Știri
Știri din categoria Diverse

Elena Lasconi a respins public „naționalismul sănătos” invocat de președintele Nicușor Dan, calificând conceptul drept „prostie” și mutând discuția spre criterii de performanță la guvernare, potrivit Digi24. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care retorica identitară revine în prim-planul politic, iar miza devine cine poate susține cu rezultate concrete mesajele despre „interesul național”.
Lasconi a spus că nu există un astfel de concept și a criticat asocierea patriotismului cu gesturi simbolice, mai ales în campanii electorale.
„O prostie. Nu există așa ceva. Cum adică «naționalism sănătos»? Nu. Hai să vorbim despre lucrurile reale.”
În intervenția sa, fosta candidată la alegerile prezidențiale a insistat că evaluarea politicienilor ar trebui să se facă în funcție de realizări, nu de declarații sau simboluri. Mesajul ei a fost formulat ca o provocare directă către cei aflați la putere.
„Dacă ești așa de român, ce-ai făcut, mă, tu, ăsta care ești la guvern acum, care ești la conducere? Ce-ai făcut? Concret, ce-ai făcut?”
Tot în acest registru, Lasconi a invocat exemple de proiecte pe care spune că le lasă „în urma” sa, precum „școli, spitale, policlinică, creșă” și a menționat intenții de investiții în „drumuri” și „parcuri pentru copii”.
Declarațiile au fost făcute la Digi24, în cadrul emisiunii „În fața ta”, care, conform postului, poate fi urmărită integral sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 14:00.
Dincolo de disputa de limbaj, intervenția indică o linie de atac politică axată pe responsabilitatea executivă și pe rezultate măsurabile, într-o perioadă în care temele identitare sunt folosite frecvent pentru a mobiliza electoratul.
Recomandate

Amânarea instalării unui guvern până după 15 octombrie riscă să blocheze rectificarea bugetară , într-un moment în care mai multe instituții și primării cer fonduri, inclusiv pentru decontarea lucrărilor din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, potrivit Libertatea . În material, Libertatea descrie un scenariu politic în care președintele Nicușor Dan ar pregăti terenul pentru o nouă nominalizare de premier, după ce Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar avea șanse reduse să treacă de votul Parlamentului. Data probabilă pentru instalarea unui nou guvern este plasată după raportul de evaluare al agenției Standard & Poor’s . Calendarul politic: „flexibilitate” și o nouă desemnare Din New York, Nicușor Dan a vorbit despre „flexibilitate” în negocierile pentru formarea guvernului, deși procedura pentru Guvernul Mureșan nu ar fi fost finalizată. Într-un interviu pentru Cotidianul, președintele a spus că, dacă nu se ajunge la un guvern, prin nominalizarea pe care o va face va încerca să excludă scenariul unui executiv PSD sprijinit și de AUR. „Pentru moment suntem în situația unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părțile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu.” Potrivit sursei, în PNL ar exista o mișcare de repoziționare: public, unii lideri ar semnala revenirea la sprijin pentru Guvernul Mureșan, însă în culise s-ar pregăti un alt premier, cu susținere PSD și cu șanse mai mari de a trece de Parlament. Libertatea notează că, în cele mai bune scenarii, Guvernul Mureșan ar putea strânge „aproximativ 200 de voturi” fără sprijinul PSD, ceea ce ar face probabilă o nouă desemnare. De ce se împinge decizia după 15 octombrie Materialul susține că șansele de instalare a unui nou guvern înainte de 15 octombrie sunt „foarte mici”, inclusiv din cauza posibilității prelungirii calendarului parlamentar până după raportul Standard & Poor’s. Sursa indică și o vulnerabilitate procedurală: termenul constituțional de 10 zile se referă la perioada în care premierul desemnat trebuie să vină cu programul de guvernare și lista de miniștri, însă pentru stabilirea votului în plen nu există un termen obligatoriu, ceea ce permite tergiversări. Ca precedent, este invocat cazul Guvernului Negoiță (2009) , când audierile și votul au fost amânate mai mult de o lună, inclusiv prin blocaje în Birourile Permanente Reunite. În acel context, Radio România Actualități relata că se discuta inclusiv despre posibilitatea dizolvării Parlamentului, iar Liviu Negoiță și-a depus mandatul înainte de vot. Miza bugetară: rectificarea și presiunea pe finanțarea locală În paralel cu jocul politic, Libertatea semnalează o problemă „majoră” pentru decidenți: cum se face rectificarea bugetară în condițiile în care: „numeroase instituții au nevoie de bani”; există „solicitări în cascadă de la primării”; primăriile trebuie să deconteze lucrări din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”. În lipsa unui guvern instalat și funcțional, rectificarea bugetară devine dificil de gestionat, iar presiunea se poate transfera rapid în zona operațională a administrației locale (plăți, decontări, continuitatea lucrărilor). Ce scenarii de premier sunt vehiculate Conform surselor citate de Libertatea, „culoarul” ar fi pregătit pentru o desemnare a lui Sorin Grindeanu, dar este menționată și varianta unui premier tehnocrat, cu miniștri politici, majoritatea din PSD. Într-o astfel de formulă, PSD ar condiționa participarea de obținerea unor poziții-cheie, precum vicepremier și/sau secretarul general al Guvernului. În același timp, chiar dacă Mureșan ar forța un vot înainte de 2 octombrie, sursa arată că instalarea unui alt guvern până la jumătatea lunii octombrie rămâne greu de realizat, din cauza pașilor obligatorii: consultări, depunerea listei și programului, audieri și vot în plen. Un lider PNL din Senat, Glad Varga, este citat cu o estimare publică potrivit căreia criza s-ar putea prelungi până la „sfârșitul lui octombrie sau chiar mai departe”. [...]

Invitația SUA către Vladimir Putin la summitul G20 redeschide canalul diplomatic Washington–Moscova , însă Kremlinul spune că va cântări participarea și că decizia va fi luată „pe cale diplomatică”, potrivit Stirile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că administrația Trump l-a invitat oficial pe liderul rus la reuniunea anuală a G20, programată în decembrie, la Miami, Florida. Rubio a prezentat invitația drept o oportunitate pentru Putin de a interacționa nu doar cu președintele SUA, ci și cu alți lideri mondiali. Din partea Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia este „recunoscătoare și apreciază această invitație” și că va analiza dacă o acceptă. „Vom lua o decizie și vom rezolva problema pe cale diplomatică.” De ce contează: semnal de dezgheț, dar fără angajamente Mesajul Kremlinului indică disponibilitatea de a menține deschis un canal de dialog la nivel înalt, fără a confirma însă prezența lui Putin la summit. În același timp, invitația SUA vine pe fondul discuțiilor despre posibile formule de reducere a tensiunilor legate de războiul din Ucraina, în special în zona infrastructurii energetice. Context: ultima întâlnire Trump–Putin și miza „armistițiului energetic” Putin și Donald Trump s-au întâlnit ultima dată la Anchorage, Alaska, în august 2025, când liderul rus a făcut prima vizită în Statele Unite după zece ani, notează materialul. De asemenea, Putin nu a mai vizitat cele 48 de state continentale ale SUA dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În paralel, Rubio a îndemnat Moscova și Kievul să convină un „armistițiu energetic” — o încetare limitată a atacurilor asupra infrastructurii energetice — despre care a spus că nu ar opri războiul, dar ar putea deveni o „platformă” pentru un acord mai amplu, relatează AFP, citată de Agerpres. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de luni de zile fie un armistițiu complet, fie unul parțial axat pe energie, solicitări pe care Kremlinul le-a respins constant, susținând că vrea o încetare definitivă a conflictului, nu un armistițiu „inutil”, mai arată articolul. Ce urmează În acest moment, potrivit informațiilor prezentate, Moscova nu a anunțat dacă Putin va accepta invitația la G20. Singurul angajament comunicat public este că decizia va fi analizată și tratată „pe cale diplomatică”, iar summitul este programat pentru luna decembrie, la Miami. [...]

PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]

TollRo devine obligatoriu de la 1 octombrie, iar transportatorii trebuie să treacă la plata pe distanță : platforma a ieșit din testare și va emite documente oficiale pentru taxarea rutieră, potrivit Digi24 . CNAIR anunță că etapa de testare începută pe 15 septembrie s-a încheiat, iar de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică. Pentru vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone, tariful TollRo va fi plătit în funcție de distanța parcursă. În comunicarea CNAIR, compania spune că aplicația mobilă și portalul au fost testate „în condiții reale”, iar funcționalitățile și fluxurile de plată au fost „monitorizate și optimizate” pe baza sugestiilor utilizatorilor. Cine intră sub incidența TollRo și pe ce drumuri Noul tarif se aplică vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de marfă, inclusiv vehiculelor de transport mixt asimilate. Sistemul acoperă: drumuri naționale; drumuri expres; autostrăzi. Spre deosebire de rovinietă (taxă pe perioadă), TollRo se calculează în funcție de distanța parcursă, masa vehiculului, clasa de emisii EURO și categoria drumului folosit. Modul de calcul este stabilit prin ordin al ministrului Transporturilor publicat în Monitorul Oficial nr. 940 din 10 octombrie 2025. Cum se plătește: tichet de rută sau tarifare pe traseul efectiv Plata TollRo va fi posibilă în două variante: tichet de rută , cumpărat în avans pentru un traseu stabilit înaintea călătoriei; tarifare în funcție de distanța efectiv parcursă , cu traseul înregistrat prin aplicația mobilă TollRo; plata se va putea face din portofelul electronic, cu cardul sau în numerar, prin canalele disponibile. Portalul etoll.ro va permite, între altele, crearea contului, înrolarea vehiculelor și flotelor, cumpărarea rovinietei și a tichetului de rută, plus administrarea portofelului electronic și a facturilor. Aplicația mobilă TollRo (gratuită, iOS și Android) va fi folosită și pentru înregistrarea traseului necesar calculării tarifului. Rovinieta va putea fi cumpărată în continuare și de la distribuitori autorizați sau prin SMS. La punctele de vânzare CNAIR și la punctele de trecere a frontierei vor putea fi achiziționate atât rovinieta, cât și tichetul de rută, iar plata în numerar va fi disponibilă în puncte selectate. Context: CNAIR ceruse amânare, dar termenul rămâne 1 octombrie Anunțul privind intrarea în regim operațional vine după ce, cu câteva zile înainte, CNAIR solicitase Guvernului și Ministerului Transporturilor amânarea aplicării TollRo de la 1 octombrie 2026 la 1 aprilie 2027, invocând lipsa unei aplicații tehnice operaționale la termen. Solicitarea era susținută și de transportatori. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a susținut însă că sistemul trebuie să funcționeze din octombrie și că instituția a avut suficient timp pentru pregătire. Ce se întâmplă cu rovinietele deja cumpărate Rovinietele emise până la 30 septembrie 2026 prin sistemul actual își păstrează valabilitatea până la data înscrisă pe document, iar șoferii nu trebuie să cumpere una nouă; verificarea se va face automat în trafic. Vânzarea prin sistemul actual se oprește pe 30 septembrie, la ora 23:59. Din 1 octombrie, ora 00:00, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise exclusiv prin noul sistem electronic. Plata TollRo prin furnizori de servicii de tarifare rutieră electronică interoperabili cu sistemele din Uniunea Europeană ar urma să devină disponibilă începând cu 15 ianuarie 2027. [...]

UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]

Ungaria își taie drastic expunerea la creditul european pentru apărare , reducând cererea de împrumut din programul SAFE de la 16,4 miliarde de euro la 5,4 miliarde de euro, potrivit Digi24 . Mișcarea schimbă dimensiunea finanțării pe care Budapesta ar urma să o atragă prin instrumentul UE cu dobândă redusă și indică o recalibrare a planurilor de achiziții și investiții în apărare. Decizia a fost confirmată vineri de Comisia Europeană , prin purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, după ce autoritățile ungare au informat Bruxelles-ul că vor limita cererea la 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei), în cadrul „Security Action For Europe” (SAFE). Suma este „mai puțin de jumătate” din cele 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) solicitate inițial de fostul premier Viktor Orbán. De ce contează: mai puțini bani, altă anvergură a programelor de înarmare Reducerea cererii înseamnă, în practică, o scădere a volumului de finanțare ieftină pe care Ungaria ar fi putut-o folosi pentru consolidarea industriei de apărare și pentru achiziții militare. SAFE este un program de împrumuturi cu dobândă redusă lansat de Bruxelles anul trecut, cu un pachet total de 150 de miliarde de euro, destinat distribuirii către 19 state membre. În plus, SAFE vine cu condiții de eligibilitate pentru achiziții: cel puțin 65% din valoarea sistemului de armament cumpărat trebuie să provină dintr-un stat membru UE, din Ucraina sau dintr-o țară din Spațiul Economic European ori Asociația Europeană a Comerțului Liber; restul de 35% poate proveni din țări terțe. Context politic: noul guvern invocă riscuri de corupție asociate vechii propuneri Propunerea inițială a fost contestată de actualul prim-ministru Peter Magyar , care a preluat funcția în aprilie. Potrivit informațiilor citate în material, Magyar ar fi dorit să reevalueze planul din cauza unor presupuse riscuri de corupție legate de guvernul anterior. Regnier a spus că noile autorități au avut posibilitatea să reevalueze situația și au decis să solicite o sumă mai mică decât cea alocată inițial Ungariei: „Am fost întotdeauna foarte clari cu noile autorități și cu noul guvern ungar, precizându-le că vor putea să evalueze situația actuală, iar acum au decis să solicite o sumă mai mică decât cea pe care am alocat-o inițial Ungariei.” Italia, un alt exemplu de cerere redusă în SAFE Tot vineri, Comisia a confirmat și cererea Italiei: 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) prin SAFE, circa jumătate din cele 14,9 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) anticipate inițial de guvernul Giorgiei Meloni. Materialul notează că anunțul vine după negocieri tensionate între Bruxelles și Roma privind alocarea, care nu a fost finalizată oficial, dar a generat tensiuni între cele două capitale. SAFE este parte din planul „Readiness 2030” al Comisiei Europene, care vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro în cheltuieli suplimentare pentru apărare până la finalul deceniului, cu accent pe achiziții de produse de apărare considerate prioritare. [...]