Știri
Știri din categoria Diverse
Numărul intrărilor neautorizate de drone în spațiul aerian românesc a accelerat în 2026, iar ritmul pune presiune directă pe operațiunile de apărare aeriană și pe protecția infrastructurii critice din zona Mării Negre, potrivit unei analize din Libertatea.
Din datele oficiale prezentate de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, reiese că peste jumătate dintre dronele străine care au pătruns ilegal în spațiul aerian al României din 2023 până în prezent au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026. Din totalul de 42 de pătrunderi neautorizate identificate de la începutul războiului, 24 au avut loc în 2026.
Escaladarea de la graniță se vede și în intensitatea atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea frontierei: din 121 de atacuri, 55 au fost lansate de la începutul lui 2026, iar 22 doar în ultimele două luni, conform aceleiași surse. În paralel, avioanele Forțelor Aeriene Române și ale aliaților NATO au fost ridicate de la sol de 78 de ori din 2023 până în prezent pentru misiuni de Poliție Aeriană, dintre care 43 de decolări au fost executate exclusiv în 2026.
Analiza indică cel puțin trei explicații pentru creșterea numărului de drone (sau resturi de drone) găsite în România. Una dintre ele ține de schimbarea dinamicii logistice în zonă, pe fondul atacurilor și contramăsurilor din războiul Rusia–Ucraina.
Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică faptul că, pe măsură ce Rusia a încercat să blocheze folosirea portului Odesa, Ucraina a mutat o parte din exporturi pe rute alternative, în special prin porturile dunărene Reni și Ismail. În acest context, Rusia atacă aceste porturi ucrainene de pe Dunăre, aflate foarte aproape de malul românesc, iar distanța mică face ca unele drone de atac să ajungă pe teritoriul României.
Tot în această logică intră și faptul că navele care pleacă din porturile ucrainene ar încerca fie să iasă spre Marea Neagră mai aproape de țărmurile românesc și bulgăresc, fie să folosească brațul Sulina, ceea ce menține presiunea în proximitatea României.
Un oficial NATO citat în analiză spune că aliații observă două tendințe în războiul purtat de Rusia: atacuri „tot mai dure” și, în același timp, o „minimalizare a efectelor colaterale”, inclusiv asupra civililor și a terților, ceea ce ar explica incursiunile mai dese ale dronelor în spațiul NATO.
„Apetitul pentru risc a crescut față de 2025 și nu mai e nimeni atent”, spune oficialul NATO citat de Libertatea.
Analiza discută și incidentul în care o dronă maritimă cu explozibil a ajuns, pe 20 august, lângă una dintre platformele de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep. Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea afirmă că drona era în derivă și că motorul nu mai funcționa, iar aceasta nu a explodat când a fost lovită de Aviația Română cu tunul de la bordul unui F-16.
Neutralizarea a necesitat intervenția specialiștilor militari EOD (echipe de neutralizare a munițiilor explozive), după ce drona a fost inițial înconjurată pentru a nu ajunge la un picior al platformei.
În același context, Ciorobea susține că ar putea deveni „inevitabilă” o coaliție între România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea infrastructurii critice la Marea Neagră, dar avertizează că România ar putea avea o limitare operațională: insuficiența navelor pentru a asigura un serviciu permanent, dacă un astfel de aranjament ar funcționa similar coaliției de deminare din Marea Neagră.
O întrebare recurentă, potrivit analizei, este de ce doborârile au început abia recent. România a doborât drone de patru ori „în ultimele săptămâni”: de trei ori la final de iulie și o dată pe 16 august.
Explicațiile invocate sunt:
În continuare, România încearcă să obțină de la aliați mai multe sisteme antidronă, iar discuții pe acest subiect au loc inclusiv în această săptămână, conform analizei.
Contraamiralul (r) Ciorobea amintește că Finlanda a ales să închidă spațiul aerian la granița cu Rusia, ceea ce ar însemna doborârea automată a oricărui obiect zburător. În cazul României, o astfel de măsură este descrisă ca improbabilă, din motive economice, strategice și politice, inclusiv pentru că spațiul aerian – mai ales în Dobrogea – este foarte aglomerat, iar companiile aeriene evită deja rutele afectate de conflicte armate.
În practică, soluția urmată de majoritatea aliaților ar fi, potrivit lui Ciorobea, angajarea dronelor de către aviație, cu atenție la riscul pentru ceea ce se află la sol.
Recomandate
Forțele Aeriene Române își extind capacitatea de transport și intervenție prin primirea unei aeronave C-130H Hercules transferate gratuit de Guvernul SUA, potrivit Digi24 . Predarea-primirea este programată miercuri, la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, într-o ceremonie organizată de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Avionul este transferat prin Programul american Excess Defense Articles (EDA), destinat echipamentelor militare excedentare, iar aeronava devine a opta de acest tip intrată în dotarea Armatei României prin acest mecanism, conform MApN. La ceremonie sunt anunțați ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg. MApN leagă evenimentul de aproape 30 de ani de Parteneriat Strategic România–SUA , pe care îl indică drept sursa unor rezultate concrete în domeniul apărării. Ce aduce operațional noul C-130H Hercules MApN descrie C-130H Hercules ca o aeronavă de transport „versatilă și fiabilă”, cu utilizări multiple. În configurația menționată de minister, aeronava poate fi folosită pentru: transport aerian; evacuare medicală; asistență umanitară; intervenții și ajutor în caz de dezastru. Context: România folosește programul EDA din 1996 România beneficiază de programul EDA din 1996, când modelele C-130B au fost integrate în flota de transport a Forțelor Aeriene Române. Noua aeronavă C-130H continuă această linie de dotare prin transferuri din categoria de echipamente excedentare ale SUA. În informațiile publicate nu sunt precizate costuri de operare, modernizări sau un calendar de integrare în misiuni după ceremonie. [...]
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina continuă, iar riscul de întreruperi de curent rămâne ridicat , în ciuda unei declarații a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Moscova și Kievul ar fi convenit o încetare a focului „în domeniul energetic”, relatează Digi24 . Volodimir Zelenski a spus că Rusia a lovit șase obiective energetice ucrainene la câteva ore după postarea lui Trump pe Truth Social . Președintele ucrainean a indicat că au fost vizate „benzinăriile ucrainene, infrastructura energetică și alte obiective”, informație relatată de BBC, preluat de News.ro. În orașul Izium au fost întreruperi de curent după ce un atac a distrus rețelele electrice, potrivit agenției ucrainene de stat Ukrinform. În același timp, infrastructura energetică și feroviară din vestul Ucrainei a fost, de asemenea, ținta unor atacuri în cursul nopții. Efect operațional: pene de curent și raționalizarea energiei Operatorul de rețea de stat Ukrenergo a raportat „noi întreruperi de curent” în regiunile Harkov, Donețk și Zaporojie, pe fondul avariilor provocate echipamentelor energetice de atacurile rusești. În unele zone a fost introdusă raționalizarea energiei electrice, pentru a evita supraîncărcarea echipamentelor afectate. Zelenski a afirmat că 33 de persoane au fost rănite în urma atacurilor asupra instalațiilor energetice din întreaga țară și a susținut că Ucraina nu a atacat, în timp ce Rusia a continuat loviturile. Într-o declarație pentru Fox News, el a legat atacurile de reacția Moscovei la mesajul lui Trump. Reacții politice: Moscova contestă ideea de „răgaz”, Trump insistă pe acord Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că Ucraina nu merită „răgazul” pe care l-ar aduce o încetare a focului. Separat, Zelenski a scris pe X că atacurile arată că Rusia „nu este dispusă să accepte un armistițiu energetic”. Întrebat despre propriul anunț privind armistițiul energetic, Trump a susținut că părțile au fost de acord, deși, potrivit întrebării jurnalistului citate în material, „ambele părți susțin că nu au fost de acord cu asta”. Ce urmează: presiune pe rețea și vulnerabilitate pentru consumatori și industrie Din informațiile prezentate, consecința imediată este una operațională: avariile repetate la infrastructura energetică duc la întreruperi de curent și la măsuri de raționalizare, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine pentru funcționarea rețelei și pentru activitatea economică în zonele afectate. În paralel, mesajele contradictorii despre un „armistițiu energetic” sugerează că, cel puțin în acest moment, nu există un mecanism verificabil care să oprească atacurile asupra sistemului energetic. [...]
NATO anunță că își poate modifica rapid dispozitivul de apărare pe flancul estic , după noi atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastelor Bulgariei, potrivit Digi24 . Mesajul indică o posibilă recalibrare operațională a măsurilor de descurajare și apărare în regiune, pe fondul riscurilor crescute pentru securitatea maritimă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis pe platforma X că Alianța „și-a consolidat deja postura pe flancul estic” și că va continua să monitorizeze situația, „ajustând postura noastră de descurajare și apărare în funcție de necesități”. Rutte a mai spus că a discutat cu premierul bulgar Rumen Radev după aceste atacuri. Conform informațiilor prezentate, săptămâna trecută două nave comerciale au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. Lipsa unei atribuiri ferme și suspiciunile Bulgariei În declarațiile citate, Rumen Radev a afirmat că nu există „dovezi solide și clare” pentru a acuza una dintre părți, însă a adăugat că „potrivit logicii evenimentelor, rezultatul înclină în favoarea Rusiei”. În lipsa unei atribuiri oficiale, mesajele NATO rămân centrate pe monitorizare și adaptarea posturii, nu pe indicarea explicită a unui responsabil. Context: avertisment militar către Rusia În același context, principalul responsabil militar al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a avertizat că orice atac împotriva unei țări membre NATO ar fi „complet inutil”, într-un discurs anunțat în prealabil. De ce contează Atacurile asupra traficului comercial din Marea Neagră și reacția NATO pot avea efecte directe asupra securității rutelor maritime din regiune și asupra modului în care Alianța își dimensionează prezența pe flancul estic. În perioada următoare, indicatorul-cheie va fi dacă „ajustarea posturii” se traduce în măsuri concrete suplimentare în zonă, dincolo de monitorizarea anunțată. [...]
Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din largul Bulgariei ridică riscul operațional pentru transportul maritim în Marea Neagră , după ce două vase au fost lovite, iar unul s-a scufundat, potrivit Digi24 . Sofia cere sprijinul UE și NATO pentru investigarea incidentelor și pentru întărirea monitorizării în spațiul aerian și în zonele maritime. Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că două nave comerciale au fost vizate în largul Bulgariei. În urma atacurilor, 15 membri ai echipajului unei nave sub pavilion maltez au fost evacuați în siguranță, iar un marinar de pe cealaltă navă a fost salvat. Radev a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților și relatărilor citate Un marinar de pe nava Chelsea 3 a declarat că vasul a fost lovit de trei ori de o dronă rusească, conform BNT, citată de Novinite. În actualizările prezentate în articol sunt menționate două nave afectate în ultimele atacuri: Azov Concord : a fost lovită și s-a scufundat la 17 mile est de Krapets; 11 marinari au fost dați dispăruți, iar cinci au fost salvați. Chelsea 3 : a fost lovită la 18 mile est de Byala; toți cei 15 membri ai echipajului au fost salvați. Separat, biroul de presă al Administrației Regionale din Varna a transmis (prin BTA, preluată de Agerpres) că nava de mărfuri generale Chelsea 3 , sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană la aproximativ 15 mile marine de orașul bulgar Biala, este ușor înclinată, iar echipajul a fost evacuat și adus la Varna cu o navă a Poliției de Frontieră. Potrivit informațiilor preliminare citate, nu au fost raportate victime. Nava se deplasa din Turcia spre Republica Moldova. De ce contează: presiune pe securitatea navigației și reacție instituțională Radev a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre asistență pentru stabilirea circumstanțelor atacurilor și despre consolidarea capacităților de monitorizare în aer și pe mare. Von der Leyen a condamnat atacurile și a avertizat că acestea pun în pericol viața echipajelor și securitatea în Marea Neagră, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. „Este inacceptabil. Condamn ferm atacurile cu drone asupra navelor comerciale din largul coastelor Bulgariei.” Cooperare regională: discuție cu România Într-o discuție cu Ilie Bolojan, Radev a indicat necesitatea unei cooperări trilaterale mai strânse între Bulgaria, România și Turcia pentru securitatea în regiune și siguranța navigației maritime, potrivit BNT. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre măsuri concrete deja implementate pe rutele comerciale, dar solicitarea de sprijin către UE și NATO indică faptul că autoritățile bulgare urmăresc atât clarificarea rapidă a incidentelor, cât și întărirea supravegherii în zonă. [...]
PSD ar putea prelua portofolii cu impact direct în economie și servicii publice dacă intră în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit unei analize făcute de gazetarul Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Libertatea . În intervenția sa, CTP a avansat scenariul în care PSD ar primi ministere precum Energia, Agricultura, Transporturile și Sănătatea, în timp ce la Apărare, Externe și Finanțe „decide domnul Nicușor Dan”, după cum a formulat acesta. Miza, în această logică, este că portofoliile indicate sunt „foarte sensibile pentru populație”, unde efectele deciziilor se văd rapid în costuri, infrastructură și acces la servicii. De ce contează: portofolii cu efect imediat în prețuri, investiții și servicii Dacă PSD ar ajunge să gestioneze Energia, Agricultura și Transporturile, ar controla zone cu impact economic direct: de la politici energetice și lanțuri de aprovizionare, până la proiecte de infrastructură și funcționarea transportului public. Sănătatea rămâne, la rândul ei, un domeniu cu presiune bugetară și cu efecte sociale imediate. CTP a susținut și că PSD ar urmări „o atribuire directă” în privința viitorului Executiv și a descris drept fezabilă o formulă cu Luca Niculescu premier, miniștri PSD și miniștri tehnocrați, pe fondul așteptării că PNL, USR și UDMR ar putea vota un astfel de guvern. Anticipatele, improbabile în acest moment Întrebat despre posibilitatea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate , CTP a spus că nu vede această variantă ca fiind cea mai probabilă, invocând poziționările anterioare ale președintelui Nicușor Dan, care ar fi respins ideea anticipatelor. În același context, gazetarul a afirmat că PSD ar fi „cel mai îngrozit” de anticipate, pe motiv că partidul s-ar afla „la cel mai scăzut nivel din istoria sa, ca procentaj” (afirmație prezentată ca opinie în intervenția sa). Calendarul politic: lista de miniștri, așteptată pe 15 octombrie În contextul crizei politice, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu să formeze guvernul, iar acesta are 10 zile pentru a veni în Parlament cu lista de miniștri și programul de guvernare, termen indicat pentru 15 octombrie. Între timp, PNL a anunțat, prin Ilie Bolojan, că acceptă să susțină Guvernul Luca Niculescu timp de șase luni și că în acest interval „nu vom vota nicio moțiune de cenzură”. UDMR, prin Cseke Attila, a transmis că, din punctul său de vedere, guvernul „trebuie învestit”, o poziție similară fiind atribuită și lui Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor Libertatea bazate și pe stenograme, PSD ar fi discutat intern varianta să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru jumătate de an, fără ca partidul să nege public această direcție. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
