Știri
Știri din categoria Diverse

Cristian Preda și-a rupt diploma de doctor în direct la Digi24, pe fondul reacțiilor la reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor, potrivit Digi24. Politologul, fost consilier prezidențial pentru educație și cercetare în mandatul lui Traian Băsescu, a legat gestul de măsurile de austeritate pregătite de Guvern.

În intervenția sa, Preda a plasat discuția într-un registru care combină tensiuni din spațiul politic cu o nemulțumire din mediul universitar: contestarea diplomelor obținute în străinătate și, în paralel, reducerea stimulentului financiar pentru doctorat în sectorul public. El a susținut că, în acest context, titlul de doctor ajunge să fie tratat ca o problemă bugetară, nu ca un indicator al competenței profesionale în universități și institute de cercetare.
„Și mi-am dat seama că în aceste condiții, diplomele de doctorat au ajuns o povară. Ne așteptăm să fim sancționați încet-încet pentru doctorat. Eu sunt mai radical. Îmi dau seama că diploma asta de doctor a ajuns o simplă bucată de hârtie care încurcă statul. Așa că, uite, o rup aici, la dumneavoastră.”
Preda a mai afirmat că măsura lovește simbolic în cei care „au trudit ca să-și facă o carieră în universități și în institute de cercetare”, în timp ce în spațiul politic ar exista toleranță față de plagiat. În logica sa, reacția publică – inclusiv gestul de a rupe diploma – este un răspuns la ceea ce el descrie drept o „umilire” venită din partea statului, cu efecte asupra rolului social al persoanelor cu educație avansată.
Pe fondul acestei dispute, Guvernul pregătește reducerea indemnizației acordate personalului bugetar care deține titlul științific de doctor. Conform proiectului de ordonanță de urgență pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării, indemnizația ar urma să fie plafonată la 500 de lei brut lunar în 2026, față de un nivel care, în prezent, poate ajunge până la 950 de lei brut lunar, mai notează Digi24.
În termeni net, articolul indică o scădere de aproape 47%, ceea ce explică de ce tema a generat reacții puternice atât în mediul academic, cât și în zona politică, unde discuția despre doctorat se intersectează frecvent cu subiectul integrității.
Recomandate

Meta și Nvidia lansează un parteneriat multianual pentru o infrastructură AI de tip hyperscale , menită să susțină miliarde de utilizatori și cele mai mari volume de lucru din industrie. Detaliile colaborării sunt prezentate de TechRadar . Acordul prevede implementarea a milioane de procesoare grafice Nvidia și procesoare Arm, extinderea capacității de rețea și integrarea unor tehnologii avansate de procesare a datelor cu protejarea confidențialității. Scopul este crearea unei arhitecturi unificate care să acopere atât centrele de date proprii ale Meta, cât și infrastructura partenerilor cloud ai Nvidia. Infrastructură unificată pentru modele de ultimă generație Potrivit lui Jensen Huang , fondator și director general Nvidia, nicio companie nu implementează inteligență artificială la scara Meta, unde sistemele de personalizare și recomandare deservesc miliarde de utilizatori. Colaborarea presupune co-proiectarea componentelor hardware și software – de la procesoare și acceleratoare grafice până la rețelistică și platforme de dezvoltare – pentru a optimiza performanța și eficiența energetică. Sistemele bazate pe arhitectura GB300 vor constitui baza noilor implementări, oferind integrare între capacitatea de calcul, memorie și stocare pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială de nouă generație. Meta va extinde, de asemenea, utilizarea rețelelor Nvidia Spectrum-X pentru a asigura latență redusă și performanță predictibilă la scară largă. Accent pe confidențialitate și eficiență Meta a început deja să adopte tehnologia Nvidia Confidential Computing pentru funcții bazate pe inteligență artificială în WhatsApp, astfel încât modelele să poată procesa datele utilizatorilor fără a compromite integritatea și confidențialitatea acestora. Planul este ca această abordare să fie extinsă și la alte servicii ale companiei. Un element central al colaborării îl reprezintă implementarea pe scară largă a procesoarelor Nvidia Grace , într-unul dintre cele mai ample proiecte bazate exclusiv pe această arhitectură. Echipele celor două companii lucrează la optimizări software pentru a crește randamentul și a reduce consumul energetic per unitate de performanță. Mark Zuckerberg a declarat că parteneriatul urmărește construirea unor clustere avansate capabile să susțină următoarea etapă a inteligenței artificiale, cu ambiția de a livra ceea ce el numește „superinteligență personală” pentru utilizatorii din întreaga lume. Prin această alianță, Meta își consolidează poziția în cursa globală pentru infrastructură AI, într-un context în care cererea de capacitate de calcul la scară masivă devine un avantaj strategic esențial. [...]

Sagrada Familia a ajuns la înălțimea maximă, 172 de metri, după montarea crucii pe Turnul lui Iisus , potrivit Libertatea , care citează Los Angeles Times . Momentul a fost marcat vineri, când o macara a instalat brațul superior al crucii ce încoronează turnul central al bazilicii din Barcelona, capodopera neterminată a arhitectului Antoni Gaudí. Deși edificiul atinge acum punctul său maxim, șantierul nu se încheie: interiorul Turnului lui Iisus Hristos este încă în lucru, iar în jurul lui rămân schele și macarale. Conducerea bazilicii își propune, însă, să prioritizeze finalizarea turnului central și îndepărtarea schelelor până în iunie 2026 , când se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Gaudí (1926–2026), pentru a permite inaugurarea oficială a acestei părți a proiectului. Ce înseamnă „punctul maxim” și de ce contează Atingerea celor 172 de metri are atât o miză simbolică, cât și una practică: Turnul lui Iisus Hristos devine elementul dominant al ansamblului, așa cum era prevăzut în planurile lui Gaudí. Bazilica își consolidează statutul de reper arhitectural al Barcelonei și de proiect în desfășurare urmărit internațional. Din octombrie 2025 , Sagrada Familia este prezentată drept cea mai înaltă biserică din lume , după ce a depășit Ulmer Münster (161 de metri), conform informațiilor din articol. Cum arată crucea și ce detalii are Rectorul bazilicii, preotul Josep Turull, a explicat că, în proiectul lui Gaudí, crucea are patru brațe pentru a fi recunoscută din orice direcție. La baza crucii a fost inclus un vers de rugăciune: „Doar Tu ești Sfântul, doar Tu ești Domnul, doar Tu ești Preaînaltul”. Tot el a menționat că, dacă municipalitatea Barcelonei va aproba, proiectul original ar include și un fascicul de lumină care să radieze din fiecare braț, ca simbol al rolului de „far spiritual”. Un proiect început în 1882, accelerat de turism Prima piatră a fost pusă în 1882 , iar Gaudí nu se aștepta ca lucrarea să fie terminată în timpul vieții sale. La moartea arhitectului, în 1926 , era finalizat doar un singur turn. În ultimele decenii, ritmul construcției a crescut, pe fondul popularității internaționale a monumentului, finanțarea fiind susținută în mare parte de veniturile din bilete și donații. Cât costă și cum e finanțată construcția Libertatea notează mai multe repere financiare legate de proiect: necesarul estimat pentru finalizare: aproximativ 374 de milioane de euro , după obținerea licenței oficiale de construcție; buget de investiții prevăzut pentru 2025: 55–60 de milioane de euro ; alocări pentru 2024: aproximativ 86,2 milioane de euro pentru avansarea structurii; în 2019, fundația a plătit o autorizație de construcție de 4,6 milioane de euro și a acceptat un acord suplimentar de 36 de milioane de euro pe 10 ani, pentru compensarea impactului urban și îmbunătățirea transportului public din zonă; finanțarea este descrisă ca provenind exclusiv din donații private și turism , fără fonduri publice sau bisericești. [...]

Norvegia conduce clasamentul medaliilor la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026 , cu 6 medalii de aur și un total de 12 trofee, potrivit unui bilanț actualizat de CBS News . Competiția se desfășoară în nordul Italiei, în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo, iar SUA participă cu cea mai mare delegație olimpică de iarnă din istoria sa – 232 de sportivi . Până la 11 februarie, echipa americană a obținut două medalii de aur, patru de argint și două de bronz , totalizând 8 medalii. Printre performerii notabili se numără Breezy Johnson , medaliată cu aur la coborâre, și echipa de patinaj artistic , care a câștigat aurul în proba pe echipe, susținută de evoluția spectaculoasă a lui Ilia Malinin , supranumit „Quad God”. Ben Ogden a adus o performanță istorică pentru SUA, devenind primul american din ultimii 50 de ani care câștigă o medalie în schi fond – argint la sprint. Alte medalii au fost obținute de Alex Hall (argint la schi freestyle) și de echipa feminină formată din Jackie Wiles și Paula Moltzan (bronz la coborâre pe echipe). Clasamentul medaliilor – Top 10 la 11 februarie 2026: Alte detalii: Primul aur al competiției a fost câștigat de elvețianul Franjo von Allmen la coborârea masculină. SUA a ratat aurul la dublu mixt la curling , cedând în fața Suediei, dar obținând argintul. Italia , țara gazdă, are un număr mare de medalii, în special de bronz, cu un total de 11 trofee. La ediția precedentă (2022), Norvegia a dominat de asemenea clasamentul, iar în topul istoric al Jocurilor Olimpice de Iarnă, tot Norvegia se menține lider, cu 404 medalii câștigate de-a lungul timpului. SUA se află pe locul doi, cu 330 medalii la JO de iarnă și conduce clasamentul absolut (vară + iarnă), cu 3.103 medalii . [...]

Primarul Ioan Stăgerean a atras atenția cu un ceas estimat la 30.000 de euro la o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în timp ce angajați din primării erau în grevă de avertisment, potrivit Știrile ProTV . Episodul a alimentat o controversă recurentă în spațiul public: cum se vede opulența afișată de aleși locali în momente de tensiune socială și discuții despre tăieri de cheltuieli. Contextul întâlnirii a fost unul sensibil. Aproximativ 20.000 de angajați din peste 1.500 de primării au intrat, marți, într-o grevă de avertisment de două ore, nemulțumiți de măsurile privind administrația publică pe care coaliția de guvernare vrea să le adopte. În paralel, la București, premierul Ilie Bolojan, miniștri și președintele Sorin Grindeanu s-au întâlnit cu circa 500 de primari de comune, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor . Din relatarea corespondentului ProTV, primarii au criticat reforma anunțată, inclusiv perspectiva ca Executivul să o adopte prin ordonanță de urgență, nu prin angajarea răspunderii în Parlament, cum fusese anunțat inițial. Edilii au invocat riscul pierderii autonomiei locale și au contestat ținta de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, măsură care, spun ei, ar putea duce la disponibilizări. Totodată, ar urma să dispară fondurile compensatorii de la bugetul de stat pentru primăriile rămase fără bani, în condițiile în care premierul le-ar fi transmis că aproximativ 80% din banii primăriilor vin de la bugetul central, față de o medie de 50% în UE, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, apariția primarului comunei Fărcașa (Maramureș), Ioan Stăgerean, cu un ceas de lux la mână a devenit rapid subiectul zilei, prin contrastul cu mesajele despre austeritate și cu protestele din teritoriu. Întrebat despre ceas, edilul a susținut că nu a fost un gest intenționat. „Nu știu cum am rămas cu ceasul ăsta, am fost în concediu undeva și am rămas cu el.” Ulterior, întrebat dacă valoarea este de circa 30.000 de euro, Stăgerean a răspuns: „Cam așa, dar nu mă dau eu în spectacol cu așa ceva.” Chiar și cu această explicație, episodul pune din nou reflectorul pe problema de imagine a administrației locale: în perioade în care se discută reduceri de personal și plafonări bugetare, semnalele de prosperitate personală ale unor edili pot fi percepute ca o sfidare, indiferent dacă sunt sau nu deliberate. În paralel cu întâlnirea de la București, protestele au avut loc în mai multe localități. În comuna Scânteiești (Galați), angajații primăriei au cerut ca presiunea reducerilor să fie orientată mai întâi spre administrația centrală, iar în alte județe, precum Dolj și Călărași, salariați au întrerupt lucrul și au ieșit cu pancarte. Miza imediată rămâne forma finală a reformei și modul de adoptare, însă controversa legată de opulența afișată de unii aleși locali riscă să amplifice neîncrederea și să complice dialogul într-un moment în care administrațiile locale cer, la rândul lor, mai multă predictibilitate financiară. [...]

Kelemen Hunor cere ca primarii să poată reduce taxele locale cu până la 50% , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre solicitarea liderului UDMR adresată premierului Ilie Bolojan de a reveni asupra majorărilor recente. Propunerea vizează ca autoritățile locale să aibă, înainte de aprobarea bugetelor locale din martie, posibilitatea de a acorda reduceri în interiorul limitelor minime și maxime stabilite de lege. În declarațiile făcute la emisiunea „România 360”, Kelemen Hunor a argumentat că presiunea fiscală asupra populației a crescut, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, și a susținut că Guvernul nu ar fi realizat un studiu de impact sau evaluările „nu au fost foarte corecte”. În acest context, el spune că reducerea taxelor locale, inclusiv a celor pentru mașini, ar putea fi folosită ca instrument de sprijin pentru persoanele vulnerabile, precum cele cu dizabilități și oamenii cu venituri mici. Miza, în viziunea liderului UDMR , este extinderea marjei de decizie la nivel local: fiecare primărie ar urma să poată decide o reducere de până la 50% „între limitele stabilite de Guvern”, în funcție de analiza făcută la nivelul unității administrativ-teritoriale. Kelemen Hunor a încadrat această abordare în ideea de autonomie locală, susținând că „tehnicalitățile nu contează” și că obiectivul este să îl convingă pe premier că o corectare a deciziilor este necesară. În același timp, Antena 3 CNN consemnează că nemulțumirea față de creșterea taxelor și impozitelor locale a generat proteste în mai multe localități din Harghita, inclusiv la Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc, unde participanții au criticat atât majorările, cât și clasa politică. În plan administrativ, următorul reper indicat în material este luna martie, când ar urma să fie aprobate bugetele locale, interval în care s-ar putea decide dacă primarii primesc formal această flexibilitate de reducere a taxelor. [...]

Sectorul 3 a avut cele mai multe infracțiuni în București în 2025 , cu peste 11.500 de fapte penale, potrivit Libertatea , care publică un interviu cu chestorul Bogdan Berechet , șeful Poliției Capitalei. Datele conturează o „hartă” a infracționalității pe sectoare și oferă un reper pentru evoluția fenomenului în oraș. În clasamentul pe 2025, Sectorul 3 este urmat de Sectorul 1 (aproximativ 10.000 de infracțiuni), Sectorul 2 (peste 9.700), Sectorul 5 (peste 9.000), Sectorul 6 (peste 8.500), în timp ce Sectorul 4 a înregistrat cele mai puține fapte penale, cu peste 7.700 de cazuri. Diferențele dintre sectoare sunt relevante pentru alocarea resurselor de ordine publică și pentru prioritizarea intervențiilor, mai ales în zonele cu densitate mare de populație și activitate economică. Pe ansamblul Capitalei, șeful Poliției Capitalei indică o scădere a criminalității sesizate în 2025, estimată la aproximativ 14%, cu reduceri „semnificative” la furturi și tâlhării, infracțiuni care influențează direct percepția de siguranță. În paralel, structurile de investigații criminale au destructurat 38 de grupuri infracționale, acțiuni prezentate ca având impact în indicatorii de criminalitate. „Rezultatele acestor misiuni se reflectă direct în scăderea indicatorilor de criminalitate, respectiv o reducere de aproximativ 14% a totalului infracțiunilor sesizate, cu scăderi semnificative înregistrate la furturi și tâlhării, fapte care afectează în mod direct sentimentul de siguranță al cetățeanului.” Interviul plasează aceste date și în context comparativ: Berechet invocă poziționarea Bucureștiului în Indexul Crimei realizat de Numbeo , unde capitala ar avea un „indice criminalistic” de 28,5. Astfel de clasamente sunt bazate pe indicatori agregați și percepții raportate, dar sunt folosite frecvent ca barometru orientativ pentru comparații internaționale. Din perspectiva tipologiilor de infracțiuni și a presiunii pe spațiul public, Poliția Capitalei raportează și evoluții în zona rutieră: în 2025 ar fi fost întocmite aproximativ 500 de dosare penale pentru conducere sub influența alcoolului (față de circa 550 în 2024) și aproximativ 400 pentru conducere sub influența substanțelor psihoactive (față de circa 300 în 2024). Tot în 2025, Brigada Rutieră ar fi aplicat peste 1.000 de sancțiuni pentru comportament agresiv la volan, comparativ cu aproximativ 580 în 2024, pe fondul intensificării controalelor. Pe linia cazurilor punctuale care ilustrează dinamica infracționalității, Berechet menționează acțiuni împreună cu DIICOT împotriva unui grup infracțional organizat specializat în trafic de droguri, precum și un dosar de furt calificat instrumentat în Sectorul 2, cu șapte percheziții în noiembrie 2025. În același timp, șeful Poliției Capitalei indică drept „cel mai complex” caz din 2025 un incident armat în Centrul Vechi, unde dosarul ar fi fost preluat de Serviciul Omoruri după primele intervenții ale poliției teritoriale. [...]