Știri
Știri din categoria Diverse
Galați StreetFest 2026 aduce trei zile de spectacole și experiențe urbane gratuite potrivit informațiilor transmise de Autentic Events, evenimentul revine în perioada 5-7 iunie 2026 cu cea de-a treia ediție și promite să transforme centrul municipiului Galați într-o scenă în aer liber dedicată artei stradale, muzicii, acrobațiilor și divertismentului pentru toate vârstele.
Sub tema „Emoții”, festivalul va reuni artiști și companii din România și din străinătate, care vor susține reprezentații în mai multe puncte importante ale orașului. Organizatorii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Galați, au pregătit un program extins ce include spectacole itinerante, show-uri aeriene, video mapping, proiecții pe apă, teatru stradal și demonstrații de îndemânare.
Deschiderea oficială este programată vineri, 5 iunie, la ora 17:00, în zona Hotel Ibis, moment care va fi marcat de artificii de zi. În următoarele trei zile, activitățile se vor desfășura simultan în mai multe locații:
Printre artiștii și performerii anunțați se numără Luke Silva, Richard Filby, Richard Handley, The Great Mimic Boy, Magic Mark, Dan Acro Juggler, Lorand Karbula, Crina Surcică, Vlad Benescu, Elisa Zanlari și Circo Puntino. Programul include de asemenea păpuși gigant, statui vivante, spectacole de jonglerie și reprezentații interactive dedicate publicului.
Câteva dintre momentele așteptate ale ediției sunt spectacolele de foc „Mansterville – Propane Punk Show”, programate în weekend, reprezentațiile aeriene din zona Prefecturii, sesiunile de video mapping proiectate pe clădirea instituției și proiecțiile pe apă de la Elice, care vor avea loc în fiecare seară de la ora 23:00.
O atracție aparte va fi concursul de kendama cu CRBL, programat sâmbătă, 6 iunie. Participanții vor putea lua parte la demonstrații, sesiuni de învățare și competiții cu premii.
Ediția din 2026 aduce și campania interactivă „Ghicește Vedeta!”, prin care vizitatorii sunt invitați să descopere identitatea unui invitat special. Cei interesați pot scana codul QR pus la dispoziție de organizatori și pot aduna indicii suplimentare în cadrul activităților desfășurate vineri și sâmbătă în Parcul Eminescu. Dezvăluirea oficială a vedetei-surpriză este programată pentru duminică, 7 iunie, de la ora 20:30.
Accesul la toate activitățile din cadrul Galați StreetFest 2026 este gratuit, organizatorii mizând pe transformarea orașului într-un spațiu al întâlnirii dintre comunitate, artă și cultură urbană.
Recomandate
PSD ridică miza politică pe stabilitatea guvernării și îl acuză pe AUR că, prin refuzul de a vota „Guvernul Veștea”, îl menține pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a inițiat o moțiune pentru „a încerca să schimbe direcția”, invocând „a 10-a lună de scădere a consumului” ca argument de fond. În același timp, el a susținut că Bolojan ar rămâne în funcție deoarece AUR „a ieșit din sală” și nu a votat noua formulă guvernamentală. Acuzația centrală: votul AUR ar fi blocat schimbarea guvernului Grindeanu a afirmat că nu există „altă explicație” pentru care Bolojan este încă premier decât faptul că AUR nu a votat „Guvernul Veștea”, iar această decizie ar fi avut efectul indirect de a-l menține pe Bolojan la conducerea executivului. „În continuare Bolojan este la Palatul Victoria fiindcă AUR n-a votat Guvernul Veștea. Nu există altă explicație.” Ruptură de încredere cu George Simion și excluderea unei alianțe În aceeași intervenție, liderul PSD a declarat că nu are încredere „deloc” în ceea ce spune președintele AUR, George Simion, și a indicat că o alianță guvernamentală cu AUR este exclusă, „în principal din cauza lui Simion”. „Dați-mi voie să n-am încredere deloc în ceea ce spune Simion. Dar deloc.” Întrebat dacă neîncrederea are legătură cu faptul că Simion ar fi promis votul pentru „Guvernul Veștea” și apoi s-ar fi răzgândit, Grindeanu a răspuns că au existat „diverse discuții”, dar „nu despre asta e vorba”. De ce contează Schimbul de acuzații mută disputa din zona retoricii în cea a responsabilității pentru formarea unei majorități: PSD încearcă să lege direct blocajul politic de decizia AUR la vot, în timp ce exclude explicit orice scenariu de coaliție cu acest partid. În lipsa unei clarificări rapide a majorității, mesajul PSD sugerează că presiunea politică va rămâne concentrată pe voturile care pot debloca sau prelungi actuala formulă de guvernare. [...]
Ucraina își mută o parte din apărarea antiaeriană în producție locală după un acord politic privind licențele pentru sistemele Patriot, anunțat de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Libertatea . Zelenski a transmis că a ajuns la „un acord important” cu președintele american Donald Trump, care ar urma să permită Ucrainei să producă sub licență sisteme de apărare aeriană Patriot. Mesajul a fost publicat pe contul său de X. „Președintele Trump și cu mine am ajuns la un acord important asupra licențelor de producție a sistemelor Patriot. Echipele noastre lucrează acum la implementarea acestui acord politic cu adevărat istoric.” De ce contează: efect operațional, nu doar livrări Miza principală a acordului este trecerea de la dependența de livrări externe la o capacitate internă de producție (sub licență), ceea ce poate accelera dotarea și mentenanța pe termen mediu. În material nu sunt precizate volume, termene sau condiții comerciale ale licențelor, iar implementarea este descrisă ca fiind în lucru. În același mesaj, Zelenski a cerut diversificarea rapidă a apărării aeriene, enumerând mai multe sisteme: Patriot, SAMP/T, IRIS-T, NASAMS și proiectul ucrainean FREYJA, argumentând că o apărare mai diversificată este mai greu de „subminat” de către adversari. Context: „Coaliția de Voință” și o inițiativă antibalistică Anunțul a fost făcut cu ocazia unei noi reuniuni a „ Coaliției de Voință ”. Un rezultat al reuniunii este crearea unei „coaliții antibalistice”, formată din Ucraina și nouă țări europene membre NATO, conform aceleiași surse. Scopul este dezvoltarea unei apărări capabile să intercepteze rachete balistice rusești. Alte acorduri anunțate la Paris: Rafale și producție sub licență pentru muniții Separat, Franța și Ucraina au încheiat o „foaie de parcurs” care prevede achiziția de către Kiev a 16 avioane de luptă Rafale, cu armamentul aferent. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că primele aparate achiziționate vor zbura „pe cerul ucrainean” începând din 2028–2029. Macron a mai declarat că acordul include: o „primă serie” de baterii SAMP/T de nouă generație, plus rachetele aferente ce ar urma să fie livrate „în săptămânile următoare”; furnizarea de radare; producție sub licență în Ucraina pentru bombe AASM, rachete antiaeriene Aster 30 și rachete de croazieră Scalp. Ce urmează În paralel, Macron a anunțat că forța multinațională destinată unei eventuale desfășurări în Ucraina după încetarea războiului va începe antrenamentele în „țările vecine” în lunile următoare, pentru validarea planurilor de desfășurare. Materialul nu oferă detalii despre calendarul concret al producției Patriot în Ucraina sau despre capacitățile industriale implicate. [...]
Renegocierea PNRR a fost aprobată de Comisia Europeană , dar banii depind acum de votarea reformelor restante , iar aici apare riscul major: blocajul politic intern poate întârzia sau compromite jaloanele asumate, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care susține că România a obținut acordul Comisiei pentru renegociere, însă urmează etapa de livrare a reformelor. Din punct de vedere procedural, după aprobarea Comisiei Europene ar mai fi necesară o validare formală la nivelul Consiliului Uniunii Europene, dată indicată în spațiul public ca fiind 7 august (informație prezentă și în relatările preluate de alte publicații). Miza economică: investițiile și plățile depind de „jaloane” și legi Unghiul central al declarațiilor lui Pîslaru este că renegocierea nu rezolvă, de una singură, problema implementării: România trebuie să adopte reformele asumate în PNRR pentru a putea accesa fondurile. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și condiții (de regulă legislative sau administrative) care trebuie îndeplinite pentru ca tranșele de bani să fie deblocate. Ministrul avertizează că, deși la Bruxelles s-a obținut aprobarea renegocierii, „filmul se rupe” la București, unde votul pe reforme poate deveni o temă de confruntare politică. Ce reforme sunt invocate și unde apare blocajul În mesajele publice citate de presa care a relatat subiectul, Pîslaru indică mai multe reforme pe care le consideră restante și sensibile politic, între care: legea salarizării unitare; reforma privind integritatea în funcția publică; reforma urbanismului; decarbonizarea. În același context, Pîslaru face un apel către PSD, pe fondul declarațiilor atribuite liderului Sorin Grindeanu privind lipsa susținerii pentru unele dintre aceste proiecte. Ce urmează În perioada următoare, presiunea se mută de la negocierile cu instituțiile europene la calendarul intern de adoptare a reformelor. Dacă proiectele legislative și măsurile administrative nu trec, România riscă întârzieri în îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra ritmului de accesare a fondurilor din PNRR. [...]
Blocajul politic de la Cotroceni riscă să întârzie deciziile pe PNRR și să prelungească incertitudinea pentru economie , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că alegerile anticipate sunt „foarte puțin probabile” și, chiar dacă ar avea loc, nu ar debloca situația, potrivit Stirile Pro TV . Discuțiile de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui guvern, la care au participat Nicușor Dan și lideri ai partidelor din fosta coaliție, s-au încheiat fără un acord. În acest context, publicația notează că scad șansele ca un nou cabinet să fie instalat la Palatul Victoria până la finalul lunii iulie, iar fondurile europene ar putea fi puse în pericol. Miza imediată: pachetele legislative legate de PNRR Un punct sensibil rămâne susținerea în Parlament a proiectelor asociate jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din fonduri europene) și a altor pachete legislative discutate în negocieri. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a declarat că partidul este în opoziție și „nu e de datoria PSD-ului să treacă legile promovate de Guvern”, în timp ce Nicușor Dan a spus că vede această poziție ca pe o încercare de negociere pe pachetele de legi și s-a declarat „optimist” că acestea vor putea fi trecute. De ce nu se formează guvernul: „blocaj logic” la componență, nu la premier Nicușor Dan a susținut că problema nu este numele prim-ministrului, ci formula politică a Executivului, pentru că unele partide condiționează votul de propria prezență la guvernare, iar altele refuză să voteze dacă anumite formațiuni sunt incluse. „Blocajul nu e la numele primului ministru, blocajul e la componența guvernului (...) și aici este un blocaj logic care necesită o flexibilizare a poziției.” În același timp, PNL și USR ar fi avansat ideea unor guverne minoritare succesive, potrivit materialului. Anticipatele, scenariu de presiune, nu soluție În discuție a apărut și varianta alegerilor anticipate, însă președintele spune că nu și le dorește și că sunt puțin probabile. Mai mult, consideră că un nou scrutin ar prelungi criza, fără să schimbe datele problemei. „Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri (...)” Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile rămân deschise pe mai multe scenarii, însă fără o majoritate conturată. Până la un acord, riscul principal rămâne întârzierea deciziilor legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene și prelungirea incertitudinii politice, cu efecte directe asupra calendarului guvernării și a predictibilității economice. [...]
Escaladarea SUA–Iran a ajuns la infrastructura de securitate din Golf , după ce Washingtonul a derulat încă o noapte de lovituri în Iran, iar în Bahrain au fost declanșate sirene de raid aerian pe fondul unor atacuri revendicate de Teheran, potrivit Libertatea . Operațiunile americane au avut loc în noaptea de luni spre marți, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis pe rețelele sociale că forțele americane au „finalizat” o nouă serie de atacuri. Țintele indicate de CENTCOM includ obiective militare din mai multe zone ale Iranului, între care Bushehr, Chah Bahar, Jask, Konarak, Abu Musa și Bandar Abbas, cu scopul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale. Potrivit aceleiași surse, loviturile au folosit muniție de precizie și au vizat sisteme iraniene de apărare costieră, baze de rachete și drone, precum și infrastructură maritimă. Ar fi a treia noapte consecutivă de astfel de operațiuni. Bahrain, sub presiune: sirene și avertisment oficial În paralel, Garda Revoluționară Islamică din Iran a revendicat atacuri asupra Bahrainului, susținând că a „țintit și distrus” mai multe obiective, inclusiv depozite de armament, un centru de comunicații prin satelit și o clădire care găzduia forțele americane la baza Juffair, potrivit CNN, citată de Libertatea. Atacurile ar fi fost realizate cu rachete și drone, conform instituției iraniene. Ministerul de Interne din Bahrain a emis un avertisment pe platforma X imediat după ora 21:52 ET, îndemnând populația să rămână calmă și să se adăpostească. „S-a declanșat sirena… Cetățenii și rezidenții sunt îndemnați să-și păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur.” Implicații operaționale: activitate aeriană intensă în regiune În timpul atacurilor americane, cel puțin 12 avioane militare ale SUA au fost observate în spațiul aerian din apropierea Emiratelor Arabe Unite, Golfului Persic, Golfului Oman și Arabiei Saudite, conform datelor de urmărire a zborurilor citate de Libertatea. Printre aeronave se numără: nouă avioane de realimentare KC-135R; două KC-46A; aeronave de informații și supraveghere, inclusiv un E3-B Sentry (AWACS) și un Poseidon P-8 al Marinei SUA. Publicația notează că afirmațiile Iranului privind distrugerea unor instalații din bazele americane nu au fost confirmate din surse independente. În acest context, intensificarea schimburilor de lovituri alimentează riscurile de securitate în Golful Persic, zonă critică pentru rutele maritime comerciale. [...]
Prețul mediu al energiei electrice din România a urcat la 136 euro/MWh între 2021 și 2025 , de peste trei ori față de 45 euro/MWh în 2019–2020, iar scumpirea a lovit atât consumul, cât și bugetul public prin schema de plafonare-compensare, potrivit Libertatea , care citează o analiză Romanian Economic Monitor (RoEM) preluată de Agerpres. Creșterea prețurilor a fost asociată cu „șocuri energetice și instabilitate geopolitică”, iar efectele s-au văzut în reducerea consumului și în presiunea pusă pe finanțele statului, prin compensările plătite furnizorilor în cadrul plafonării, element care „a contribuit, alături de alte măsuri cu impact fiscal, la adâncirea deficitului bugetar”, potrivit lui Balazs Marko, cercetător RoEM. În același interval, prețul mediu al țițeiului Brent a crescut de la 53 la 80 de dolari pe baril (aprox. 245–370 lei), iar România a raportat un deficit energetic de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), conform aceleiași analize. De ce contează: dependența de importuri rămâne o vulnerabilitate economică RoEM-UBB FSEGA arată că, în 2025, România a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar la nivelul Uniunii Europene deficitul energetic a fost de circa 300 de miliarde de euro în același an, echivalent cu aproximativ 1–2% din PIB în ambele cazuri, potrivit analizei. Balazs Marko avertizează că vulnerabilitatea este mai mare decât indică aceste valori, deoarece energia este necesară pentru majoritatea activităților economice, iar înlocuirea rapidă a ofertei externe cu surse interne este „extrem de dificilă, dacă nu imposibilă”. În plus, analiza indică riscul ca dependența energetică să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina , când Rusia a oprit exporturile de gaze către țările UE. Tranziția la regenerabile: costuri mai mici la tehnologie, dar nu fără riscuri Pe partea de soluții, RoEM notează scăderea puternică a costurilor tehnologiilor regenerabile: prețul modulelor fotovoltaice a coborât cu 90% între 2010 și 2024, de la 2,44 dolari/Watt la 0,26 dolari/Watt. În România, prețurile obținute la licitațiile pentru contractele pentru diferență (mecanism prin care statul stabilizează veniturile producătorilor printr-un preț de referință) din 2025 au fost între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia fotovoltaică, niveluri pe care analiza le descrie drept competitive la nivel european. Experții RoEM susțin că investițiile în rețele, stocare, eficiență energetică și interconectoare regionale pot reduce expunerea la șocuri externe și volatilitatea prețurilor. Totuși, tranziția nu elimină dependențele externe: producția de panouri solare și o mare parte din materiile prime sunt concentrate în China, iar un conflict sau restricții comerciale pot perturba lanțurile de aprovizionare, cu efecte pe termen scurt asupra Europei. Context: cât din energia primară vine din regenerabile și ce acoperă producția internă Potrivit datelor Eurostat citate în analiză, în 2024 aproximativ 20% din energia primară a României a provenit din surse regenerabile, față de circa 4% în 1990. În același timp, deși România produce gaze și petrol, producția internă nu acoperă consumul: țara este „aproape autosuficientă” la gaze naturale, dar rămâne importator net de petrol. Analiza mai arată că energia nucleară a crescut autonomia energetică, centrala de la Cernavodă asigurând 9% din energia primară în 2024. Levente Szasz, coordonator RoEM-UBB FSEGA, avertizează că tranziția energetică „nu garantează automat prețuri finale mai mici” pentru toți consumatorii, efectul depinzând de structura pieței, investițiile în infrastructură și modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii și stat. [...]
