Știri
Știri din categoria Diverse
Descoperirea unui fragment de dronă pe plaja din Saturn a declanșat evacuarea turiștilor și restricționarea accesului, un nou episod care pune presiune pe măsurile de siguranță din stațiunile de la Marea Neagră în plin sezon, potrivit Digi24.
Zona în care a fost găsită bucata de dronă a fost încercuită și restricționată până la sosirea autorităților. Turiștii au fost evacuați și rugați să nu se apropie de perimetru.
Conform informațiilor prezentate, Armata ar urma să stabilească „în minutele următoare” despre ce tip de dronă este vorba și să elimine orice pericol din zona respectivă. Materialul nu precizează, la acest moment, proveniența fragmentului sau dacă există riscuri suplimentare.
Digi24 notează că astfel de situații au devenit mai frecvente în ultima perioadă. În ultimele două zile, două fragmente de drone au fost găsite la Costinești, cazuri care au dus, de asemenea, la evacuarea turiștilor și restricționarea accesului până la verificările specialiștilor; unul dintre fragmentele menționate „nu avea încărcătură explozivă”.
Separat, publicația amintește și un incident din nordul județului Tulcea, unde o dronă s-a prăbușit în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită; ISU a raportat izbucnirea unui incendiu după impact.
Recomandate
Romsilva a atribuit în 2025 contracte de 28,25 milioane lei prin 371 de negocieri fără anunț , o procedură excepțională care ocolește competiția din licitațiile publice, iar în peste 82% dintre cazuri justificarea a fost „extrema urgență”, potrivit unei analize ANAP citate de Digi24 . Deși numărul acestor proceduri a scăzut față de anii anteriori, regia a rămas pe locul al doilea la nivel național ca utilizare a mecanismului. În 2025, Romsilva a publicat 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, față de 860 în 2024 și 1.324 în 2023. În clasamentul național, a fost depășită de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418 proceduri), iar pe locul al treilea s-a situat Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, echivalentul a 0,46% din valoarea totală a procedurilor similare la nivel național în 2025. Ponderea este în creștere față de 2024, când a fost de 0,31%, conform datelor ANAP. Unde s-au dus achizițiile și ce motive au fost invocate ANAP arată că 351 dintre cele 371 de proceduri (94,61%) au fost încadrate în diviziunea CPV 77, care include „servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”, iar cea mai mare parte a vizat servicii de exploatare forestieră. În privința justificărilor: 82,75% dintre proceduri au fost motivate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce, în procedurile competitive inițiale, nu a fost primită nicio ofertă. Agenția notează că datele indică o utilizare frecventă a negocierii fără publicare pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Concentrare în București și Suceava și semnal de control Distribuția teritorială indică o concentrare în București (215 proceduri) și Suceava (106). Restul procedurilor au fost înregistrate în Bihor (30), Tulcea (10), Arad (5), Caraș-Severin (3) și Prahova (2). Președintele ANAP, Raluca Rogoz, avertizează că procedura este o excepție de la mecanismele competitive și recomandă întărirea planificării și a controlului intern: „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că analiza a fost transmisă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și adusă la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, dacă este cazul, măsuri în limitele competențelor legale. Agenția anunță că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare prealabilă și a indicatorilor de performanță din sistemul național de achiziții publice. [...]
Guvernul accelerează reanalizarea proiectului Bala 2 pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă , după scăderea accentuată a nivelului Dunării, potrivit Digi24 . Un Comitet Interministerial, înființat prin decizia premierului interimar Ilie Bolojan , a analizat situația și urmează să verifice dacă soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate mai sunt valabile în contextul schimbărilor hidrologice și climatice din ultimii ani. Miza: continuitatea operării în siguranță a centralei Hotărârea de constituire a comitetului vizează identificarea soluțiilor de alimentare cu apă pentru răcirea reactoarelor actuale și viitoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Autoritățile leagă explicit urgența de scăderea nivelului Dunării și de necesitatea menținerii unui debit suficient pentru funcționarea în condiții de siguranță. Ce presupune proiectul Bala 2 și ce se verifică acum Până la finalul lunii august, comitetul trebuie să reanalizeze studiul de fezabilitate al proiectului Bala 2. Proiectul prevede amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala, intervenție care ar urma să crească debitul pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Specialiștii vor verifica, între altele, dacă: datele folosite inițial în studiul de fezabilitate mai sunt de actualitate; rezultatele estimate inițial mai pot fi obținute; trebuie integrate efectele schimbărilor climatice, modificările apărute în albia Dunării și măsurătorile recente din teren. Finanțare de la buget și blocajul de până acum Ilie Bolojan a transmis că proiectul ar urma să fie finanțat de la bugetul de stat, iar demararea investiției depinde de confirmarea soluțiilor tehnice de către experți. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în 2024, iar proiectul are aviz de mediu, însă lucrările nu au avansat până în prezent, conform informațiilor din articol. Măsuri pe termen scurt: dragaj și inventarierea echipamentelor Pe termen scurt, specialiștii consideră necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche, în direcția Cernavodă. Pentru susținerea intervențiilor, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca (președintele comitetului), a cerut inventarierea echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot fi folosite la dragaj. Instituțiile implicate trebuie să transmită până luni, 17 august, date tehnice pentru evaluarea situației, inclusiv date hidrologice, proiecții privind debitul Dunării, informații despre modificările albiei și măsurători din teren. Calendar și instituțiile implicate Următoarea ședință a Comitetului Interministerial este programată pentru miercuri, 19 august. Până atunci, participanții trebuie să furnizeze date actualizate privind nivelul hidrologic, batimetriile și datele hidromorfologice. Comitetul reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, Administrației Naționale „Apele Române”, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Universității Tehnice de Construcții București, iar la lucrări pot fi invitați și alți specialiști. [...]
Polonia își propune să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB în 2026 , pe fondul unui plan de extindere a armatei la 500.000 de militari până în 2039, potrivit Digi24 . Ținta bugetară, dacă va fi atinsă, ar consolida poziția Varșoviei ca statul cu cea mai mare pondere a cheltuielilor militare din NATO raportat la economie. În 2025, Polonia a alocat aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare, cea mai mare pondere dintre membrii alianței, iar pentru 2026 obiectivul anunțat este 5%. Accelerarea consolidării militare este pusă în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina în 2022 și al îngrijorărilor privind sabotajul și alte „amenințări hibride” atribuite Moscovei. Extinderea efectivelor: de la peste 220.000 la 500.000 până în 2039 Conform datelor Ministerului Apărării din Polonia citate în material, armata poloneză are în prezent peste 220.000 de militari în serviciu activ. Structura include aproximativ 156.000 de soldați profesioniști și 40.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială, restul fiind încadrat în alte forme de serviciu militar activ. Planul guvernului și al conducerii armatei vizează atingerea unui efectiv total de 500.000 de soldați până în 2039, împărțit astfel: aproximativ 250.000 de soldați operaționali; 50.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială; 200.000 de rezerviști. Digi24 notează că extinderea a însemnat o creștere a numărului de militari în serviciu activ cu aproximativ 5.000 de la începutul anului, pe fondul intensificării recrutării și instruirii. Recrutare și instruire: programe pentru civili și voluntari Pe partea operațională, Polonia își extinde baza de recrutare prin programe de educație militară și instruiri scurte pentru civili, inclusiv cursuri de o zi și programul „Vara cu Armata”. Voluntarii pot urma și o lună de instruire militară de bază, urmată de pregătire de specialitate pentru cei care urmăresc o carieră militară. În paralel, guvernul extinde pregătirea civilă prin programul național „Întotdeauna pregătiți”, lansat la sfârșitul lui 2025 și extins în 2026, care oferă instruire voluntară în domenii precum primul ajutor, supraviețuirea, răspunsul la situații de urgență și securitatea cibernetică. Cu peste 220.000 de militari în activitate, Polonia este deja a treia cea mai mare armată din NATO, după Statele Unite și Turcia, iar creșterea bugetului și a efectivelor ar urma să întărească rolul său în arhitectura de securitate a alianței în flancul estic. [...]
Incidentul cu drona prăbușită în Tulcea arată limitele detectării la joasă altitudine și mută accentul pe protecția civilă , într-un context în care astfel de episoade „vor mai fi prezente”, potrivit generalului în rezervă Virgil Bălăceanu , citat de Digi24 . Bălăceanu spune că nu este clar dacă drona prăbușită vineri în județul Tulcea făcea parte dintr-un „roi” (grup) de drone lansate, de regulă, de Rusia în atacuri nocturne asupra porturilor dunărene Reni și Ismail. În opinia sa, Ucraina ar trebui să ofere mai multe informații pentru a lămuri dacă aparatul a fost urmărit pe radarele ucrainene și din ce atac ar fi putut proveni. De ce nu ar fi fost identificată de radarele Armatei Generalul în rezervă explică faptul că problema ține de altitudine: „de regulă, radarele au probleme în a monitoriza o țintă sub 300 de metri”, iar în acest caz ar fi fost vorba, probabil, de o altitudine și mai mică. El mai afirmă că survolul în spațiul aerian al României, către zona Luncavița, a fost „foarte scurt” și că o dronă de tipul Șahed 136 ar parcurge distanța menționată în „sub două minute”. RO-ALERT și întrebarea despre adăpostire Pe componenta de protecție civilă, Bălăceanu ridică problema reacției populației la alertele autorităților, în condițiile în care semnalul RO-ALERT ar fi putut veni cu „2, 3 minute” înainte de impact. „Dacă s-a primit semnalul RO-ALERT înaintea impactului, chiar fie el și cu 2, 3 minute mai devreme, s-a adăpostit cineva în Luncavița?” Din „datele” pe care spune că le are, drona ar fi căzut la sud de Luncavița, însă generalul subliniază că punctul de impact ar fi putut fi și în localitate. Legătura cu atacurile asupra Ismailului și nevoia de schimb de informații Bălăceanu afirmă că, având în vedere momentul zilei și faptul că atacurile cu roiuri au loc, de obicei, noaptea, nu poate lega incidentul de un atac de tip roi asupra Reni sau Ismail. El menționează, totuși, informații atribuite „presei lor” (ucrainene) despre un atac asupra Ismailului în dimineața respectivă, între orele 1:00–2:00, și indică distanțe orientative între Ismail, Reni și Luncavița. În acest context, generalul insistă asupra unui schimb de informații „permanent” la nivel bilateral, mai ales că „drona a explodat”. Mesajul de fond: incidentele pot continua În final, Bălăceanu susține că Rusia folosește inclusiv zona de frontieră și Dunărea pentru manevre menite să „înșele” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei și amintește un episod anterior cu drone detectate, dintre care una ar fi intrat temporar în spațiul aerian al României. „Trebuie să trăim cu asemenea incidente. Ele vor mai fi prezente.” [...]
Două explozii în Italia și Bulgaria, urmate de un incident cu drone în Germania, pun presiune pe securitatea lanțului european de apărare , într-un moment în care autoritățile evaluează riscul de sabotaj și alte amenințări „hibride”, potrivit Digi24 . O explozie puternică a avut loc joi la o fabrică de muniție din apropierea Romei, operată de KNDS Ammo Italy , filială a grupului franco-german de apărare KNDS. Incidentul a fost precedat de un incendiu, iar pompierii și poliția erau deja la fața locului când s-a produs explozia. Nu au fost raportate victime, iar primarul din Colleferro, Giulio Calamita, a spus că „ar fi fost o tragedie” dacă fabrica ar fi fost plină de angajați, menționând că unitatea era închisă pentru vacanța de vară. Fabrica produce muniție de calibru mediu și mare, inclusiv obuze de artilerie de 155 mm furnizate Ucrainei prin Agenția Europeană de Apărare. KNDS a transmis că circumstanțele exploziei sunt investigate. Incidente apropiate în timp, fără legătură confirmată Explozia din Italia a venit la trei zile după un alt incident major în Bulgaria, unde mai multe explozii au afectat o fabrică de armament care a furnizat muniție Ucrainei. Autoritățile au indicat drept cauză inițială un incendiu la un camion din depozitul operat de EMCO, care ar fi dus la explozii și la distrugerea unui depozit. EMCO, descrisă ca unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria, a exclus posibilitatea unei erori umane. Oficialii bulgari au afirmat că, în acest moment, nu există dovezi privind o interferență străină. Totuși, cazul readuce în atenție avertismentele anterioare ale proprietarului EMCO, Emilian Gebrev, privind posibile sabotaje rusești îndreptate împotriva companiei și a industriei de apărare din Bulgaria. Ancheta din Germania: drone și suspiciuni de „atac hibrid” Separat, în Germania este investigat un presupus atac cu drone la Aeroportul Leipzig/Halle , săptămâna trecută. O dronă despre care se presupune că era echipată cu explozivi a fost găsită lângă un avion de marfă ucrainean, iar o a doua dronă suspectă s-a ciocnit cu un avion de marfă în timpul unei manevre de reluare a aterizării; aeronava a aterizat în siguranță, cu avarii minore. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a numit incidentul de la Leipzig un „atac hibrid” și a spus că nu poate exclude implicarea „puterilor străine”. Potrivit unor relatări din presa americană, oficiali ai serviciilor de informații din SUA ar fi evaluat că Rusia este probabil în spatele complotului, însă autoritățile germane nu au identificat încă un suspect. De ce contează pentru Europa Cele trei episoade sunt investigate separat, iar, la acest moment, nu există dovezi care să indice o legătură între ele sau să arate că exploziile de la fabricile de muniție au fost provocate de o interferență străină. Totuși, faptul că au avut loc la intervale scurte atrage atenția în contextul în care autoritățile europene reevaluează riscurile de sabotaj și alte forme de activitate hibridă care pot afecta infrastructura de apărare și logistică. [...]
Scăderea debitului Dunării la 1.300 mc/s până pe 21 august poate pune presiune pe transportul fluvial și pe activitățile economice dependente de apă , potrivit Digi24 , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru secțiunea Baziaș, la intrarea în țară. Conform INHGA, debitul va fi „relativ staționar” la 1.400 mc/s vineri și sâmbătă, după care va intra pe o traiectorie de scădere ușoară, până la 1.300 mc/s în 21 august. Nivelul prognozat rămâne mult sub media multianuală a lunii august, indicată la 3.900 mc/s. În aval de Porțile de Fier , debitele ar urma să fie relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când este așteptată o scădere ușoară pe sectorul Giurgiu–Tulcea. De ce contează pentru economie și operațiuni Un debit redus înseamnă, în practică, condiții mai dificile pentru navigație și pentru activitățile care depind de apă (de la transport fluvial la anumite operațiuni industriale), prin limitări de încărcare, timpi mai mari și costuri logistice potențial mai ridicate. Digi24 nu indică măsuri concrete sau estimări de impact, dar prognoza confirmă menținerea unui regim hidrologic sub normalul perioadei. Context: efecte deja resimțite în energie, potrivit altor relatări Într-un material separat preluat de G4Media, care citează Agerpres și declarații ale Ministerului Energiei, este menționat că debitele foarte scăzute au fost asociate cu oprirea celor două reactoare de la Cernavodă și cu apeluri la consum responsabil în orele de vârf. Aceste informații nu sunt detaliate în articolul Digi24, dar conturează contextul mai larg în care evoluția Dunării este urmărită atent de autorități și de operatorii economici. Pentru intervalul următor, reperul rămâne data de 21 august, când INHGA estimează atingerea pragului de 1.300 mc/s la intrarea Dunării în România. [...]
