Știri
Știri din categoria Diverse
Festivalul Medieval din Oradea aduce trafic de weekend în Cetate pentru comercianți și servicii locale, odată cu deschiderea evenimentului care combină demonstrații istorice, spectacole și zone de mâncare, potrivit G4Media. Festivalul a început vineri și continuă în weekend, în Cetatea Oradea.
Programul primei seri a fost construit în jurul unor atracții cu public numeros: lupte „buhurt” (întreceri medievale full-contact, cu luptători în armuri), demonstrații cu stegari și turniruri călare. Un punct central a fost turnirul cu lance, cu șase cavaleri din România și șase din Slovacia, precedați de scutieri cu flamuri și prezentați în cheie de reconstituire istorică, înainte de „binecuvântarea” regelui Sigismund de Luxemburg, așa cum a fost pus în scenă momentul.
După partea de lupte și turniruri, în jurul orei 21.30, în șanțul Cetății a avut loc un spectacol cu foc și jonglerii susținut de trupa Anta Agni, din Slovacia. În paralel, în taberele medievale, vizitatorii au putut vedea corturi, arme, costume și demonstrații despre viața cotidiană din alte secole, cu o componentă dedicată copiilor (standuri cu săbii din lemn și prezentări de armuri).
Pe lângă spectacole, organizarea a inclus o zonă gastronomică „de atmosferă”: într-una dintre tabere, vizitatorii au putut vedea cum se pregătește purcelul la proțap, descris ca preparat asociat banchetelor medievale. În curțile Cetății au fost amenajate și standuri cu băuturi și mâncăruri, plus spații de relaxare pentru familii, alături de jocuri, un labirint medieval și alte activități pentru copii.
În curtea Palatului Princiar, programul a trecut de la reconstituire medievală la muzică: de la ora 19 a cântat trupa orădeană Baby Elvis, iar de la 20.30 a urcat pe scenă Iris, cu Cristi Minculescu în prim-plan.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]
România cere Ucrainei măsuri tehnice pentru a preveni intrarea dronelor în apele teritoriale românești , după incidentul din Portul Constanța , iar discuțiile au trecut într-o fază operațională, cu o „linie directă” de clarificare în timp real, potrivit Digi24 . Ministrul interimar Radu Miruță a spus că partea română a primit răspunsuri de la Ucraina la cele 14 întrebări tehnice transmise după incident, însă „nu toate au fost destul de clare”. În consecință, România a trimis vineri o nouă listă de întrebări, pentru aspectele rămase nelămurite. Ce a cerut România, concret Miruță a precizat că, din punctul său de vedere, „trei sferturi” dintre răspunsuri au fost lămuritoare, dar pentru restul sunt necesare detalii suplimentare. În paralel, România a transmis Ministerului Apărării din Ucraina o solicitare „în mod expres” privind un mecanism de siguranță la nivel de software (programare), astfel încât dronele navale ucrainene să nu poată ajunge în apele teritoriale românești. „România consideră că este absolut legitim (...) ca nicio dronă ucraineană să nu fie lansată în Marea Neagră fără ca ea să fie preprogramată ca în situația în care are ajunge în apele teritoriale românești să aibă instrucțiunea în software de a se autodetona”, a declarat Radu Miruță. „Linie directă” România–Ucraina pentru clarificări tehnice Ministrul a mai spus că există „interacțiuni constante” cu partea ucraineană și că România a cerut deschiderea unui canal tehnic dedicat, cu responsabil permanent, pentru a evita circuitul greoi prin instituții și pentru a obține răspunsuri rapid. „Există o linie directă pentru a clarifica, sperăm noi, în timp real, diverse întrebări”, a afirmat Miruță. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la existența răspunsurilor și la faptul că România a cerut completări și măsuri tehnice suplimentare; nu sunt prezentate detalii despre conținutul integral al răspunsurilor Ucrainei sau un termen pentru finalizarea clarificărilor. [...]
Chery preia fosta uzină Nissan din Africa de Sud, un pas care poate schimba capacitatea locală de producție auto , potrivit Reuters . Textul integral al materialului Reuters nu este disponibil în input (apar avertismente de încărcare incompletă/CAPTCHA), astfel că nu pot reda detalii esențiale precum: condițiile tranzacției, calendarul reluării producției, capacitatea uzinei, investițiile planificate, modelele vizate sau implicațiile pentru angajați și lanțul de furnizori. În lipsa acestor informații, orice cuantificare a impactului economic sau operațional ar fi speculativă. Ce se poate spune, strict pe baza informației disponibile, este că preluarea unei fabrici auto existente indică o intrare/expansiune prin infrastructură deja construită, cu potențial de accelerare a producției față de un proiect „greenfield” (de la zero). Pentru piața sud-africană, miza ține de utilizarea unei capacități industriale care a aparținut anterior Nissan și de posibila reconfigurare a fluxurilor de producție și aprovizionare. Dacă furnizezi textul complet al știrii (sau un extras lizibil), pot rescrie articolul cap-coadă cu datele concrete: ce anume a preluat Chery, în ce termeni, ce urmează operațional și care este impactul estimat. [...]
Grecia începe să recupereze forță de muncă calificată, după ani de exod , iar în 2023 numărul grecilor din diaspora care s-au întors în țară l-a depășit, pentru prima dată de la criza economică, pe al celor care au plecat, potrivit unui raport al OCDE citat de Digi24 . Tendința de revenire este în creștere din 2021, pe fondul îmbunătățirii condițiilor economice și sociale, criteriul principal invocat în decizia de întoarcere, conform explicațiilor oferite de Jean-Christophe Dumont, șeful diviziei de migrații internaționale din cadrul OCDE, pentru AFP. De ce contează: semnal pentru piața muncii și pentru „exodul creierelor” În perioada 2012–2019, Grecia a înregistrat între 46.000 și 56.000 de plecări pe an, în special din cauza șomajului, care a atins 26% în 2012. Acum, guvernul conservator de la Atena susține că măsurile adoptate în ultimii ani „au dat roade”, în contextul în care o parte din diaspora începe să revină. Profilul celor care se întorc indică o miză directă pentru economie: 60% sunt absolvenți de studii superioare, iar majoritatea au între 20 și 39 de ani, adică exact segmentul de vârstă cu impact ridicat asupra productivității și a bazei de contribuabili. Ce măsuri a folosit Grecia pentru a atrage revenirea Ministrul Muncii, Niki Kerameus , a enumerat o serie de politici menite să reducă barierele administrative și să facă revenirea mai atractivă: digitalizarea serviciilor publice, pentru proceduri administrative mai simple; reducerea impozitului pe venit timp de șapte ani pentru cei care se întorc din străinătate; recunoașterea diplomelor medicilor obținute în străinătate; deplasări în marile orașe cu diasporă greacă (precum Londra, New York sau Düsseldorf), împreună cu reprezentanți ai companiilor grecești care caută angajați înalt calificați. Context: diaspora rămâne mare, iar rezervele persistă Chiar și cu această inversare de trend, peste 800.000 de persoane născute în Grecia locuiesc în continuare în țările OCDE, în special în Statele Unite, Australia, Canada și în state din Uniunea Europeană. Raportul mai notează că emigrația din Grecia reprezintă 7% (una dintre cele mai ridicate rate din OCDE), chiar dacă fenomenul încetinește. În plus, intenția de plecare rămâne semnificativă în rândul unor categorii: 15% dintre cei care și-au obținut recent doctoratul în Grecia ar vrea să se stabilească în străinătate, iar în domeniul sănătății procentul ajunge la 25%. Printre motivele care descurajează întoarcerea sunt menționate salariile mici (peste 15% dintre respondenți), lipsa meritocrației, costul ridicat al vieții, lipsa finanțării pentru cercetare și birocrația. [...]
Blykalla și Hitachi Energy încearcă să reducă timpul și costul conectării reactoarelor modulare la rețea printr-un „pachet” standardizat de integrare electrică, un pas practic care poate accelera proiectele comerciale în Europa și SUA, potrivit Interesting Engineering . Parteneriatul vizează dezvoltarea unor sisteme electrice standard pentru viitoarele reactoare modulare avansate răcite cu plumb ale companiei suedeze Blykalla. În esență, cele două companii vor să evite reproiectarea de la zero a conexiunii la rețeaua de transport și a instalațiilor electrice de pe amplasament pentru fiecare proiect în parte, printr-un cadru repetabil care poate fi adaptat în mai multe locații. De ce contează: „gâtul de sticlă” nu e doar reactorul, ci și infrastructura Materialul arată că dezvoltatorii de tehnologii nucleare avansate se uită tot mai mult dincolo de designul reactorului, către infrastructura necesară punerii în funcțiune a unei centrale. Chiar și un reactor „gata” poate întârzia dacă integrarea în rețea cere personalizări extinse de la un amplasament la altul. Standardizarea ar putea reduce volumul de inginerie specifică fiecărui proiect și, implicit, ar putea scurta termenele de dezvoltare până la exploatare. Ce include colaborarea și ce nu include Conform sursei, echipele de ingineri vor lucra împreună la: concepte pentru conectarea la rețelele de transport; sisteme electrice la nivel de amplasament (on-site); instrumente digitale care să sprijine integrarea și operarea în relație cu rețeaua. Colaborarea nu acoperă construcția reactorului . Accentul este pe ingineria electrică și infrastructura digitală necesare conectării viitoarelor reactoare la rețea și la facilitățile clienților. Primele piețe vizate: consumatori industriali cu cerere continuă Eforturile inițiale se vor concentra pe facilități cu consum mare și constant de electricitate. În text sunt menționate explicit centrele de date și industriile energointensive, considerate printre primele segmente interesate de energie de bază (producție continuă, 24/7). În acest context, Hitachi Energy indică faptul că integrarea eficientă în sistemele energetice existente va deveni tot mai importantă pe fondul creșterii consumului de electricitate, alimentată de extinderea centrelor de date și electrificarea proceselor industriale. Ce urmează Dacă partenerii reușesc să livreze un model standardizat de integrare, proiectele viitoare ar putea necesita mai puțină inginerie „pe comandă” pentru fiecare amplasament, ceea ce ar ajuta dezvoltatorii să scurteze calendarele de implementare în Europa și SUA și să ofere clienților industriali o soluție mai integrată de alimentare cu energie cu emisii reduse de carbon. Sursa nu oferă un calendar de livrare sau ținte cantitative pentru această standardizare. [...]
SUA pregătesc la summitul NATO de la Ankara un „pachet” de măsuri care să compenseze retragerea de trupe din Europa , inclusiv proiecte industriale de apărare și posibile vânzări de armament strategic, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum își acoperă NATO golurile de capabilități pe fondul unei „amprente” americane mai mici în Europa. Summitul NATO de la Ankara are loc pe 7-8 iulie, iar Washingtonul ar urma să folosească reuniunea pentru a prezenta inițiative menite să atenueze impactul politic al reducerii prezenței militare americane în Europa, relatează Euractiv, citat de Digi24. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pledat pentru ceea ce a numit „ NATO 3.0 ”, în contextul finalizării planurilor de revizuire a prezenței trupelor SUA pe continent. Ce include, posibil, „pachetul” american: proiecte și armament Un element central ar fi anunțarea, marți, a unor proiecte de apărare realizate în Europa „colectiv” de principalii contractori americani din domeniu, în colaborare cu guvernul SUA. Pe agendă ar figura și vânzări potențiale de sisteme strategice, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk, potrivit unui oficial american citat de Euractiv. În plus, analiza indică două direcții tehnice care ar putea conta pentru acoperirea deficitului de capabilități: Sistemul Typhoon , operat în prezent exclusiv de SUA și capabil să lanseze atât Tomahawk, cât și rachete de apărare aeriană SM-6. Germania a trimis anul trecut o scrisoare de solicitare, dar nu a primit încă răspuns. Integrarea unor sisteme americane precum GMLRS (muniții ghidate lansate din sisteme de rachete) pe platforme europene de lansare, idee pe care SUA o respinsese anterior în solicitări venite din Germania și Franța. Contextul retragerii: Germania pierde 5.000 de soldați și două relocări planificate Cu două luni în urmă, administrația Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați din Germania și anularea relocării planificate a două batalioane (un Batalion de Foc cu Rază Lungă de Acțiune și un Batalion de Apărare Aeriană) repartizate la a 2-a Forță Operativă Multi-Domeniu a Armatei SUA, unitate axată pe operațiuni „multi-domeniu” (coordonate între mai multe tipuri de forțe și medii de luptă). Ce așteaptă aliații europeni: tranziție „ordonată” și presiune pe bugete Oficiali germani citați în material spun că rămân „prudent optimiști” și că decizii importante ar fi fost deja luate la summitul de anul trecut de la Haga, în timp ce reuniunea de la Ankara ar urma să se concentreze pe gestionarea unei tranziții ordonate către „următoarea fază” a NATO. În același timp, un oficial german afirmă că se așteaptă o declarație „clară” din partea tuturor celor 32 de membri NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alianță. Un posibil obstacol major este poziția Spaniei, care, potrivit sursei, rezistă obiectivului de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Oficialii germani susțin că este necesară o împărțire echitabilă a sarcinilor și că Madridul ar trebui să se pregătească pentru o dezbatere dificilă. [...]
