partea profesioniștilor din domeniul geospațial (adică specialiști care lucrează cu date despre suprafața Pământului), dar și distribuirea unor imagini generate care „par să încalce” politicile companiei.
„Am văzut profesioniști din domeniul geospațial folosind această funcție în scopuri utile, însă am observat și utilizatori care au distribuit imagini generate ce par să încalce politicile noastre.”
Compania a precizat că suspendă funcția până la introducerea unor măsuri de protecție suplimentare.
Google nu a detaliat ce tipuri de imagini au încălcat regulile sale. Totuși, compania a susținut că respectivele imagini nu apăreau în „experiența principală” Google Earth și erau marcate vizibil ca fiind generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În context, Reuters notează că marile companii de tehnologie au fost nevoite în repetate rânduri să limiteze sau să dezactiveze funcții bazate pe inteligență artificială, pe fondul problemelor legate de dezinformare, utilizarea abuzivă și protecția vieții private.
Ca exemplu, la începutul lunii, Meta a renunțat la funcția Muse Image, care genera imagini folosind fotografii publice de pe Instagram, după critici privind confidențialitatea.
Pentru utilizatori, suspendarea înseamnă că funcția nu mai este disponibilă până când Google introduce protecții suplimentare, fără ca un termen de relansare să fie menționat în informațiile citate de publicație.
Recomandate
România intră într-un efort NATO de sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și va dona Kievului interceptoare pentru sistemele Patriot, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, aflat în Ucraina, după participarea la summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică . Șeful statului a spus că donația României va fi parte dintr-un „efort comun” al țărilor NATO care dețin interceptoare Patriot, precizând că aportul va fi „proporțional” cu al celorlalți aliați care au astfel de capabilități. Context: finanțare europeană pentru interceptoare Patriot Declarația vine pe fondul unei decizii recente la nivelul Uniunii Europene: UE a anunțat că a acceptat ca Ucraina să cumpere rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, conform informațiilor prezentate de Digi24. Producția de drone: discuții între firme ucrainene și MApN Pe componenta operațională, Nicușor Dan a afirmat că există deja un contact între firme ucrainene și Ministerul Apărării Naționale pentru producția de drone, iar partea de documente ar fi „mult simplificată” în cadrul existent. Tot în legătură cu sprijinul pentru Ucraina, președintele a spus că în programul SAFE există „o componentă de 200 de milioane de euro” pentru drone și că, în discuțiile bilaterale cu Volodimir Zelenski, au analizat stadiul procesului astfel încât banii să fie transformați „cât mai repede” în echipamente. Incidentul din Portul Constanța: raport intern și întrebări către Ucraina Întrebat despre incidentul în care o dronă s-a autodetonat în zona Portului Constanța, președintele a declarat că a fost întocmit un raport intern al instituțiilor implicate, cu o parte publică și o componentă militară secretă. Pe baza acestuia, România a transmis un set de întrebări către partea ucraineană, iar analiza este încă în curs, potrivit declarațiilor citate. Miza economică: tranzitul de cereale și eficientizarea rutelor În discuțiile cu partea ucraineană a fost abordat și tranzitul de cereale, atât pe cale feroviară, cât și pe Dunăre, cu obiectivul de eficientizare. Președintele a indicat că este „un tranzit care aduce companiilor românești sume destul de importante”. În paralel cu întâlnirea bilaterală, Nicușor Dan a menționat și o întâlnire cu etnici români din Transcarpatia, axată pe colaborarea în educație și nevoile curente ale comunității. [...]
Fundația Nobel crește cu 9% valoarea premiilor , până la 12 milioane de coroane suedeze (1,22 milioane de dolari, aprox. 5,5 milioane lei) pentru fiecare categorie, o decizie care urmărește să protejeze în timp puterea financiară a distincției, potrivit Agerpres . Majorarea se aplică premiilor din acest an, pentru toate cele șase domenii. Fundația Nobel justifică ajustarea prin nevoia de a menține relevanța pe termen lung a premiului, inclusiv componenta sa financiară. În comunicatul citat, directoarea executivă Hanna Stjarne afirmă că, prin creșterea valorii, instituția „se asigură că partea financiară a premiului își păstrează valoarea în timp”. Ce se schimbă și cui se aplică Noua valoare – 12 milioane de coroane suedeze pentru fiecare premiu – vizează următoarele categorii: fizică; chimie; pace; literatură; economie; medicină sau fiziologie. Calendarul anunțurilor și contextul istoric Câștigătorii vor fi anunțați între 5 și 12 octombrie, perioadă care marchează, potrivit fundației, „cea de-a 125-a aniversare a primelor premii”. Premiile Nobel au fost instituite prin testamentul omului de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. Primele distincții, acordate în 1901, au fost însoțite de o recompensă financiară de 150.782 de coroane pentru fiecare categorie, conform datelor menționate de fundație. [...]
PSD blochează scenariul unei rocade guvernamentale , ceea ce reduce șansele unei formule rapide de majoritate și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care miza este direcția politicilor economice, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că partidul respinge „varianta unei rocade guvernamentale”, pe care o numește „absolut ridicolă”. În același timp, el a afirmat că PSD nu va accepta „nicio propunere” venită din partea premierului desemnat Siegfried Mureșan . De ce contează: disputa se mută pe politicile economice Zamfir își justifică poziția prin opoziția față de continuarea programului asociat cu fostul premier Ilie Bolojan. El susține că PSD a contribuit la căderea Guvernului Bolojan „tocmai pentru că politicile” acestuia ar fi dus România „în cea mai gravă situație economică de la Revoluție încoace”, iar o rocadă ar însemna, în opinia sa, continuarea acelorași politici. „Chestiunea cu rocada guvernamentală este un gest absolut ridicol. Noi am dat jos Guvernul Bolojan tocmai pentru că politicile Guvernului Bolojan ne-au adus în cea mai gravă situație economică de la Revoluție încoace.” În același pasaj, Zamfir argumentează că viziunile economice ale PSD sunt „total opuse” față de cele ale PNL (aripa Bolojan) și USR, ceea ce ar face improbabilă o înțelegere de tip rocadă. Poziția față de Guvernul Mureșan: „nu cred sub nicio formă” Întrebat în ce condiții ar susține PSD un guvern condus de Siegfried Mureșan, Zamfir a indicat că luni urmează o întâlnire internă în partid, dar a precizat că vorbește „în numele” său. El a spus că nu vede „sub nicio formă” o variantă în care PSD să asculte propuneri venite de la Dominic Fritz sau de la Siegfried Mureșan. Totodată, Zamfir a afirmat că, din perspectiva sa, Mureșan „a acționat vădit împotriva intereselor României” și că nu crede că ar putea fi acceptat de PSD să conducă un guvern, menționând că își va exprima această opinie și la ședința de luni. Ce urmează procedural Digi24 amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat că îl va nominaliza oficial pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru pe parcursul zilei de sâmbătă, prin semnarea decretului de desemnare, iar procesul ar urma să fie finalizat luni, odată cu publicarea documentului în Monitorul Oficial . După publicarea decretului în Monitorul Oficial începe să curgă termenul de maximum 10 zile în care Siegfried Mureșan trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului. [...]
Leul a rămas practic neschimbat după desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier , iar mișcările din cursul BNR de vineri au fost marginale, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul implicit pentru mediul de afaceri este că, cel puțin în prima zi, piața valutară nu a tratat evenimentul politic drept un șoc. Leul s-a depreciat ușor față de euro: cursul BNR a fost de 5,2644 lei/euro , în creștere cu 0,43 bani (0,08%) față de 5,2601 lei/euro , notează Agerpres, citată de publicație. În raport cu dolarul american, moneda națională s-a întărit nesemnificativ: 4,5839 lei/dolar , în scădere cu 0,05 bani (-0,01%) față de 4,5844 lei/dolar în ședința precedentă. Leul a pierdut teren și față de francul elvețian, cursul fiind calculat de BNR la 5,5564 lei/franc , în urcare cu 0,60 bani (0,11%) față de 5,5504 lei/franc . Bursa, mai sensibilă decât cursul Dacă piața valutară a rămas „insensibilă” la desemnarea noului premier, Bursa de Valori București a reacționat mai vizibil: BVB a deschis ședința de vineri pe creștere pe toți indicii , cu un rulaj de 22,7 milioane de lei după o jumătate de oră de la debutul tranzacțiilor, la două zile după desemnarea premierului. Aurul a urcat Separat de cursul valutar, gramul de aur s-a scumpit la 644,7094 lei , de la 635,2678 lei în ședința anterioară, conform datelor BNR prezentate în articol. [...]
Declarațiile premierului slovac Robert Fico despre Articolul 5 riscă să alimenteze confuzie în NATO și să tensioneze dezbaterea internă privind rolul Slovaciei în apărarea colectivă, în condițiile în care clauza nu obligă automat statele membre să trimită un număr fix de trupe, potrivit Digi24 . Fico a spus că va încerca să mențină Slovacia în afara oricărui conflict militar care ar putea apărea în temeiul clauzei de apărare colectivă a NATO și a pus public sub semnul întrebării necesitatea ca țara sa să trimită „mii de soldați” pentru a apăra un aliat, relatează Kyiv Post, citat de Digi24. Declarațiile au fost făcute la un eveniment cu studenți și angajați ai unui spital din orașul Preșov, în estul Slovaciei, redifuzat pe pagina sa de Facebook. În intervenția sa, premierul slovac a criticat ceea ce a numit o retorică tot mai beligerantă în rândul liderilor europeni și a întrebat împotriva cui ar intenționa Europa să lupte. „Pentru numele lui Dumnezeu, cu cine vrem să ne luptăm? Cu cine?” Fico nu a indicat Rusia drept potențial agresor sau sursă de pericol militar pentru Europa. În schimb, i-a acuzat pe liderii europeni că folosesc discursul războiului pentru a distrage atenția de la migrația ilegală, competitivitatea scăzută și prețurile ridicate la energie. Ce spune Fico despre Articolul 5 și unde apare problema de interpretare Premierul slovac a invocat scenariul în care Slovacia ar primi un ordin de mobilizare a unui contingent de 5.000 sau 10.000 de militari, fără ca populația să știe „cu cine, de ce sau pentru ce” ar urma să lupte. „Vă puteți imagina, doamnelor și domnilor, că s-ar invoca Articolul 5 din Tratatul NATO? Își poate imagina cineva că ni s-ar spune: «Pregătiți 5.000 de soldați, 10.000 de soldați, și aceștia vor pleca undeva să lupte?»” El a adăugat că va „face tot ce-i stă în putință” pentru ca Slovacia să nu fie antrenată într-un război. „Nu vreau ca Slovacia să fie implicată într-un conflict militar din cauza unui anumit Articol 5.” Digi24 notează însă că Articolul 5 nu impune automat fiecărui aliat să trimită un număr prestabilit de trupe. Conform explicației oficiale a NATO, fiecare stat membru trebuie să acorde sprijin țării atacate prin luarea „măsurilor pe care le consideră necesare”, care pot include recurgerea la forța armată. În acest context, publicația arată că afirmația lui Fico despre un „ordin” de mobilizare a 5.000 sau 10.000 de soldați nu reflectă marja de apreciere pe care tratatul o acordă fiecărui aliat. Context: poziționarea lui Fico față de Rusia și Ucraina Potrivit Digi24, Fico se numără printre puținii lideri europeni care au participat la paradele de la Moscova din 9 mai după anul 2022, a criticat în repetate rânduri asistența militară pentru Ucraina și a cerut negocieri cu Moscova. Guvernul său a oprit ajutorul militar acordat de stat Kievului după revenirea la putere, deși vânzările comerciale de arme ale companiilor slovace au continuat. În paralel, pe fondul invaziei ruse la scară largă începută în februarie 2022, guvernele europene au majorat cheltuielile de apărare și au avertizat că Moscova ar putea reprezenta o amenințare mai amplă pentru continent dacă nu este oprită în Ucraina, mai arată Digi24. Publicația menționează și avertismente privind intensificarea atacurilor hibride, inclusiv drone înarmate descoperite în apropierea unor aeroporturi comerciale și baze militare, precum și tentative de incendiere semnalate în Polonia și în Regatul Unit. [...]
Noul guvern de la Budapesta își concentrează primele investigații pe firmele dependente de contracte publice , după ce a înființat un organism dedicat recuperării și protecției activelor, într-o mișcare care vizează direct rețelele economice construite în era Orbán, potrivit Digi24 . În paralel, o înregistrare audio publicată de portalul Vadhajtások îl arată pe Viktor Orbán oferind, la cinci luni după înfrângerea electorală, prima sa relatare detaliată despre eșecul Fidesz, la picnicul anual Kötcse – eveniment de deschidere a sezonului politic pentru dreapta maghiară. Materialul este prezentat de Euractiv, citat de Digi24. Filtrul economic al anchetelor: pragul de 70% din venituri din achiziții publice Anna Unger, nou aleasă președintă a Oficiului Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) , și-a început mandatul la începutul lunii septembrie, odată cu lansarea activității instituției. Ea a spus că aproximativ o duzină de procurori și anchetatori s-au alăturat deja biroului. Ținta inițială: companiile care depind masiv de achizițiile publice. Unger a precizat că a cerut autorității fiscale o listă a firmelor care obțin cel puțin 70% din venitul net anual din contracte publice. „Vom începe investigațiile noastre cu aceste companii”, a spus ea. Din perspectiva mediului de afaceri, criteriul anunțat mută presiunea de conformare și de transparență spre un segment clar: furnizorii care trăiesc preponderent din bani publici, unde orice investigație poate însemna blocaje operaționale, verificări extinse și risc reputațional. Orbán: înfrângerea, pusă pe „context ostil”, nu pe respingerea guvernării În înregistrarea audio, Viktor Orbán își apără cei 16 ani la putere și susține că rezultatul alegerilor din 2026 a fost determinat de un mediu geopolitic și economic ostil, nu de o respingere a politicilor sale. El a descris înfrângerea drept un „puzzle politic” pe care guvernul său nu a reușit să-l rezolve, invocând, între altele, stagnarea creșterii economice, „șantajul din partea Bruxelles-ului”, rețele liberale externe și ceea ce a prezentat drept interferență a serviciilor de informații germane, franceze și britanice. „Am câștigat când strigau despre corupție... am câștigat chiar și când au spus că prim-ministrul era bătrân și obosit”, a spus el. Orbán a mai afirmat că cei 16 ani la putere au fost „buni per total” și i-a mulțumit fostului șef de campanie, Balázs Orbán, pentru gestionarea presiunilor externe despre care spune că au vizat Fidesz. Risc de escaladare politică: avertismentul lui Orbán către angajații NVVH Unger a promis și protecție pentru personalul NVVH „de intimidare”, după ce Orbán a avertizat că angajații ar putea avea consecințe juridice și financiare în viitor dacă Fidesz revine la putere. Fostul premier a comparat agenția cu poliția secretă din era comunistă și a spus că Fidesz ar urma să publice numele angajaților și să monitorizeze cazurile la care au lucrat. În acest context, miza imediată pentru noul guvern este să mențină funcțională instituția și să evite ca investigațiile să fie frânate de presiuni politice sau de contestări. [...]
