Știri
Știri din categoria Diverse
O eroare de identificare în noul sistem biometric EES poate genera blocaje și costuri operaționale în punctele de frontieră, după ce o britanică a fost oprită și interogată pe aeroportul din Cluj-Napoca, fiind confundată cu sora ei geamănă identică, potrivit Digi24.
Incidentul, relatat inițial de POLITICO, a avut loc la sfârșitul lunii mai, când femeia încerca să se întoarcă în Regatul Unit din Cluj-Napoca. Autoritățile române i-au spus că ieșirea ei din spațiul Schengen nu fusese înregistrată după o presupusă vizită la Amsterdam, în aprilie 2026, deși ea nu călătorise acolo; în schimb, sora ei geamănă identică fusese în Olanda.
Femeia a fost interogată aproximativ 15 minute și, după ce a explicat că are o soră geamănă, polițiștii de frontieră au suspectat inițial că și-ar fi împrumutat pașaportul, acuzație pe care aceasta a negat-o.
Niovi Vavoula, expert în politici de securitate cibernetică la Universitatea din Luxemburg, a spus că incidentul ar putea fi rezultatul a două erori: o înregistrare greșită a ieșirii surorii din Amsterdam și o verificare necorespunzătoare făcută la Cluj. Potrivit acesteia, regulamentul EES prevede că identificarea nu trebuie făcută doar pe baza imaginii faciale, ci și prin verificarea amprentelor și a datelor din pașaport, care în cazul celor două surori erau diferite.
„Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că autoritățile nu sunt suficient de bine instruite și se bazează pe imaginile faciale ca unică metodă de identificare”, a declarat Vavoula pentru POLITICO.
Experta a mai invocat „biasul de ancorare” (tendința de a rămâne la primul indiciu și de a ignora restul informațiilor), în contextul în care sistemul este nou și pot apărea probleme.
După apariția articolului, Poliția de Frontieră Română a anunțat că a făcut o analiză internă și susține că EES a funcționat corespunzător, dar datele au trebuit „corectate” de personalul de frontieră, care nu ar fi respectat „procedurile operaționale aplicabile”. Instituția spune că a organizat instruiri suplimentare și că este vorba despre un incident izolat.
Comisia Europeană a transmis că nu comentează cazuri individuale, dar a precizat că statele membre sunt responsabile pentru datele introduse în EES, iar Executivul european nu are acces la acestea. Totodată, Comisia reamintește că, la prima intrare în Schengen, călătorii trebuie să furnizeze atât date biometrice, cât și datele din pașaport, pentru identificare separată.
În cazul în care o persoană consideră că datele i-au fost prelucrate incorect, poate cere rectificarea și completarea informațiilor personale, adresându-se autorităților competente ale statului membru, fie la frontieră, fie ulterior.
EES se aplică vizitatorilor din afara UE și a spațiului Schengen, iar Digi24 notează că impactul este deosebit pentru britanici: în 2024, cetățenii Regatului Unit au făcut peste 63 de milioane de călătorii către statele UE. Situația este complicată și de controalele comune de frontieră desfășurate pe teritoriul britanic, inclusiv la gara St Pancras din Londra și la terminalul Tunelului Canalului Mânecii, unde pasagerii trec prin controlul pașapoartelor UE înainte de îmbarcare.
În acest context, ministrul britanic al Transporturilor, Heidi Alexander, s-a întâlnit marți cu comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, pentru a discuta funcționarea sistemului înaintea sezonului estival și pentru a semnala îngrijorări privind posibile perturbări. Guvernul britanic a anunțat și o finanțare de 30,5 milioane de lire sterline pentru creșterea capacității în porturi și gări internaționale, în contextul lansării EES.
EES a fost lansat pe 10 aprilie și înlocuiește ștampilele din pașapoarte cu o bază de date biometrică la nivelul UE. De la introducerea sa, călătorii s-au confruntat cu timpi mai mari de așteptare la frontiere, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut recent că sistemul are încă „probleme tehnice” și că este nevoie de „destul de multă muncă” pentru remedierea lor.
Recomandate
Competiția SUA pentru minerale critice riscă să lase Europa cu mai puține opțiuni și să-i prelungească dependența de China , într-un moment în care UE are nevoie de aceste resurse atât pentru reînarmare, cât și pentru industrii precum semiconductorii și tranziția energetică, potrivit Digi24 , care citează o relatare Wall Street Journal. Miza este lanțul de aprovizionare cu „materii prime critice” (inclusiv pământuri rare), folosite în producția de avioane militare, tancuri și muniție, dar și în electronice și tehnologii verzi. În timp ce guvernele occidentale încearcă să reducă influența Beijingului, puterea de cumpărare a Statelor Unite și politica lor de stimulare a producției interne ar limita opțiunile europene de a securiza volume similare. Diferența de resurse financiare: SUA, mult peste UE În ultimii cinci ani, SUA au alocat „în jur de 46 de miliarde de dolari” pentru proiecte legate de materiile prime critice, potrivit unei analize a Institutului Francez pentru Relații Internaționale, sumă descrisă ca fiind de opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă. Pe lângă bani, Washingtonul folosește un mix de instrumente pentru a-și consolida accesul la resurse: granturi, împrumuturi și scutiri de taxe pentru creșterea producției interne, plus acorduri preferențiale cu state care dețin zăcăminte relevante. Acorduri preferențiale și „cumpărarea producției” înaintea europenilor Articolul menționează că SUA au semnat un acord preferențial cu Republica Democrată Congo , cel mai mare producător de cobalt, și cu Ucraina , pentru acces la mineralele extrase de acolo. În paralel, apar episoade în care europenii ajung prea târziu la negocieri. Un exemplu citat: înaintea unei vizite a comisarului european pentru industrie în Brazilia, acesta ar fi aflat că americanii încheiaseră deja un acord cu doar trei zile mai devreme. Comisarul a descris situația astfel: „Ni s-a spus că au venit americanii, au pus banii pe masă și au cumpărat toată producția până în 2030.” De ce contează pentru companii și industrie în UE Din perspectiva economică și operațională, competiția pentru aceleași resurse poate însemna pentru Europa costuri mai mari și acces mai greu la materiale esențiale pentru: industria de apărare (reînarmare, muniție, platforme militare); producția de semiconductori; proiecte de tranziție verde. În acest context, unii actori din industrie avertizează că realinierea lanțurilor de aprovizionare, finanțată masiv de SUA, creează tensiuni între aliați. Paul Atherley, președinte și fondator al companiei miniere Pensana, este citat spunând: „Pentru alte țări occidentale, este aproape ca un fratricid.” Ce urmează Oficialii americani susțin că vor să lucreze cu aliații pentru a contracara dominația Chinei, însă în scenariul în care proviziile se strâng, prioritatea ar putea deveni acoperirea nevoilor interne ale SUA, potrivit declarațiilor citate în articol. Pentru UE, presiunea rămâne să securizeze rapid contracte și surse alternative, altfel riscul este ca dependența de China să se mențină sau chiar să se adâncească. [...]
Marile companii din UE nu mai au voie să distrugă haine și încălțăminte nevândute din 19 iulie , o schimbare de reglementare care obligă retailerii și producătorii să-și regândească gestionarea stocurilor și a retururilor, potrivit Stirile Pro TV . Interdicția vizează articolele de îmbrăcăminte, încălțămintea și accesoriile vestimentare nevândute și se aplică, în primă etapă, marilor întreprinderi din sectorul textil și al confecțiilor. Companiile pot distruge astfel de produse doar în anumite situații, „de exemplu, din motive de siguranță sau în cazul deteriorării produsului”, conform informațiilor atribuite AFP. Ce obligații noi apar pentru companii Pe lângă interdicția propriu-zisă, firmele trebuie să declare volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină, într-un format standardizat începând din februarie 2027. Comisia Europeană încurajează, ca alternative, revânzarea, recondiționarea, donațiile sau reutilizarea, potrivit unui comunicat citat în material. Extinderea obligațiilor către întreprinderile mici și mijlocii (IMM) este prevăzută într-o etapă ulterioară, din iulie 2030. De ce contează: ținta este reducerea deșeurilor și a emisiilor Argumentul Bruxelles-ului este reducerea deșeurilor și a impactului climatic. Comisia Europeană estimează că, anual, în Europa, între 4% și 9% din articolele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate, iar risipa ar genera aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparat în articol cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Materialul indică și exemple naționale: în Franța există deja interdicția de a arunca produse nealimentare noi nevândute, acestea trebuind reutilizate sau donate. Comisia mai arată că fenomenul este alimentat și de „ultra fast-fashion”, iar în Germania „aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an”. Implicații pentru România: documentație, raportări și „ultima instanță” În contextul pieței românești, articolul arată că măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și că regula se aplică de la 19 iulie pentru companiile mari, iar pentru întreprinderile mijlocii din 2030. În paralel, firmele trebuie să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027 raportarea va fi standardizată la nivel european, potrivit unui document publicat pe site-ul Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, citat de Știrile Pro TV. Documentul menționat mai prevede că distrugerea ar trebui să rămână soluția de ultimă instanță, reciclarea fiind preferată eliminării sau valorificării energetice. Pentru derogări, operatorii economici trebuie să păstreze documentație justificativă timp de cinci ani (inclusiv rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală) și să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor, pentru o sortare și valorificare mai eficientă a materialelor. [...]
O hartă națională nouă poate schimba modul în care sunt prioritizate intervențiile pe drumuri și în zone turistice expuse la căderi de roci, după ce cercetătorii au identificat aproximativ 1.500 km² din România ca având risc ridicat, în special în Carpați, potrivit Stirile Pro TV . Harta a fost realizată în urma unei cercetări coordonate de universități din București și Iași, împreună cu Academia Română, și a fost publicată în jurnalul „Scientific Reports”, din portofoliul „Nature”. Studiul a analizat peste 1.700 de locuri în care s-au produs astfel de incidente, iar zonele cu risc sunt evidențiate pe hartă cu roșu. Ce înseamnă operațional: unde ar putea apărea măsuri Conform materialului, cercetarea urmează să ajungă și la Ministerul Transporturilor „pentru eventuale măsuri” în zonele de risc. Relevanța practică este directă pentru infrastructura de transport și pentru zonele cu trafic turistic, unde căderile de roci pot genera restricții, lucrări de protecție sau intervenții mai frecvente. Cercetătorii arată că cele mai predispuse sunt: suprafețele abrupte; sectoarele de defilee și chei străbătute de infrastructura de transport; siturile geoturistice care atrag mulți turiști. Cum a fost făcută harta și ce factori cresc riscul Pentru a estima probabilitatea de căderi de roci, echipa a analizat relieful, tipul de rocă, vegetația și condițiile meteo. Unul dintre autorii citați indică și sezonalitatea: declanșarea ar fi mai frecventă în perioadele de tranziție, dar poate apărea și vara. „Dacă roca e acoperită de depozite sau de vegetație, probabilitatea să apară alunecări e mai redusă. Declanșarea este mai frecventă în perioadele de tranziție, dar se pot întâmpla și vara.” Zone menționate cu risc ridicat Printre zonele unde este recomandată prudența, cercetătorii enumeră Cheile Bicazului, Defileul Oltului, Valea Prahovei și Transfăgărășanul, alături de mai multe masive din Carpați. „Zonele turistice aflate în proximitatea acestor versanți sunt, practic, cele mai predispuse.” Cercetarea a fost realizată în ultimii trei ani și a fost finanțată prin PNRR , iar următorul pas indicat în material este transmiterea concluziilor către Ministerul Transporturilor, pentru decizii privind gestionarea riscului în teren. [...]
Un atac cu peste 400 de drone asupra regiunii Moscova ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă , după ce primarul capitalei ruse a raportat că „cea mai mare parte” a aparatelor a fost doborâtă, potrivit Digi24 . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a scris pe Telegram că, în intervalul 20:30–05:00, „peste 400 de drone inamice” s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, iar apărarea antiaeriană ar fi neutralizat majoritatea aparatelor „încă departe de oraș”. El a precizat că 85 de drone au fost distruse pe măsură ce se apropiau de Moscova, informație relatată de Agerpres. Pe partea de efecte la sol, un spital din Domodedovo a anunțat pe Telegram că șase persoane cu arsuri provocate de o explozie, de gravitate diferită, au fost transportate la spital, fără să precizeze dacă rănile au legătură cu atacul cu drone, potrivit AFP. Domodedovo este o suburbie a Moscovei unde se află unul dintre aeroporturile internaționale ale capitalei ruse. Guvernatorul regional, Andrei Vorobiov, a comunicat că există pagube în Domodedovo, Podolsk și Odințovo, menționând locuințe private și infrastructuri civile avariate în urma căderii fragmentelor de drone doborâte. Tot el a spus că, „potrivit informațiilor preliminare”, o persoană a fost rănită la Domodedovo după un incendiu izbucnit într-o locuință privată, iar o alta pe autostrada M-4, unde o dronă a căzut lângă un vehicul, fără să fie clar dacă este vorba despre noi răniți sau despre persoane incluse în bilanțul anterior. În context, atacurile au loc după ce Kievul a fost vizat în noaptea de sâmbătă spre duminică de „cel mai important atac cu rachete balistice”, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a vorbit despre o persoană ucisă și 16 răniți. Digi24 notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Rusiei, afirmând că vizează în special infrastructurile de hidrocarburi, pentru a diminua capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. [...]
Adrian Veștea își aliniază public poziția cu Platforma Liberal-Conservatoare din PNL , un semnal de repoziționare internă cu potențial de a influența direcția partidului și, implicit, agenda de guvernare , potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov, menționat ca a doua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, spune că demersul urmărește reafirmarea identității doctrinare a PNL și promovarea valorilor liberal-conservatoare. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Veștea afirmă că este membru PNL de 30 de ani și susține că „liderii vin și pleacă”, însă valorile partidului rămân, enumerând libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor, toleranța, libertatea de întrunire și de asociere. El argumentează că exprimarea unui punct de vedere în interiorul partidului nu ar trebui să fie sancționată și că dezbaterea internă este esențială. Miza: presiune pentru schimbarea modului de decizie în partid Veștea avertizează că „un partid în care se aude o singură voce nu este un partid democratic” și că renunțarea la dezbatere reduce capacitatea de adaptare. În aceeași logică, el descrie PNL ca „un loc al dialogului” în care deciziile importante ar trebui luate prin consultare și respect față de opiniile membrilor. Contextul invocat: „provocări economice, sociale și politice” În mesajul citat de Digi24, Veștea plasează apelul la „matricea identitară” într-un moment pe care îl descrie drept complicat pentru România, cu „provocări economice, sociale și politice majore”. În acest cadru, el susține că PNL ar trebui să revină la principiile care i-au definit identitatea și relevanța istorică și să rămână un spațiu de „dialog autentic”, în care diversitatea opiniilor este „o resursă”. Articolul Digi24 nu oferă detalii despre pașii următori ai Platformei Liberal-Conservatoare sau despre o reacție a conducerii PNL la poziționarea lui Veștea; informațiile disponibile se limitează la declarațiile sale publice. [...]
Volodimir Zelenski ia în calcul demiterea comandantului-șef Oleksandr Sîrski , într-o încercare de a limita o criză internă care riscă să afecteze funcționarea armatei ucrainene în plin război, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: o schimbare la vârful forțelor armate ar trebui să fie făcută fără să destabilizeze defensiva pe front. Informația apare pe fondul unor proteste în mai multe orașe din Ucraina, după demiterea ministrului civil al Apărării, Mykhailo Fedorov , decizie care a scos la suprafață tensiuni vechi între conducerea politică și cea militară. Libertatea relatează că Financial Times a scris despre intenția lui Zelenski de a-l schimba pe Sîrski pentru a „detensiona revolta publică și militară” din ultimele zile. Ruptura din vârful Apărării și efectul în lanț Potrivit articolului, relația dintre Fedorov (35 de ani) și generalul Sîrski se degradase până la blocaj, cei doi refuzând să comunice direct, iar Zelenski fiind nevoit să intervină ca mediator. Punctul de inflexiune ar fi venit în această săptămână, când Sîrski i-a prezentat președintelui un ultimatum pentru îndepărtarea ministrului. Zelenski l-a demis pe Fedorov, însă decizia s-a întors rapid împotriva conducerii armatei, alimentând o reacție publică și militară care, conform relatării, a crescut presiunea pentru schimbarea comandantului-șef. Două doctrine militare, un conflict deschis Libertatea descrie conflictul ca o confruntare între două viziuni: Fedorov ar fi promovat o strategie „asimetrică”, bazată pe digitalizare, automatizare și utilizarea masivă a dronelor, susținută de parteneri occidentali și oficiali NATO pentru reforme considerate transparente. Sîrski ar fi rămas atașat unei abordări tradiționale, cu accent pe artilerie și asalturi masive de infanterie. În text este redată și o declarație a lui Fedorov, care îl acuză pe Sîrski că blochează modernizarea și „facilitează corupția”: „Dacă vrem să învingem inamicul în mod asimetric, cu pierderi minime, trebuie să schimbăm comandantul-șef și șeful statului major general.” Presiune din stradă și din armată Demiterea lui Fedorov a declanșat proteste „fără precedent pe timp de război”, cu mii de manifestanți în Kiev (Piața Ivan Franko, în fața biroului prezidențial) și în orașe precum Lviv și Odesa, scandând „Sîrski afară!”. Mișcarea ar fi fost coordonată online, inclusiv de veterani, și ar cere demiterea generalului și reinstalarea lui Fedorov. Ce urmează: evaluări de urgență și condiția unei tranziții „line” Pentru a gestiona impasul, Zelenski ar urma să reunească în acest weekend comandanții militari, cu două obiective menționate în articol: evaluarea situației de pe linia frontului de 1.200 de kilometri și intervievarea unor potențiali candidați la conducerea armatei. Conform unor surse din administrația prezidențială citate în material, Zelenski ar fi hotărât să îl schimbe pe Sîrski, dar doar dacă găsește un lider care să asigure o tranziție fără șocuri, astfel încât apărarea să nu fie slăbită în fața presiunii rusești. În paralel, președintele Ucrainei ar încerca să rezolve și numirea unui nou ambasador la Washington, într-un context diplomatic sensibil. [...]
