Știri
Știri din categoria Diverse
Meta își asumă restricții operaționale noi pentru conturile minorilor pe Facebook și Instagram, după un acord de stingere a unor procese în SUA, care obligă compania să schimbe concret modul în care adolescenții pot folosi platformele, potrivit Digi24.
Schimbările vizează nu doar accesul în funcție de vârstă, ci și funcționalități precum personalizarea conținutului, notificările, redarea automată a clipurilor sau folosirea anumitor filtre. Măsurile ar urma să fie aplicate în Statele Unite, cu excepția statului New Mexico, unde există încă un proces pe rol cu Meta, conform News.ro.
Meta s-a angajat să opereze o serie de modificări pe Facebook și Instagram, inclusiv:
Măsurile vin după ce Meta a acceptat să plătească până la 17,1 miliarde de dolari (aprox. 77 miliarde lei) pentru stingerea unor procese intentate de 29 de state americane, care au acuzat că platformele au avut un impact negativ asupra copiilor. În cadrul acordului, compania nu își recunoaște vinovăția, însă se angajează să introducă modificări la nivelul SUA.
Recomandate
Vizita șefului CIA la Moscova indică o creștere a riscului perceput de SUA privind testarea NATO de către Rusia , potrivit informațiilor prezentate de Digi24 , care citează relatări din presa americană și o notă AFP. Miza, dincolo de componenta diplomatică, este una de securitate cu efecte directe asupra mediului economic european: orice escaladare sau chiar „atac limitat” ar amplifica incertitudinea, costurile de apărare și presiunea pe lanțurile logistice și energetice. Wall Street Journal și CBS au relatat că John Ratcliffe ar fi încercat să descurajeze Rusia de la un eventual atac împotriva unui stat membru NATO, în contextul în care evaluările serviciilor americane de informații ar indica faptul că Moscova ar putea încerca să „pună alianța la încercare”. În aceeași linie, Wall Street Journal ar fi detaliat că președintele rus Vladimir Putin ar putea sfida NATO cu un „atac limitat” în următorii ani. Mesaje divergente: Casa Albă minimizează, Kremlinul vorbește despre „discuții între servicii” Președintele SUA, Donald Trump, a descris deplasarea drept o vizită „semi-rutină”, într-un interviu acordat comentatorului conservator Glenn Beck, sugerând că discuțiile ar fi vizat războiul din Ucraina. „Ne-am dori ca războiul din Ucraina să se oprească” În paralel, presa americană a mai susținut că Ratcliffe ar fi abordat și „războiul din Iran”, cu un avertisment privind posibile sancțiuni suplimentare dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. Trump a negat însă că vizita ar fi avut legătură fie cu Iranul, fie cu amenințările rusești la adresa NATO. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a afirmat că Ratcliffe s-a deplasat la Moscova pentru discuții „între servicii secrete” și că nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Peskov a mai spus că este „încă prea devreme” pentru a evalua dacă aceste contacte pot influența ieșirea relațiilor ruso-americane din criză și că, deocamdată, nu sunt prevăzute alte contacte viitoare. Context operațional: intensificarea atacurilor și blocajul diplomatic În fundal, Rusia și Ucraina își intensifică de câteva luni atacurile cu rază lungă, inclusiv asupra unor situri civile precum depozite logistice și facilități petroliere și portuare, cu un număr tot mai mare de victime civile, potrivit materialului. Eforturile diplomatice mediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, iar Kremlinul nu ar da semne că își revizuiește pretențiile, în special cele teritoriale. Digi24 mai notează, pe baza datelor Flightradar24, că un avion militar american a decolat marți dimineață din Riga (Letonia) spre Moscova și a efectuat traseul invers în aceeași seară. Potrivit aceleiași surse, ultima călătorie cunoscută a unui director CIA în Rusia data din noiembrie 2021, înainte de declanșarea războiului din Ucraina. [...]
ANAF pune la dispoziția firmelor două aplicații gratuite care pot reduce riscul de neconformitate la raportările SAF-T și TVA , prin verificarea mai ușoară a datelor înainte de depunerea declarațiilor, potrivit Digi24 . Instrumentele sunt gândite pentru comparația între informațiile raportate prin declarația D406 SAF-T (Fișierul Standard de Control Fiscal) și cele din decontul de TVA D300, astfel încât eventualele erori sau neconcordanțe să poată fi identificate și corectate înainte de depunere. Miza este operațională: corecții mai rapide și mai puține notificări ulterioare de neconformitate. Cine poate beneficia și de ce contează ANAF arată că, în prezent, aproximativ 870.000 de societăți au obligația depunerii SAF-T. Dintre acestea, circa 580.000 de firme depun și decontul de TVA, ceea ce înseamnă aproape 67% din totalul companiilor cu obligație SAF-T, și ar putea folosi direct aplicațiile pentru a depista din timp neconcordanțe între D406 și D300. Instituția precizează că aplicațiile au fost dezvoltate după ce, în etapa pilot, au fost identificate situații în care datele transmise conțineau erori sau neconcordanțe. Ce fac, concret, aplicațiile Potrivit ANAF, una dintre aplicații permite evaluarea informațiilor declarate prin D406 într-un șablon similar decontului D300, prin completarea unui formular de verificare pe baza datelor din SAF-T. Scopul este ca firmele să vadă mai ușor dacă raportarea SAF-T corespunde cu decontul de TVA. ANAF subliniază că verificările se fac pe calculatorul utilizatorului, iar datele nu sunt transmise către instituție în această etapă. Testare în toamna lui 2026 și canal de feedback Aplicațiile vor fi în testare în intervalul septembrie–noiembrie 2026, perioadă în care contribuabilii pot transmite propuneri și sesizări privind eventuale erori. Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail [email protected] . Aplicațiile și documentația pot fi descărcate de pe portalul ANAF, din secțiunea dedicată SAF-T, instrumentele 6 și 7: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/saf_t.htm . [...]
Un incident cu un urs pe Transfăgărășan ridică din nou problema siguranței rutiere și a comportamentului turiștilor , după ce o ursoaică a smuls cu colții bara din spate a unui autoturism aflat într-o coloană, potrivit Știrile Pro TV . Imaginile surprind o ursoaică însoțită de trei pui care apucă bara din spate a mașinii și nu îi dă drumul, deși șoferul înaintează încet. În cele din urmă, animalul reușește să smulgă bara de protecție. Potrivit martorilor citați de publicație, ursoaica nu ar fi fost hrănită de oameni, așa cum se mai întâmplă în zonă, în pofida interdicțiilor. Totuși, mai mulți curioși au coborât din mașini pentru a face fotografii, iar acest lucru ar fi putut fi perceput de animal ca un pericol pentru pui. De ce contează: risc direct pentru trafic și costuri pentru șoferi Incidentul arată cât de repede se poate transforma o oprire în coloană într-o situație periculoasă, mai ales când oamenii se apropie de animale sălbatice. Pe lângă riscul de rănire, astfel de episoade pot produce pagube materiale autoturismelor și pot bloca temporar traficul pe un drum turistic intens circulat. Ce se vede în comportamentul din teren Din informațiile prezentate, două elemente ies în evidență: prezența ursoaicei cu pui în imediata apropiere a mașinilor, într-un context de aglomerație; reacția unor turiști care coboară din vehicule pentru fotografii, ceea ce poate amplifica tensiunea și imprevizibilitatea situației. Articolul nu oferă detalii despre intervenția autorităților sau despre eventuale sancțiuni, astfel că nu este clar dacă incidentul a fost urmat de măsuri operative la fața locului. [...]
USR pregătește o sesizare la CCR care poate bloca sau întârzia aplicarea modificărilor privind incompatibilitățile aleșilor locali , după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă a PSD ce ar elimina efectele unor incompatibilități deja constatate pentru mii de consilieri locali și județeni, potrivit Digi24 . Formațiunea spune că strânge semnăturile necesare pentru a contesta la Curtea Constituțională proiectul, pe fondul unei dispute legate de aplicarea legii în timp (în special principiul neretroactivității, adică regula că legea nu ar trebui să producă efecte pentru fapte petrecute înainte de intrarea ei în vigoare). Miza: efectele unei legi deja intrate în vigoare În comunicatul citat, USR arată că o lege intrată în vigoare la 9 august interzice consilierilor locali și județeni să cumuleze mandatul cu anumite funcții din administrația publică (în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții). USR susține că, după ce prevederile au început să producă efecte, PSD ar fi intervenit legislativ pentru a elimina consecințele incompatibilităților constatate. Totodată, USR afirmă că, în aceeași zi, Parlamentul a adoptat două acte normative care ar aplica „principii diferite” privind efectele legii în timp: într-un caz ar fi agravate consecințe pentru un adversar politic, iar în altul ar fi eliminate efectele unei legi deja intrate în vigoare pentru aleși locali. Acuzația de „două tipuri de retroactivitate” Liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș , susține că majoritatea parlamentară ar aplica reguli diferite în funcție de persoanele vizate. „PSD schimbă regulile după ce faptele s-au produs, dar rezultatul depinde de cine este vizat. În cazul lui Dominic Fritz , retroactivitatea a fost folosită pentru a-i agrava sancțiunea. Astăzi, pentru mii de aleși locali, PSD votează o retroactivitate care îi scapă de consecințele unei legi deja intrate în vigoare. Două tipuri de retroactivitate, în funcție de interesul politic.” În aceeași linie, senatoarea USR Cynthia Păun, secretar al Comisiei pentru muncă din Senat, a acuzat PSD că ar încălca principiul neretroactivității legii. „Când este vorba despre un adversar politic, se scrie un articol pe numele lui, se strecoară într-o lege pe jalon european și i se agravează sancțiunea printr-o regulă adoptată ulterior. Când este vorba despre propriii oameni, principiul se inversează: se golește un proiect de lege, i se schimbă titlul, se abrogă un articol întreg din Codul administrativ și se încearcă ștergerea unor încălcări deja produse.” Ce urmează USR spune că strânge semnăturile necesare pentru sesizarea Curții Constituționale. Dacă demersul ajunge la CCR, efectul practic poate fi o întârziere a intrării în vigoare sau o eventuală anulare a modificărilor contestate, în funcție de decizia Curții. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material termene sau un calendar al sesizării. [...]
Qualcomm ridică miza în zona procesoarelor mobile de vârf, iar pragul de 5 GHz anunțat pentru viitorul Snapdragon 8 Elite Gen 6 poate împinge producătorii de telefoane spre modele „Pro” mai scumpe , într-o segmentare mai agresivă a gamei, potrivit Mobilissimo . Compania a confirmat oficial că următoarea platformă flagship va folosi primul CPU pentru telefoane mobile capabil să atingă 5 GHz, pe un nou nucleu Oryon. Configurația rămâne, cel puțin la nivel de structură, cu 2 nuclee Prime și 6 nuclee Performance, însă Qualcomm nu a publicat frecvențele individuale; publicația notează că există „leak-uri” (informații neoficiale) cu valori punctuale, dar confirmarea deocamdată vizează doar atingerea pragului de 5 GHz. De ce contează: segmentarea „Elite” în două variante poate schimba oferta din zona premium O schimbare cu impact comercial este faptul că familia Elite ar urma să fie împărțită în două: Snapdragon 8 Elite Gen 6 și o variantă mai puternică, Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro. Dacă această strategie se confirmă în detaliu la lansare, producătorii de telefoane ar putea diferenția mai clar vârfurile de gamă, cu un „cap de serie” Pro care să justifice prețuri mai ridicate și o versiune standard cu frecvențe mai conservatoare. Mobilissimo precizează că diferențele exacte dintre cele două cipuri nu sunt încă oficializate, iar varianta Pro este principalul candidat pentru implementarea configurației de 5 GHz. Context tehnic: salt față de Gen 5 și noua arhitectură FlexCache Comparativ cu Snapdragon 8 Elite Gen 5, unde CPU-ul Oryon ajunge oficial la 4,74 GHz pe cele două nuclee Prime, trecerea la 5 GHz ar reprezenta un pas vizibil în frecvență. Pentru Gen 5, sursa menționează și faptul că este produs pe 3 nm și că a adus un salt de 20% la performanța CPU și de 35% la eficiență față de generația anterioară. Noutatea arhitecturală majoră pentru Gen 6 este Oryon FlexCache : în locul unor zone de cache (memorie rapidă) rigid separate între grupuri de nuclee, toate nucleele CPU pot accesa un „pool” comun, alocat dinamic în funcție de sarcină. Ideea este reducerea accesărilor către RAM, mai lente și mai costisitoare energetic, cu efecte așteptate în pornirea aplicațiilor, multitasking, editare video, gaming și sarcini de „Agentic AI” (capabilități de inteligență artificială care execută acțiuni mai complexe, în lanț). Ce urmează Prezentarea completă este programată la Snapdragon Summit 2026 , în septembrie, când Qualcomm ar urma să detalieze și componentele conexe platformei: GPU Adreno, NPU Hexagon (acceleratorul pentru AI), modemul și eficiența energetică. [...]
Disputa politică pe legea salarizării riscă să blocheze reforme și bani din PNRR , după ce Sorin Grindeanu a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi invocat pentru ca Parlamentul „să voteze orice lege, indiferent cum e făcută”, potrivit Știrile Pro TV . Liderul PSD acuză Guvernul că nu a livrat o lege a salarizării „bună și echitabilă” și că încearcă să transfere responsabilitatea către alții. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu spune că este de acord cu ideea că „interesul țării” trebuie să primeze, dar susține că acesta nu poate fi separat de interesul cetățenilor, menționând explicit profesori, medici și angajați din serviciile publice. În acest context, el respinge presiunea de a adopta rapid o lege doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. „De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce.” Miza: consens politic și social, nu doar bifarea unui „jalon” Grindeanu afirmă că forma legii salarizării nu ar avea „un minim consens” și enumeră mai multe critici, inclusiv că: nu există acord între ministerele din Guvern; nu este susținută de marile confederații sindicale; ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni; ar nemulțumi inclusiv Comisia Europeană . În aceeași intervenție, el descrie un „tipar” al guvernării conduse de Ilie Bolojan: lipsă de dialog și transferul costurilor către populație, indiferent dacă justificarea este „reforma”, „deficitul” sau un „jalon”. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii.” Contextul financiar: 770 de milioane de euro, deja asumați ca pierdere În același material este menționată și poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social pe legea salarizării și că partidele și-au asumat, conform acordului politic, pierderea a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) aferente acestui jalon din PNRR. Tot potrivit președintelui, partidele ar fi convenit să adopte legea până la finalul acestui an și să respecte, prin viitoarea lege, „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică plafonul/limita totală a cheltuielilor salariale în sectorul public, în parametrii negociați cu Bruxelles-ul). Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne legată de conținutul legii și de lipsa unui acord între actorii politici și sociali. Ținta anunțată pentru adoptare rămâne „până la sfârșitul acestui an”, însă materialul nu oferă un calendar legislativ concret sau o variantă de compromis deja agreată. [...]
