Știri
Știri din categoria Diverse
Un parlamentar francez a cerut intervenția autorității de control a pieței după ce Lidl a fost acuzată că a afișat o reducere „-20%” fără bază legală la un aparat de aer condiționat, într-un context de caniculă și cerere ridicată, potrivit Libertatea.
Lanțul de retail este vizat de o sesizare către Direcția Generală pentru Concurență, Consum și Combaterea Fraudelor din Franța (DGCCRF), după o campanie de vânzare care a generat îmbrânceli și intervenții ale poliției în mai multe magazine. Informația este relatată de publicația locală Les Numériques, citată de Libertatea.
Delphine Batho, deputată din partidul Génération Écologie, susține că Lidl a vândut, „în plină caniculă”, un aparat de aer condiționat portabil la 179 de euro (aprox. 910 lei), prezentat ca redus cu „20%”. Potrivit acesteia, același produs ar fi fost vândut anterior la 149 de euro (aprox. 760 lei), ceea ce ar transforma reducerea într-o „falsă promoție”.
În Franța, din 2022, o reducere trebuie raportată obligatoriu la cel mai mic preț din ultimele 30 de zile. Pe această regulă se bazează sesizarea: dacă prețul de 149 de euro este confirmat, promoția nu ar mai avea bază legală, conform relatării.
Batho a cerut întocmirea unui proces-verbal și transmiterea cazului către procuror, iar DGCCRF poate decide deschiderea unei anchete.
Pe 2 iulie 2026, Lidl a început vânzarea a 200.000 de aparate de aer condiționat în toată Franța, iar în unele locații au apărut scene de haos, inclusiv la Rennes și Nanterre, care au circulat pe rețelele sociale. Deputata afirmă că lanțul ar fi „organizat în mod intenționat” derapajele.
Parlamentara critică și comunicarea prealabilă a campaniei, invocând o postare distribuită de companie pe rețelele sociale, inspirată din „Game of Thrones”, despre aglomerațiile anticipate. Batho o califică drept „un apel explicit la violență”. Lidl spune că a șters postarea imediat ce a constatat că putea fi interpretată greșit și că nu a derulat nicio campanie plătită.
Lidl respinge acuzațiile. Contactată de AFP, compania a declarat că aparatele au fost „vândute la prețul obișnuit” și contestă ideea unei reduceri false în catalog.
Retailerul mai afirmă că incidentele ar fi afectat aproximativ 30 de supermarketuri, din peste 1.500 din Franța, și că siguranța clienților și a angajaților rămâne „prioritatea absolută”. Președintele Lidl Franța, John Paul Scally, a cerut „responsabilitate, civism și respect reciproc”, într-un comunicat citat de Libertatea.
În paralel, sindicatele acuză lipsa de anticipare a companiei, pe fondul caniculei și al cererii ridicate pentru climatizare.
Recomandate
Germania pregătește înăsprirea accesului la concediul medical din 2027 , pe fondul unui nivel record al absențelor care, în viziunea guvernului de la Berlin, afectează competitivitatea economiei, potrivit Libertatea . Un studiu al Institutului IGES din Berlin indică faptul că angajații germani au lipsit în medie 19,5 zile lucrătoare pe an din motive medicale, față de aproximativ 13 zile în 2018, conform Deutsche Welle. Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz leagă această evoluție de costuri și de impactul asupra funcționării companiilor. Ce se schimbă: certificatul medical nu va mai putea fi obținut prin telefon Planul prezentat de Merz prevede că, din ianuarie anul viitor, angajații nu vor mai putea obține certificate medicale prin telefon. Pentru acordarea concediului medical, aceștia ar urma să se prezinte personal la medic încă din prima zi de boală. Cancelarul a justificat măsura prin nevoia de a reduce absenteismul și de a proteja economia: „Nu ne mai putem permite acest dezavantaj competitiv cauzat de absențele lungi de la locul de muncă.” În același timp, Merz a spus că schimbările urmăresc restabilirea „echității și funcționalității” pe piața muncii și ar da angajatorilor și caselor de asigurări de sănătate posibilitatea să reacționeze mai ferm în cazul concediilor medicale repetate. Context: un sistem generos și o raportare mai „vizibilă” a absențelor Germania are un sistem de concediu medical considerat printre cele mai generoase: angajații primesc 100% din salariu timp de până la șase săptămâni (cost suportat de angajator). După această perioadă, sistemul public de asigurări de sănătate achită aproximativ 70% din salariul brut, pentru până la 78 de săptămâni în decurs de trei ani pentru aceeași afecțiune. Raportul IGES indică drept factor important introducerea sistemului electronic de certificate medicale (eAU) , utilizat din 2023, care transmite automat documentele către casa de asigurări și angajator, ceea ce duce la o înregistrare mai precisă a absențelor. Specialiștii mai notează și schimbări de comportament după pandemia de COVID-19, când mai mulți angajați aleg să rămână acasă cu simptome de răceală sau gripă pentru a limita transmiterea bolilor. Printre cauzele frecvente ale concediilor medicale sunt menționate problemele de sănătate mintală și afecțiunile musculo-scheletice, precum durerile de spate. Cum stă Germania în Europa și ce critici au apărut Datele OCDE (calculate în săptămâni calendaristice) arată că Germania a avut în medie 3,5 săptămâni de concediu medical pe persoană, echivalentul a aproximativ 24,5 zile. Totuși, țara nu este pe primul loc în Europa: Norvegia, Spania și Slovenia depășesc cinci săptămâni pe an, iar Finlanda, Franța, Portugalia și Belgia au, de asemenea, valori mai ridicate. Reforma a stârnit deja critici: oponenții susțin că înăsprirea regulilor ar putea stigmatiza persoanele cu probleme reale de sănătate și ar transfera asupra angajaților responsabilitatea pentru dificultățile economice, într-o țară cu o populație activă în curs de îmbătrânire. [...]
Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare” , pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea . Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate. În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres. Cine împinge cel mai mult cheltuielile în sus Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei. Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA. Germania: salt de buget și achiziții majore Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar. Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „ Sondervermögen ”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse. Noua țintă NATO: 5% din PIB și „zona gri” a infrastructurii Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride. În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare. Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată. [...]
Volodimir Zelenski cere decizii concrete la summitul NATO de la Ankara , pe fondul vulnerabilităților Ucrainei la rachetele balistice , avertizând că reuniunea nu trebuie să se transforme într-un „exercițiu lipsit de conținut”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine după un atac rusesc asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, soldat cu 22 de morți și aproximativ 90 de răniți, conform declarațiilor președintelui ucrainean. În discursul de luni seară, Zelenski a insistat că summitul trebuie să livreze „mai multă protecție pentru Ucraina”, în special prin întărirea apărării aeriene. El a descris loviturile cu drone și rachete drept „un atac brutal”. Miza operațională: interceptoare insuficiente și „breșe” la rachete balistice Zelenski a spus că apărarea aeriană ucraineană are o rată ridicată de interceptare împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atunci când există suficiente interceptoare, însă a atras atenția asupra unor „breșe clare” în protecția împotriva rachetelor balistice. „Aceasta este singura explicație pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare.” În acest context, liderul ucrainean s-a plâns din nou de lipsa muniției pentru sistemele Patriot , pe care le-a numit singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. „Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică.” Ce cere Kievul: creșterea producției și opțiunea licențierii Patriot Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea produce singură rachete Patriot, dar ar avea nevoie de licențe și de aprobarea Statelor Unite. În același timp, el și-a exprimat speranța că summitul de două zile de la Ankara, care începe marți, va întări cooperarea de securitate și capabilitățile de apărare „aici în Europa și cu America”, prin „eforturi și decizii comune”. Ce urmează la Ankara: întâlnire Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se alăture liderilor NATO la summit și să aibă o întrevedere „unu la unu” cu președintele american Donald Trump. În material se precizează că informațiile sunt atribuite Agerpres. [...]
Posibilitatea ca Ilie Bolojan să rămână premier interimar până în 2028 prelungește incertitudinea decizională la vârful Executivului , într-un blocaj politic care poate ține pe loc un guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar una de confruntare politică, ci și de funcționare a administrației: un guvern al cărui mandat a încetat rămâne în funcție până la învestirea unuia nou, dar cu atribuții limitate. Europarlamentarul PNL Daniel Buda susține, într-o postare pe Facebook, că interimatul lui Ilie Bolojan se poate prelungi „până când este votat un guvern cu puteri depline”, invocând explicații atribuite fostului președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. În mesaj, Buda ironizează efectul unei moțiuni de cenzură, afirmând că demiterea nu înseamnă automat și înlocuirea imediată a guvernului. Ce înseamnă, practic, un guvern rămas în funcție după demitere În argumentația prezentată de Buda, cheia este regimul constituțional al guvernului al cărui mandat a încetat: acesta poate face „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de către noul guvern. Interpretarea politică a liberalului este că un astfel de executiv ar funcționa mai degrabă ca administrator, fără spațiu pentru decizii cu încărcătură electorală. Buda afirmă că PSD ar fi urmărit să-l îndepărteze pe Bolojan, dar ar fi ajuns să creeze condițiile unui interimat prelungit, dacă nu se formează o majoritate care să voteze rapid un nou guvern. Poziția lui Augustin Zegrean: „mult și bine”, fără limita de 45 de zile Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, este citat cu ideea că guvernul demis poate rămâne în funcție „mult şi bine” până la învestirea unui nou executiv și că situația nu ar fi condiționată de cele 45 de zile aplicabile în cazul unui guvern interimar. Zegrean mai afirmă că, în mod obișnuit, într-un sistem politic funcțional, cei care depun o moțiune de cenzură ar trebui să vină și cu o alternativă de guvernare – program și listă de miniștri – astfel încât, dacă moțiunea trece, să existe o înlocuire rapidă. Ce urmează: negocieri blocate, fără semne de deblocare rapidă În final, materialul notează că rezolvarea crizei politice „nu pare aproape”, în condițiile în care partidele își păstrează poziții „diametral opuse”. În acest context, scenariul unui interimat prelungit rămâne o posibilitate teoretică, dependentă de capacitatea Parlamentului de a coagula o majoritate pentru un guvern cu puteri depline. [...]
Cuba a intrat din nou în blackout național , iar repetarea avariilor ridică presiunea pe o economie deja afectată de lipsa de carburant și de infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit Știrile Pro TV . Compania națională de electricitate Union Electrica (UNE) a anunțat luni „o deconectare totală a sistemului electro-energetic național” și a precizat că încearcă să stabilească „cauzele” penei de curent care a afectat întreaga insulă, cu 9,6 milioane de locuitori. Este a treia pană generală în mai puțin de șase luni și a opta de la sfârșitul lui 2024, relatează AFP, citată de publicație. De ce contează: infrastructură veche și combustibil insuficient Rețeaua electrică a Cubei se confruntă frecvent cu întreruperi generale sau parțiale, pe fondul vechimii infrastructurii și al penuriei de carburant. În material se arată că penele cotidiene s-au intensificat după impunerea, în ianuarie, de către Washington, a unei „blocade petroliere” care ar împiedica livrările de combustibil necesare funcționării grupurilor electrogene care completează producția centralelor termice. Din ianuarie, Washingtonul ar fi autorizat doar sosirea pe insulă a unui petrolier rusesc cu 100.000 de tone de petrol, potrivit aceleiași surse. Cum arată mixul energetic și ce încearcă autoritățile Producția de electricitate se bazează în principal pe: șapte centrale termice învechite, unele exploatate de peste 40 de ani, cu opriri frecvente pentru mentenanță sau din cauza avariilor; o rețea de grupuri electrogene alimentate cu motorină din import. Pentru a reduce dependența de petrol, guvernul cubanez a accelerat investițiile în energie solară , inclusiv cu sprijinul Chinei. Între 2025 și 2026 au fost instalate 56 de parcuri solare fotovoltaice, care ar aduce peste 1.000 MW, echivalentul a 10% din producția totală de electricitate, față de 3% la sfârșitul lui 2024. Autoritățile spun că ținta este 15% până la finalul lui 2026. În articol nu sunt oferite detalii despre durata estimată a întreruperii sau despre un calendar de restabilire completă a alimentării cu energie. [...]
Decizia ANI în cazul viceprimarului Paula Romocean redeschide disputa despre sancțiuni și interpretări care pot duce la pierderea mandatelor , într-un context în care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cere schimbarea legislației privind incompatibilitățile și conflictele de interese, potrivit Știrile Pro TV . Fritz afirmă că regimul actual „a scăpat de sub control” după ce viceprimarul Paula Romocean (USR) a pierdut în primă instanță procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care a declarat-o incompatibilă. El spune că Romocean va face recurs și susține că situații similare ar viza „peste o sută de consilieri locali” din țară. Ce a decis instanța și ce urmează Paula-Ana Romocean, declarată în incompatibilitate de ANI, a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara, care i-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia nu este definitivă, iar viceprimarul urmează să formuleze recurs, conform declarațiilor lui Dominic Fritz. Miza de reglementare: interpretarea sancțiunilor și proporționalitatea În mesajul său, Fritz contestă modul în care ANI ar interpreta o prevedere introdusă în 2020 în Legea Sănătății, care vizează depolitizarea conducerii spitalelor. El susține că instituția ar extinde aplicarea acesteia și la Consiliile de Administrație ale spitalelor, inclusiv pentru poziții neremunerate, și că ar aplica sancțiuni mai dure din legea incompatibilităților: încetarea mandatului de ales local și interdicție de 3 ani pentru ocuparea oricărei funcții publice. Fritz invocă și o decizie din 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene , despre care afirmă că impune României respectarea principiului proporționalității la stabilirea unor astfel de sancțiuni. Context: Fritz, în propriul litigiu cu ANI Mesajul vine la scurt timp după ce Dominic Fritz a pierdut definitiv, luna trecută, un proces cu ANI, în care agenția îl găsise în conflict de interese. Potrivit materialului, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara favorabilă ANI. Ce spune ANI despre cazul Romocean Potrivit Agenției Naționale de Integritate, în perioada 2021–2023, Paula Romocean a fost membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal, în timp ce avea și o funcție de conducere în partid. Fritz susține că există „zeci de cazuri similare” și acuză selectivitate în controale, afirmând că, într-o verificare „prin sondaj” în jumătate dintre județe, ar fi identificat numeroase situații comparabile, inclusiv în PSD și PNL. În acest context, el cere modificarea legii astfel încât ANI „să nu mai aibă puterea să aleagă” cine poate reprezenta cetățenii, iar instituția să se concentreze pe averi ilicite și abuzuri grave de putere. [...]
