Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul italian Giorgia Meloni avertizează că acordul SUA–Rusia pentru exporturi de motorină riscă să submineze sancțiunile și să aducă venituri suplimentare Moscovei, într-un moment în care UE caută o poziție comună pe dosarul Ucraina, potrivit Digi24.
Acordul dintre Statele Unite și Rusia, convenit săptămâna trecută, permite Moscovei să livreze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină către SUA și pe piața internațională. Meloni a catalogat în Parlamentul Italiei decizia drept „o alegere foarte riscantă”, susținând că intră în contradicție cu eforturile de a-l împinge pe Vladimir Putin spre negocieri cu Ucraina.
„Rezultatul acestei decizii este incert, în timp ce riscurile sunt clare.”
Meloni a argumentat că înțelegerea oferă Rusiei „legitimitate” în timp ce continuă atacurile asupra Ucrainei și că ar putea genera venituri noi care să finanțeze războiul, reducând implicit eficacitatea sancțiunilor.
Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat acordul, numindu-l „o investiție într-un război care trebuie încheiat”.
De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a susținut că acordul va contribui la scăderea prețurilor la energie în SUA, subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor decide controlul asupra Congresului.
În perspectiva unui summit UE programat în această săptămână, Meloni a cerut ca cele 27 de state membre să desemneze „o personalitate cu autoritate” care să negocieze în numele Europei în legătură cu războiul Rusia–Ucraina. Ea nu a exclus nici varianta unui mandat oficial pentru grupul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția ca acesta să acționeze în numele tuturor statelor UE.
Meloni a mai spus că liderii UE vor discuta escaladarea atacurilor hibride rusești, menționând incursiuni cu drone, atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni clandestine menite să slăbească sprijinul pentru Kiev. În acest context, premierul italian a insistat pe protejarea infrastructurii critice, de la rețele energetice și cabluri submarine la porturi și aeroporturi, inclusiv „domeniul subacvatic”, unde Italia susține că are expertiză.
Recomandate
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene pun sub semnul întrebării „armistițiul energetic” și cresc riscul de întreruperi extinse de curent , într-un moment în care Kievul spune că înțelegerea fusese anunțată de președintele american Donald Trump, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că, în urma bombardamentelor din noaptea de marți spre miercuri, peste 600.000 de oameni au rămas fără energie electrică. Zelenski susține că atacurile indică o „lipsă de respect ostentativă față de Statele Unite”, argumentând că au vizat tocmai infrastructura care ar fi trebuit să fie protejată de încetarea focului anunțată la nivel politic. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate În mesajul publicat miercuri pe rețelele sociale, Zelenski spune că Rusia a folosit „39 de rachete balistice și peste 120 de drone de atac și muniții de tip «loitering»” împotriva infrastructurii energetice și a infrastructurii critice din Kiev, regiunea Kiev și Harkov. Potrivit acestuia, pagubele ar include: 26 de instalații ale sistemului energetic ucrainean; patru instalații din sectorul petrolier și gazier. Zelenski avertizează că întreruperile de curent „ar putea deveni și mai răspândite” și menționează existența unor victime și răniți, fără a oferi un bilanț complet în declarația sa. Dimensiunea atacului și bilanțul preliminar Digi24 mai notează că Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, vizând instalații energetice și provocând distrugeri și în zone rezidențiale. În capitală au fost auzite explozii puternice, iar un bloc cu nouă etaje a luat foc după ce ar fi fost lovit de o rachetă. Pentru bilanțul uman, publicația citează Kyiv Independent , care relatează un bilanț preliminar de „cel puțin trei persoane” decedate și „alte 22” rănite. Miza de reglementare și de sprijin: sancțiuni și apărare antiaeriană Pe fondul acuzațiilor privind încălcarea „armistițiului energetic”, Zelenski cere comunității internaționale să crească presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni și solicită rachete interceptoare Patriot, pentru a contracara atacurile cu rachete balistice. În mesajul său, liderul ucrainean îi cere explicit președintelui Trump să impună „sancțiuni severe” și invocă un proiect de lege al senatorului Lindsey Graham, despre care afirmă că a fost „recent adoptat și promulgat”, ca bază pentru astfel de măsuri. „Rusia nu consideră că declarațiile președintelui american sunt ferme”, a scris Volodimir Zelenski. Pentru Ucraina, consecința imediată rămâne operațională: reparații în rețea și risc de extindere a întreruperilor, în timp ce, pe plan extern, Kievul încearcă să transforme episodul într-un argument pentru întărirea sancțiunilor și accelerarea livrărilor de sisteme de apărare. [...]
Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]
UDMR anunță că va vota Guvernul Niculescu fără să intre la guvernare, o formulă care poate debloca rapid deciziile bugetare și reduce riscul prelungirii crizei politice , potrivit Digi24 . Loránd Turos , liderul senatorilor UDMR, spune că formațiunea va susține instalarea cabinetului condus de Luca Niculescu , dar nu va avea reprezentanți în Executiv. Miza: majorități în Parlament pentru măsuri economice și rectificare bugetară Turos leagă explicit nevoia de guvern funcțional de capacitatea statului de a lua decizii cu impact economic, inclusiv pe zona bugetară. Senatorul avertizează că, fără un executiv cu puteri depline, România rămâne blocată în incapacitatea de a adopta măsurile necesare, iar o eventuală prelungire a crizei ar amplifica presiunea asupra populației. „Trebuie să stopăm această criză economică. Trebuie ca cetățenii să nu mai ducă povara crizei și trebuie să luăm măsuri ca ziua de mâine să aibă o perspectivă mai pozitivă.” În același timp, el subliniază dificultatea guvernării în actualul context parlamentar, unde fiecare măsură ar necesita negociere și o majoritate construită de la caz la caz. De ce UDMR rămâne în afara Executivului, dar promite sprijin pe proiecte UDMR spune că va vota atât guvernul, cât și programul de guvernare, însă fără participare directă la actul executiv. Turos precizează că această poziționare nu înseamnă opoziție automată la viitoarele inițiative ale cabinetului. „Noi votăm acest guvern și nu vom face parte din Executiv. Dar asta nu înseamnă că nu vom susține acele măsuri guvernamentale care sunt necesare pentru bunăstarea cetățenilor și pentru stabilitatea politică și economică a țării.” Contextul negocierilor: „naveta” între partide și avertismentul privind „cheile statului” Turos afirmă că UDMR a încercat „toată vara” să aducă la aceeași masă liderii partidelor din fosta coaliție (PSD, PNL, USR), pentru a găsi o soluție de ieșire din criza politică. El pune blocajul pe seama „supărărilor și orgoliilor” și evită să indice un partid anume ca fiind mai puțin dispus la compromis. „Altfel, luăm cheile statului și le aruncăm extremiștilor.” Anticipatele și dizolvarea Parlamentului: risc de prelungire a crizei și blocaj bugetar Întrebat despre dizolvarea Parlamentului, senatorul spune că nu știe să fi existat discuții la Cotroceni pe această temă. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea prelungi criza, fără să rezolve problema centrală: lipsa unui guvern cu puteri depline, capabil să opereze inclusiv cu instrumente bugetare. Turos invocă și un exemplu din județul Satu Mare, pe care îl reprezintă, susținând că există angajați care nu și-au primit salariile și nu au siguranța locului de muncă, motiv pentru care „este foarte important” să existe guvern și „o rectificare bugetară”, alături de stabilitate bugetară, economică și politică. [...]
Germania vrea extinderea rapidă a cotelor UE la importuri din China , într-o mișcare care ar putea schimba regulile de acces pe piața europeană pentru mai multe industrii, potrivit Libertatea , care citează Bloomberg . Berlinul ar urma să facă presiuni asupra Comisiei Europene pentru introducerea de „măsuri de salvgardare” – instrumente care permit UE să restricționeze importurile dintr-un sector atunci când există o creștere bruscă a volumelor. Ținta: sectoare suplimentare față de auto, precum produse chimice, inginerie mecanică și, posibil, produse farmaceutice, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile. De ce contează: un semnal de înăsprire a politicii comerciale a UE Inițiativa vine pe fondul unui deficit comercial al UE în relația cu China de „un miliard de euro pe zi”, conform informațiilor citate. Extinderea cotelor ar însemna, practic, o barieră cantitativă la importuri, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a concurenței pe piața europeană în industrii sensibile. Modelul invocat: plafonarea importurilor de mașini hibride Comisia Europeană a ajuns săptămâna trecută la un acord cu Beijingul pentru înjumătățirea importurilor de mașini hibride din China, care vor fi limitate la 350.000 pe an. În spatele deciziei se află îngrijorări legate de pierderea locurilor de muncă, notează materialul. Contextul din auto este deja tensionat: UE a impus în 2024 tarife vamale de 35% pentru importurile de mașini electrice din China, ceea ce a dus la creșterea importurilor de hibride, taxate cu 10%. Riscul de „ocolire”: mașinile cu motoare termice rămân neatinse Potrivit informațiilor, o cotă aplicată vehiculelor hibride ar lăsa în continuare „libere” mașinile clasice, cu motoare termice – o nișă care ar putea fi exploatată de producătorii din China. În paralel, datele citate indică presiunea de export a industriei auto chineze: China a produs anul trecut 34,5 milioane de mașini, la o capacitate instalată de 55 de milioane. În primele nouă luni din acest an, China a exportat 8,2 milioane de mașini, dintre care 7,1 milioane autoturisme, în creștere cu 70%, iar pentru întregul an este „pe cale” să ajungă la 11–12 milioane de autovehicule. Ce urmează În acest moment, demersul descris este unul de presiune politică și de discuții la nivelul Comisiei Europene, pe baza unor surse citate de Bloomberg. Dacă UE ar trece la măsuri de salvgardare și în alte sectoare, companiile europene și importatorii ar putea vedea schimbări rapide în condițiile de aprovizionare și în costuri, în funcție de modul concret în care ar fi stabilite cotele și sectoarele vizate. [...]
PNL condiționează votul de învestire de un acord pe deficit și investiții, încercând să deblocheze decizii bugetare – inclusiv rectificarea și pregătirea bugetului pe 2027 – după o perioadă îndelungată cu un guvern interimar, potrivit Digi24 . După ședința de miercuri a grupurilor parlamentare, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a spus că liberalii au dat trei voturi consultative: să voteze învestirea Guvernului Niculescu „pentru încheierea crizei politice”, să nu intre la guvernare alături de PSD și să rămână în opoziție, respectiv să existe un vot „de principiu” pentru posibilitatea unui acord cu premierul desemnat, cu obiective clare. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național (BPN). În explicația PNL, miza imediată este ieșirea din blocajul asociat unui executiv interimar, care are puteri limitate. Ionel Bogdan a indicat explicit rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe 2027, în condițiile respectării angajamentelor față de finanțatori și parteneri. Ce cere PNL în schimbul susținerii În varianta prezentată în „știrea inițială”, liberalii ar fi dispuși să voteze guvernul, dar cer un acord bilateral cu premierul desemnat, care ar urma să includă: atingerea țintei de deficit; protejarea investițiilor; respectarea angajamentelor europene. Vasile Blaga a declarat, înaintea ședinței, că ar fi de acord cu guvernul propus de Luca Niculescu dacă respectă „exact” condițiile pactului pe care PNL ar urma să îl semneze cu premierul, indicând și semnarea documentului ca garanție. Tensiuni interne și pasul următor În interiorul PNL au existat și poziții critice. Lucian Bode a criticat perspectiva unui guvern cu „foarte mulți miniștri de la PSD”, comparând cu împărțirea portofoliilor din perioada alianței PNL–PSD (2020–2024). Următorul pas este ședința BPN, unde PNL va decide dacă își asumă oficial cele trei puncte rezultate din voturile consultative: votul de învestire, rămânerea în opoziție și eventuala semnare a unui acord cu premierul desemnat. [...]
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
