Știri
Știri din categoria Diverse
Scanările LIDAR schimbă miza cercetării arheologice în Amazon, după ce o analiză a identificat aproape 400 de geoglife noi și a permis estimarea întinderii unei civilizații precoloniale, potrivit Digi24. Descoperirea sugerează o organizare socială mult mai complexă decât se credea pentru regiunea acoperită de pădure densă, unde cercetarea la sol este limitată.
Studiul, publicat pe 29 iulie în revista Nature, a folosit tehnologia LIDAR (impulsuri laser care măsoară distanțe și generează hărți 3D) pentru a „vedea” sub coronamentul pădurii tropicale. Cercetarea a acoperit aproape 1.740 de mile pătrate (aprox. 4.500 km²) și a scos la iveală 396 de geoglife noi, construcții din pământ cu forme geometrice.
Civilizația, numită Aquiry, ar fi apărut în urmă cu circa 2.500 de ani în Brazilia, în zona statului Acre. Martti Pärssinen, arheolog la Universitatea din Helsinki, citat de Live Science, descrie aceste centre ca forme geometrice monumentale, cu șanțuri adânci și terasamente exterioare înalte.
Potrivit studiului, geoglifele ar fi fost construite între anii 600 î.Hr. și 850 d.Hr. Oamenii ar fi locuit în case lungi multifamiliale în jurul acestor lucrări și ar fi cultivat plante precum porumbul și dovleacul.
Până acum, arheologii au identificat aproximativ 1.700 de geoglife în zonă, însă cercetătorii consideră că numărul total ar putea fi mult mai mare, existând peste 20.000 de construcții de pământ care ar aștepta să fie descoperite în zone încă necercetate.
Pe baza unei estimări menționate în studiu — în medie 300 de persoane pentru construirea și întreținerea fiecărui geoglif — autorii au evaluat că Aquiry ar fi putut atinge un apogeu demografic între 1,25 milioane și 3 milioane de oameni, în intervalul 100–300 d.Hr. (estimare, nu un recensământ).
Conform tradițiilor orale locale, citate de Pärssinen, aceste centre ar fi fost construite pentru a consolida relațiile dintre comunități și cu „ființe importante din lumea de dincolo”. În același timp, ele ar fi funcționat ca locuri de adunare și de luare a deciziilor politice, unde căpeteniile își puteau demonstra generozitatea.
Cercetătorii spun că nu se știe de ce geoglifele au fost abandonate brusc între anii 850 și 950 d.Hr. Pärssinen afirmă că dovezile indică un colaps relativ rapid, posibil legat de dispariția altor mari puteri precoloniale, inclusiv mayașii clasici din America Centrală și civilizațiile Tiwanaku și Wari din Anzi. Limitarea rămâne însă majoră: cauza exactă nu este stabilită de datele disponibile.
