Știri
Știri din categoria Diverse
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, condiționează ieșirea din criza politică de retragerea PSD din prim-plan sau de alegeri anticipate, potrivit Digi24. Mesajul ridică miza blocajului guvernamental: fără o reconfigurare a raportului de forțe în coaliție, scenariul anticipatelor rămâne pe masă, cu efect direct asupra stabilității executive.
Buzoianu (USR) a spus, vineri seară, la B1 TV, că există „doar” două variante pentru depășirea crizei: PSD „să facă un pas în spate” sau organizarea de alegeri anticipate.
„Noi, astăzi, o ieșire din această criză avem doar în măsura în care PSD face un pas în spate sau în măsura în care avem alegeri anticipate. Una dintre cele două, altă variantă nu există astăzi.”
În intervenția sa, ministra interimară a criticat poziția PSD în contextul crizei politice, susținând că social-democrații ar fi transmis că pot reveni rapid la conducerea administrației. În relatarea sa, PSD „s-a lăudat” că ar putea „în cinci zile” să readucă „toată administrația PSD la conducere”.
Buzoianu a acuzat, totodată, PSD că ar fi încălcat angajamente asumate față de partenerii din coaliția de guvernare și pe cele legate de proiectele finanțate prin PNRR, indicând drept exemplu legea salarizării unitare. Ea a descris un tipar în care, după discuțiile din coaliție, se ajungea la un acord pe politici și decizii, dar ulterior pozițiile se schimbau în spațiul public.
„Afară începea circul, pentru că afară erau camerele de filmat”, a afirmat Diana Buzoianu.
Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru una dintre cele două opțiuni invocate (retragerea PSD din prim-plan sau alegeri anticipate). În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă declarațiile vor fi urmate de negocieri formale în coaliție sau de inițiative politice care să împingă criza spre un deznodământ instituțional.
Recomandate
Ministerul Mediului pregătește un program de 400 de milioane de lei pentru finanțarea bateriilor de stocare la prosumatori , cu miza de a reduce importurile de energie în orele de vârf prin mutarea consumului spre energia produsă ziua și folosită seara, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) va fi dedicat exclusiv sistemelor de stocare cu baterii, după ce finanțările din anii trecuți s-au concentrat în principal pe instalarea de panouri fotovoltaice, fără a crește în același ritm capacitatea de stocare. „Este un proiect care va avea 400 de milioane de lei alocați, un proiect care se va limita la baterii, pentru că ce am făcut noi până acum a fost că am dat proiecte și programe de sute și sute de milioane de lei în fiecare an pentru panouri fotovoltaice, dar nu există și capacitatea de stocare.” Cine poate primi finanțare Programul este gândit pentru persoane fizice care au deja panouri fotovoltaice instalate și racordate la rețea, cu documentele necesare obținute. Ministra a precizat că nu va exista diferențiere în funcție de modul în care au fost finanțate panourile (prin „ Casa Verde ”/AFM sau din fonduri proprii). „Nu vrem să diferențiem între oameni care au reușit să-și pună practic din propriul buzunar sau oameni care au reușit prin AFM.” Ce condiții tehnice sunt avute în vedere În privința puterii bateriilor eligibile, Buzoianu a indicat că ar urma să fie stabilite praguri minime și maxime, corelate cu capacitatea sistemului fotovoltaic existent al solicitantului. Calendar: ghidul, în transparență „săptămâna viitoare” Ministra a declarat că ghidul programului ar putea fi pus în transparență la începutul săptămânii viitoare, după ce AFM finalizează propunerea în urma unui grup de lucru și a observațiilor primite. Adoptarea efectivă ar urma să vină după parcurgerea acestui traseu, fără ca materialul să ofere un termen ferm pentru deschiderea înscrierilor. De ce contează economic Argumentul invocat pentru program este unul de funcționare a sistemului energetic: bateriile ar permite consumul seara al energiei produse ziua, în intervalele în care România importă mai mult, ceea ce ar putea reduce presiunea pe importuri în orele de vârf, conform explicațiilor din intervenția televizată a ministrei. [...]
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
Volodimir Zelenski își leagă „viața de după” de familie și accesul la mare , un mesaj cu miză politică internă în Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia a transformat inclusiv obiectivele personale ale liderilor în declarații despre continuitate și teritoriu, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că, după victorie și încheierea războiului, „visează” să petreacă mai mult timp alături de familie și să fie lângă mare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN , informație relatată de NEXTA, conform materialului Digi24. Zelenski a explicat că încearcă să păstreze legătura zilnic cu cei dragi, însă convorbirile telefonice nu sunt suficiente în actualele circumstanțe. „Am nevoie fizic să-i îmbrățișez. Este o mare sursă de sprijin, o mare sursă de energie.” „Nimeni nu-mi va lua marea”: mesajul care depășește planul personal În interviu, Zelenski a fost întrebat dacă își dorește în continuare „doar să stea pe plajă și să bea bere” după război. El a răspuns că, mai presus de toate, vrea să fie cu familia și „lângă marea ucraineană”. Întrebat dacă se teme că va rămâne „pentru totdeauna” în politica ucraineană după încetarea ostilităților, președintele a replicat: „Nimeni nu-mi va lua marea.” Zelenski a revenit asupra ideii, spunând că după război are nevoie de timp cu familia și lângă mare și că va „lupta” pentru aceasta, ca răspuns la sugestia că viața politică i-ar putea limita posibilitatea de odihnă. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov indică o prelungire și o posibilă intensificare a războiului, cu efect direct asupra riscului regional și a perspectivelor de stabilitate la granița estică a UE , potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe spune că Moscova „nu se va opri la actuala linie a frontului” și respinge explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent. Într-un interviu acordat postului de televiziune VGTRK, difuzat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov afirmă că Rusia își va „înăspri” și „intensifica” metodele de desfășurare a războiului, vizând ceea ce Moscova consideră a fi infrastructura și mecanismele care „alimentează mașina de război” a Kievului din Occident, notează Ukrainskaia Pravda, citată de Digi24. „Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului.” Mesajul Moscovei: fără „înghețare” a conflictului la linia actuală Lavrov leagă refuzul opririi la linia frontului de o justificare istorică folosită frecvent de Kremlin, invocând lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. El susține că o oprire „bruscă” ar „devaloriza” sacrificiul generațiilor anterioare. „Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată.” În același context, Lavrov afirmă că Rusia se poate opri „doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă”. Ținte și justificări: „metode mult mai dure” și „responsabilitate” istorică Șeful diplomației ruse avertizează că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei. El reia ideea că Rusia va recurge la „metode mult mai dure” pentru a distruge „tot ceea ce alimentează” efortul de război ucrainean „din Occident”. Lavrov mai spune că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar prezintă continuarea războiului drept o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”. În material este amintit și faptul că Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” ca obiectiv declarat al Rusiei în Ucraina. Separat, Digi24 relatează că Putin a amenințat că Rusia va răspunde „cu aceeași monedă” dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești, inclusiv „oriunde”, menționând Oceanul Pacific. [...]
David Popovici își consolidează statutul de lider al sprintului-lung după ce a câștigat aurul la 200 m liber la Europenele de înot de la Paris, o victorie care îl face primul sportiv din istorie cu „dubla” 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale competiției, potrivit Digi24 . Românul a încheiat finala de 200 m liber cu timpul de 1:44:15 și a condus cursa de la un capăt la altul. Argintul a fost obținut de lituanianul Tomas Navikonis (1:44.55), iar bronzul i-a revenit britanicului James Guy (1:44.87). Prin acest rezultat, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei Campionate Europene consecutive: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. La Paris, el câștigase deja aurul și la 100 m liber , cu record al competiției, 00:46:56. Parcursul până la finală și delegația României Popovici intrase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1:44:56, după ce în serii înotase 1:46:06 (al patrulea timp). România participă la Europenele de înot cu 11 sportivi, iar delegația este condusă de președinta FRNPM, Camelia Potec , conform aceleiași surse. [...]
Peste 100 de drone au fost detectate lângă spațiul aerian al României în 96 de ore , iar frecvența ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de supraveghere, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , în contextul intensificării atacurilor din războiul din Ucraina în zona graniței cu România. Miruță afirmă că, în ultimele patru zile, radarele MApN au identificat „peste 100 de UAV-uri (drone)”, dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate „în roiuri”, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Potrivit ministrului, cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturi au ajuns la mal, aduse de Dunăre sau de valurile Mării Negre. Impact operațional: ridicări repetate pentru poliția aeriană În același interval de 96 de ore, Miruță spune că au existat intervenții preventive repetate ale forțelor NATO și ale structurilor implicate în poliția aeriană: aeronave de luptă NATO „ridicate preventiv” de 7 ori; 9 „ridicări graduale” ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate de o decolare sau nu, „în funcție de situație”; elicopter ridicat de 3 ori, „cu scop de prevenție ori de cercetare”. Resturi la țărm și evaluarea riscului pentru populație Ministrul leagă apariția fragmentelor de drone de intensitatea atacurilor din apropierea graniței, susținând că „frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor” peste Dunăre sau în Marea Neagră. În același timp, Miruță afirmă că nu există indicii că „gradul de risc ar fi crescut pentru populație”, deși subliniază că războiul din Ucraina are „consecințe reale” și că autoritățile iau măsuri pentru a limita efectele indirecte resimțite în România. [...]
