Știri
Știri din categoria Diverse
Fraudele online au devenit o „industrie” de peste 100 de miliarde de dolari pe an în Asia-Pacific, iar pierderile raportate de victime au ajuns anul trecut la 88,3–114,1 miliarde de dolari (aprox. 404–524 miliarde lei), potrivit unui raport al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), relatează Digi24. Miza economică este dublată de o componentă operațională: rețelele funcționează ca organizații integrate, cu „departamente” specializate, ceea ce le face mai greu de destructurat.
Raportul UNODC indică o creștere abruptă față de 2023, când pierderile erau estimate la 18–37 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna o triplare într-un singur an. În centrul fenomenului sunt escrocheriile cu investiții false în criptomonede și așa-numitele „escrocherii romantice”, care vizează utilizatori de internet din întreaga lume, nu doar din regiune.
Asia de Sud-Est, în special Myanmar și Cambodgia, este descrisă ca o bază de operare pentru organizații criminale care angajează escroci online. Potrivit raportului, o parte dintre aceștia lucrează voluntar, iar alții sunt forțați, ceea ce introduce și o dimensiune de trafic de persoane în modelul de business al fraudelor.
În ultimii doi ani, cele mai afectate au fost China, Coreea de Sud și Taiwan, însă rețelele și-au extins rapid țintele dincolo de vorbitorii de chineză, către victime la nivel global.
Autoritățile din regiune susțin că vor să demonteze aceste centre, pe fondul presiunilor venite inclusiv din partea Statelor Unite, Marii Britanii și Chinei. În ultimul an, mai multe persoane suspectate că ar conduce astfel de rețele au fost extrădate din Cambodgia în China, iar Washingtonul și Londra au impus sancțiuni unor companii și persoane acuzate că orchestrează fraude online pe scară largă, alimentate prin trafic de persoane.
UNODC descrie o evoluție către structuri „de tip franciză”, cu funcții specializate – de la spălare de bani la colectare de date – conectate în aceeași rețea.
„Modelul lor de operare este similar cu cel al unei francize a unei companii: imaginaţi-vă departamente specializate în spălare de bani, trafic de persoane, introducere ilegală de migranţi şi colectare de date, toate conectate la aceeaşi reţea interconectată, bazată pe servicii”, a declarat Delphine Schantz, reprezentant regional UNODC, într-un comunicat.
În lipsa unor măsuri mai eficiente de destructurare și de limitare a fluxurilor financiare (inclusiv spălare de bani), raportul sugerează că „economia criminală” a fraudelor online își poate menține ritmul de creștere și își poate extinde aria de atac.
Recomandate
Alertarea RO-Alert și ridicarea de la sol a patru avioane de luptă arată cum se activează, în practică, mecanismul de reacție rapidă la graniță , pe fondul atacurilor cu drone din Ucraina, potrivit Libertatea . Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat luni, 20 iulie, în jurul orei 18.50, un grup de ținte aeriene la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în contextul unui atac cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea la ora 19.06, conform comunicatului MApN citat de publicație. Reacția operațională: aeronave ridicate de la sol din două baze În același context, au fost ridicate de la sol aeronave aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană (misiune de supraveghere și intervenție pentru protejarea spațiului aerian): două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, care au decolat la ora 19.09; două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din Baza 86 Aeriană Borcea, care au decolat la ora 20.13. MApN a precizat că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale unor vehicule aeriene. Starea de alertă aeriană a încetat la ora 22.25. Context: un episod similar, cu o zi înainte Publicația mai arată că duminică, 19 iulie 2026, la ora 13.19, radarul MApN a detectat un alt grup de ținte aeriene la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove, Ucraina, situație în care a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea la ora 13.57. Potrivit MApN, alerta aeriană a încetat la ora 14.34, fără raportări de pătrunderi neautorizate sau impact la sol. [...]
Accesul României în programul Visa Waiver rămâne blocat de o decizie politică la Washington , deși criteriile tehnice au fost atinse anterior, potrivit Digi24 , care redă declarațiile Oanei Țoiu , ministra interimară de Externe. Țoiu a spus că Visa Waiver „este o prioritate” în relația bilaterală cu SUA, însă momentul acceptării României depinde de „discuția politică”, de scăderea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul necesar și de „paradigma” administrației președintelui Donald Trump privind călătoriile și deschiderea granițelor. Pragul tehnic și rolul mediului de afaceri Ministra a afirmat că România reușise să atingă pragul de sub 3% al refuzurilor de viză, condiție necesară pentru intrarea în program, și a menționat contribuția mediului de afaceri la acest rezultat, într-un „efort interinstituțional major”. Totodată, ea a indicat că dosarul este gestionat în prezent la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile în care procesul a fost suspendat și ulterior oprit în contextul schimbărilor politice din perioada alegerilor. De ce a crescut din nou rata de refuz Țoiu a explicat că, după perioada în care România îndeplinise criteriul de 3%, „numărul de refuzuri este mai mare”, inclusiv pentru că mulți dintre cei care au obținut vize atunci nu le-au reînnoit ulterior, nefiind necesar. În paralel, autoritățile ar lucra atât pe componenta de informații privind trecerea frontierei, cât și pe palierul politic, astfel încât, atunci când criteriul tehnic va fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic pentru avansarea deciziei. Context: includere oficială, apoi reanalizare România a fost inclusă oficial în Programul Visa Waiver al SUA în ianuarie 2025. În mai 2025, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a decis să reanalizeze includerea României, după ce, în martie, administrația Trump suspendase decizia de includere. Inițial, România urma să intre în program în martie, ceea ce ar fi permis călătorii în SUA fără obținerea prealabilă a vizei. [...]
Ucraina și Regatul Unit își mută cooperarea antirachetă spre o etapă de implementare , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat, potrivit Digi24 , că a convenit cu noul premier britanic, Andy Burnham , organizarea „în curând” a unei întâlniri față în față, cu Coaliția Antibalistică pe agendă. Zelenski spune că discuția a avut loc telefonic și că a mulțumit Londrei pentru sprijinul acordat Ucrainei în contextul atacurilor rusești în desfășurare, informație relatată de Kyiv Post . Într-o declarație, liderul ucrainean a susținut că parteneriatul bilateral este „cel mai puternic” din istoria relațiilor dintre cele două state și că va fi consolidat în continuare. Miza: accelerarea Coaliției Antibalistice și a programului FREYJA În material este menționat că, pe 13 iulie, Zelenski a lansat Programul FREYJA împotriva rachetelor balistice împreună cu aliați europeni, cu un obiectiv de 12 luni: dezvoltarea unui sistem „accesibil” care să poată proteja Ucraina și alte țări partenere. Inițiativa este prezentată ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Rusia a rachetelor balistice. Coaliția integrată împotriva rachetelor balistice reunește Ucraina cu: Danemarca Franța Germania Italia Țările de Jos Norvegia Spania Suedia Regatul Unit Ținta declarată este ca Ucraina să treacă de la statutul de beneficiar de echipamente occidentale de apărare aeriană la cel de co-dezvoltator al unei capacități antibalistice europene, pe fondul temerilor aliaților că Rusia ar putea ataca NATO în următorii ani. Deficitul de interceptoare Patriot, punctul critic Programul FREYJA urmărește, potrivit articolului, să reducă „deficitul critic” de rachete de interceptare Patriot din Ucraina, descrise ca singura armă capabilă să intercepteze cu succes rachetele balistice rusești. Inițiativa presupune cooperare între guverne, lideri politici și producători din industria de apărare. În acest context, sunt amintite două evoluții relevante: la summitul NATO de la Ankara (8 iulie), președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Washingtonul va acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea propriilor sisteme Patriot; Lockheed Martin a prezentat luni PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), un nou interceptor Patriot, despre care se afirmă că ar costa „mai puțin de jumătate” față de varianta actuală PAC-3 MSE (fără alte detalii financiare în text). Ce transmite Burnham despre continuitatea sprijinului Articolul notează că au existat întrebări privind direcția sprijinului britanic după instalarea lui Burnham ca prim-ministru, deși acesta a susținut public Kievul încă din 2022. Potrivit TVP World, ca primar al regiunii Greater Manchester, Burnham a sprijinit refugiații ucraineni și proiecte umanitare, iar în 2023 a contribuit la crearea „Unbroken Cities Network”, care a reunit Manchester, Liverpool și Lviv. Înaintea convorbirii telefonice, Burnham a declarat pentru Sky News că sprijinul pentru Zelenski rămâne neschimbat și a indicat, totodată, un angajament mai profund față de NATO și pentru o relație mai strânsă cu țările europene. Întâlnirea anunțată de Zelenski ar urma să clarifice pașii concreți ai cooperării în Coaliția Antibalistică, într-un moment în care discuția se mută de la livrări punctuale la dezvoltarea unei capacități integrate, cu termene și obiective asumate. [...]
Rusia ratează masiv țintele de personal pentru trupele de drone , ceea ce obligă Ministerul Apărării să mute operatori din alte unități și riscă să slăbească capacitatea operațională pe alte segmente ale armatei, potrivit Digi24 . Într-o ședință a ministerului din 17 iulie, viceministrul Alexei Krivoruchko a spus că, în primele șase luni din 2026, peste 8.000 de specialiști au urmat pregătirea necesară pentru trupele de sisteme fără pilot (VBS). Totuși, potrivit calculelor Conflict Intelligence Team (CIT), raportat la graficul de recrutare aprobat, până la acel moment ar fi trebuit să fie aproximativ 34.400. Documente ale Ministerului Apărării citate în material arată că, până la finalul lui 2026, Rusia se aștepta să recruteze 78.800 de persoane în Forțele Aeriene, cu un accent major pe atragerea a 58.000 de oameni din rândul studenților, absolvenților cursurilor DOSAAF, foștilor militari din unități aeriene și al femeilor cu pregătire relevantă. De ce nu funcționează recrutarea și ce efecte produce CIT leagă eșecul de două cauze: scăderea generală a ritmului de recrutare în armata rusă (mai ales în primul trimestru din 2026) și ratarea campaniei de recrutare a studenților, pe care ministerul o considera principală. În pofida presiunilor, mulți studenți ar refuza să semneze contracte, de teamă că ar putea fi transferați ulterior în unități de asalt și că ar ajunge la un serviciu militar pe termen nelimitat. În paralel, pentru a acoperi lipsa de personal în VBS, Ministerul Apărării ar transfera operatori de drone din unități similare deja existente în forțele terestre, ceea ce, potrivit CIT, slăbește alte unități ale armatei. Practica este menționată ca fiind confirmată și de Jack Watling, cercetător principal la Institutul Regal Unit de Studii de Apărare (RUSI) , după o analiză a situației de pe front, în urma unei vizite recente în Ucraina. Materialul mai notează că bloggeri pro-război („z”) au semnalat, la rândul lor, recrutarea sub așteptări, inclusiv prin observații despre profilul celor care ajung să semneze contracte. [...]
Atacurile cibernetice care au blocat servicii publice pun presiune pe standarde unitare și controale reale în administrație , în condițiile în care repornirea sistemelor ar trebui făcută doar după verificări de integritate și eliminarea vulnerabilităților. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune, într-o declarație citată de Stirile Pro TV , că incidentele din ultimele zile sunt „inacceptabile” și indică posibile deficiențe în respectarea procedurilor și obligațiilor de securitate cibernetică. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de News.ro, Gheorghiu afirmă că prioritatea imediată este „reoperaționalizarea în condiții de siguranță” a serviciilor indisponibile, în timp ce experții instituțiilor competente lucrează la restaurarea sistemelor, verificarea integrității datelor și eliminarea vulnerabilităților. Potrivit vicepremierului, serviciile ar trebui repornite numai după ce există garanția că pot funcționa în siguranță. Miza: coordonare și reguli comune, nu soluții diferite de la o instituție la alta Vicepremierul reclamă că aceste incidente scot la iveală o problemă structurală: lipsa de coordonare între instituțiile statului în construirea și administrarea unor soluții digitale „eficiente, interoperabile și sigure”. În același mesaj, Gheorghiu susține că securitatea cibernetică nu poate fi tratată neuniform și că este o responsabilitate directă a conducerii fiecărei instituții, cu impact asupra încrederii cetățenilor în stat. În acest context, ea cere ca situația să nu fie considerată încheiată odată cu repornirea sistemelor și spune că trebuie stabilit „ce nu a funcționat, cine nu și-a îndeplinit obligațiile și ce trebuie schimbat”. Ce măsuri invocă vicepremierul În declarația citată, Oana Gheorghiu enumeră nevoia de măsuri aplicate la nivelul întregii administrații: standarde unitare; „audituri reale”; copii de siguranță testate; planuri de continuitate; coordonare fermă la nivelul administrației. Totodată, vicepremierul afirmă că vor fi luate măsuri pentru eliminarea vulnerabilităților constatate și pentru ca blocajele să nu se mai repete. Context: cazul ANCPI și aplicația e-Terra În același material este menționat cazul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , care a anunțat săptămâna trecută indisponibilitatea aplicației e-Terra până la finalul săptămânii, după un incident tehnic descris drept „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”. Ulterior, ANCPI a comunicat că este vorba despre un atac cibernetic major. Materialul mai notează că un hacker a scos la vânzare pe internet datele furate în urma atacului asupra site-ului ANCPI, informație atribuită publicației Public Record. [...]
Administrația Trump introduce taxe vamale de 50% pe o listă extinsă de produse canadiene, o mișcare care ridică direct costurile pentru importatori și complică lanțurile de aprovizionare în America de Nord, potrivit Digi24 . Noile tarife vizează de la bunuri de consum (vin, crose de hochei) până la produse industriale precum cimentul. Măsura ar urma să intre în vigoare peste 30 de zile și este prezentată ca o escaladare majoră a tensiunilor comerciale dintre SUA și Canada. Deși Trump a invocat public „aerul murdar” din fumul incendiilor de vegetație din Canada, documentele oficiale semnate luni nu menționează acest motiv. Ce intră și ce nu intră pe lista tarifelor Pe lista produselor vizate intră, între altele, vinul, crosele de hochei și cimentul, relatează BBC (citată de Digi24). În același timp, mai multe exporturi strategice canadiene sunt exceptate, inclusiv: energie; îngrășăminte pe bază de potasiu (potasă); minerale critice; pește. Tarifele se aplică produselor vizate indiferent dacă erau sau nu acoperite de acordul de liber schimb dintre Canada, SUA și Mexic (USMCA). Reacția Canadei și miza negocierilor Premierul canadian Mark Carney a spus că Ottawa este pregătită să „intensifice” negocierile comerciale cu SUA în următoarele săptămâni și a acuzat Washingtonul de acțiuni unilaterale care încalcă USMCA. „Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni comerciale unilaterale ale SUA, începută odată cu impunerea unor taxe vamale care încalcă în mod direct Acordul Canada–Statele Unite–Mexic.” Carney a făcut referire și la „amenințările la adresa suveranității Canadei”, pe fondul declarațiilor repetate ale lui Trump că țara vecină ar trebui să devină al 51-lea stat american. Context: tarife deja ridicate pe metale, lemn și auto Noile taxe se adaugă unor tarife deja în vigoare între cele două țări. În prezent, SUA aplică taxe cuprinse între 15% și 50% pentru oțelul, aluminiul și cuprul canadiene, un tarif de 35% pentru lemnul de rășinoase și o taxă de 25% pentru componentele auto care nu sunt fabricate în SUA. Canada, la rândul ei, aplică taxe de retorsiune de 25% pentru anumite importuri americane de oțel, aluminiu și vehicule. În domeniul auto, administrația Trump susține că Ottawa percepe taxe pentru vehiculele și componentele americane care nu sunt acoperite de USMCA, iar Trump consideră practica „nerezonabilă”. În paralel, rămân surse de fricțiune și sistemul canadian de gestionare a pieței lactatelor (cu tarife ce pot depăși 300% pentru importurile peste cote), respectiv boicotul băuturilor alcoolice americane introdus anul trecut de majoritatea provinciilor canadiene. Pe fondul acestor tensiuni, SUA au decis la începutul anului să nu prelungească în forma actuală USMCA; Canada și Mexicul cer reînnoirea, în timp ce Washingtonul vrea renegocierea, deși acordul continuă să funcționeze printr-un mecanism de reînnoire anuală. [...]
