MApN: 24 din 42 de pătrunderi neautorizate de drone în spațiul aerian al României au avut loc în 2026 - creșterea atacurilor rusești la graniță a dus la 43 de decolări de Poliție Aeriană doar anul acesta

Numărul intrărilor neautorizate de drone în spațiul aerian românesc a accelerat în 2026 , iar ritmul pune presiune directă pe operațiunile de apărare aeriană și pe protecția infrastructurii critice din zona Mării Negre, potrivit unei analize din Libertatea . Din datele oficiale prezentate de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , reiese că peste jumătate dintre dronele străine care au pătruns ilegal în spațiul aerian al României din 2023 până în prezent au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026. Din totalul de 42 de pătrunderi neautorizate identificate de la începutul războiului, 24 au avut loc în 2026. Escaladarea de la graniță se vede și în intensitatea atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea frontierei: din 121 de atacuri, 55 au fost lansate de la începutul lui 2026, iar 22 doar în ultimele două luni, conform aceleiași surse. În paralel, avioanele Forțelor Aeriene Române și ale aliaților NATO au fost ridicate de la sol de 78 de ori din 2023 până în prezent pentru misiuni de Poliție Aeriană, dintre care 43 de decolări au fost executate exclusiv în 2026. De ce se înmulțesc incidentele: rute comerciale mutate și atacuri lângă Dunăre Analiza indică cel puțin trei explicații pentru creșterea numărului de drone (sau resturi de drone) găsite în România. Una dintre ele ține de schimbarea dinamicii logistice în zonă, pe fondul atacurilor și contramăsurilor din războiul Rusia–Ucraina. Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică faptul că, pe măsură ce Rusia a încercat să blocheze folosirea portului Odesa, Ucraina a mutat o parte din exporturi pe rute alternative, în special prin porturile dunărene Reni și Ismail. În acest context, Rusia atacă aceste porturi ucrainene de pe Dunăre, aflate foarte aproape de malul românesc, iar distanța mică face ca unele drone de atac să ajungă pe teritoriul României. Tot în această logică intră și faptul că navele care pleacă din porturile ucrainene ar încerca fie să iasă spre Marea Neagră mai aproape de țărmurile românesc și bulgăresc, fie să folosească brațul Sulina, ceea ce menține presiunea în proximitatea României. NATO: „apetitul pentru risc a crescut” în 2026 Un oficial NATO citat în analiză spune că aliații observă două tendințe în războiul purtat de Rusia: atacuri „tot mai dure” și, în același timp, o „minimalizare a efectelor colaterale”, inclusiv asupra civililor și a terților, ceea ce ar explica incursiunile mai dese ale dronelor în spațiul NATO. „Apetitul pentru risc a crescut față de 2025 și nu mai e nimeni atent”, spune oficialul NATO citat de Libertatea. Marea Neagră și infrastructura energetică: cazul Neptun Deep Analiza discută și incidentul în care o dronă maritimă cu explozibil a ajuns, pe 20 august, lângă una dintre platformele de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep. Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea afirmă că drona era în derivă și că motorul nu mai funcționa, iar aceasta nu a explodat când a fost lovită de Aviația Română cu tunul de la bordul unui F-16. Neutralizarea a necesitat intervenția specialiștilor militari EOD (echipe de neutralizare a munițiilor explozive), după ce drona a fost inițial înconjurată pentru a nu ajunge la un picior al platformei. În același context, Ciorobea susține că ar putea deveni „inevitabilă” o coaliție între România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea infrastructurii critice la Marea Neagră, dar avertizează că România ar putea avea o limitare operațională: insuficiența navelor pentru a asigura un serviciu permanent, dacă un astfel de aranjament ar funcționa similar coaliției de deminare din Marea Neagră. De ce Armata Română doboară acum drone: sistemul Merops și reguli mai flexibile O întrebare recurentă, potrivit analizei, este de ce doborârile au început abia recent. România a doborât drone de patru ori „în ultimele săptămâni”: de trei ori la final de iulie și o dată pe 16 august. Explicațiile invocate sunt: operaționalizarea sistemului antidronă Merops , pus la dispoziția României de SUA în toamna lui 2025 și integrat în dispozitivul de apărare la final de iunie 2026; MApN a precizat atunci că sistemul a trecut prin testare, evaluare și validare operațională și că folosește algoritmi de inteligență artificială pentru detectarea și neutralizarea țintelor mici la altitudini joase; implicare mai mare la nivel NATO și flexibilizarea deciziilor militare , potrivit sursei NATO citate; cadrul legal : din anul trecut, militarii au o lege care le permite să decidă singuri momentul și modul în care doboară o dronă, fără aprobarea ministrului Apărării. În continuare, România încearcă să obțină de la aliați mai multe sisteme antidronă, iar discuții pe acest subiect au loc inclusiv în această săptămână, conform analizei. O opțiune „improbabilă”: închiderea spațiului aerian la graniță Contraamiralul (r) Ciorobea amintește că Finlanda a ales să închidă spațiul aerian la granița cu Rusia, ceea ce ar însemna doborârea automată a oricărui obiect zburător. În cazul României, o astfel de măsură este descrisă ca improbabilă, din motive economice, strategice și politice, inclusiv pentru că spațiul aerian – mai ales în Dobrogea – este foarte aglomerat, iar companiile aeriene evită deja rutele afectate de conflicte armate. În practică, soluția urmată de majoritatea aliaților ar fi, potrivit lui Ciorobea, angajarea dronelor de către aviație, cu atenție la riscul pentru ceea ce se află la sol. [...]