Știri
Știri din categoria Diverse
Curtea federală de apel a blocat temporar tentativa administrației Trump de a interveni în administrarea alegerilor din California, respingând cererea de anulare a circa 20.000 de voturi prin corespondență, potrivit Digi24. Decizia contează prin efectul de reglementare: limitează, cel puțin în această etapă, posibilitatea guvernului federal de a forța un stat să schimbe rapid regulile de numărare a voturilor.
Un complet de trei judecători ai Curții de Apel a celui de-al 9-lea Circuit al SUA a respins, cu 2 voturi la 1, recursul de urgență depus de Departamentul Justiției, după o ședință de urgență desfășurată duminică prin Zoom.
Majoritatea (judecătorii Mark Bennett, numit de Trump, și Gabriel Sanchez, numit de Biden) a decis că instanța de apel nu are competența să se pronunțe înainte ca instanța districtuală să analizeze cazul.
În motivare, majoritatea a reținut și că urgența invocată de guvern este „cel puțin parțial” creată chiar de autoritățile federale, inclusiv prin întârzieri în depunerea acțiunii și prin faptul că statul gestionează un volum foarte mare de alegători și buletine de vot, într-un calendar adaptat acestei amploări.
Departamentul Justiției a intentat procesul la începutul lunii, încercând să împiedice autoritățile din California să numere peste 20.000 de buletine de vot prin corespondență asociate cu persoane despre care guvernul federal susține că ar fi, probabil, fără cetățenie americană.
După ce judecătorul instanței districtuale nu a emis o hotărâre săptămâna trecută, înaintea unei audieri programate, Departamentul Justiției a cerut intervenția de urgență a curții de apel.
Cazul se întoarce acum la Curtea Districtuală a SUA din California, unde este programată o audiere marți, la ora 16:00 (ora de pe Coasta de Est a SUA). Unul dintre judecătorii din complet, Patrick Bumatay (numit de Trump), a formulat o opinie separată.
Recomandate
Protejarea infrastructurii Neptun Deep devine o condiție de securitate energetică după 2027 , avertizează liderul UDMR Kelemen Hunor , care cere Guvernului și instituțiilor de apărare să fie pregătite inclusiv din punct de vedere legislativ, potrivit Digi24 . În același context, Kelemen Hunor a legat perspectiva unei „situații energetice ușor îmbunătățite” după 2027 de intrarea în funcțiune a proiectului Neptun Deep și de orientarea investițiilor către stocare, astfel încât România să poată echilibra mai bine sistemul energetic, inclusiv prin valorificarea energiei din surse regenerabile. Presiune pe Guvern: ajutor țintit pentru iarnă, nu subvenții generale În pragul iernii, liderul UDMR a spus că Executivul ar trebui să găsească o soluție pentru familiile vulnerabile, cu venituri mici, și a criticat ideea sprijinului acordat și celor cu venituri mari, care își pot acoperi cheltuielile. „Vorbim de milioane de oameni care au venituri extrem, extrem de limitate și trebuie să primească un ajutor din partea Guvernului pe perioada iernii.” Componenta de securitate: riscul de sabotaj și nevoia de modificări legislative Întrebat despre securitatea platformei maritime, Kelemen Hunor a afirmat că a ridicat subiectul în discuții cu ministrul Apărării și că va reveni cu întrebări către Ministerul Apărării și „celelelalte structuri”, invocând explicit riscul de sabotaje. El a susținut că, dacă este nevoie de schimbări legislative pentru a asigura protecția infrastructurii, acestea trebuie însoțite de propuneri concrete, inclusiv prin ordonanță de urgență, dacă situația o impune. Totodată, a arătat că, deși platforma este în zona economică exclusivă , acest lucru nu ar trebui să blocheze măsurile necesare. „Dacă noi nu vom fi în stare să protejăm infrastructura de pe acea platformă, atunci sigur că vom avea o problemă foarte, foarte mare.” În final, Kelemen Hunor a indicat că, dacă ar fi „decident în Executiv”, ar reveni la această direcție în perspectiva anului 2027, când miza Neptun Deep ar urma să se vadă în tabloul energetic al României. [...]
Restanțele bugetare apărute în a doua parte a anului nu ar trebui să împingă deficitul peste ținta stabilită , susține liderul UDMR, care le leagă de perioada cu guvern interimar și de imposibilitatea unei rectificări bugetare în iulie–august, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a comentat „curiozitatea” exprimată public de Sorin Grindeanu privind situația reală a bugetului și a spus că datele pot fi interpretate din mai multe perspective. El a invocat informațiile prezentate de ministrul Finanțelor, Alex Nazare, conform cărora, pe primele nouă luni, deficitul ar fi cu 1,25 puncte procentuale mai mic față de anul trecut, cheltuielile ar fi mai mici, iar veniturile „un pic mai mari”. De ce contează: presiunea pe finanțare și costul împrumuturilor În explicația sa, restanțele nu ar „răsturna” bugetul, pentru că rectificarea bugetară înseamnă realocări între capitole (tăieri acolo unde nu s-a cheltuit și suplimentări unde sunt plăți de făcut), fără a depăși deficitul aprobat la începutul anului. Hunor a legat direct menținerea deficitului de reacția piețelor care finanțează statul: „Rămâi în limitele deficitului stabilit la începutul anului, nu ai cum să crești acel deficit, fiindcă există o sancțiune imediată din partea finanțatorilor (...) deficitul, cât e, trebuie finanțat și se finanțează din împrumuturi.” De unde vin restanțele, în versiunea UDMR Liderul UDMR a spus că o parte din restanțe s-au acumulat în contextul unui guvern interimar și al faptului că, după iulie–august, nu s-a putut face o rectificare bugetară. „S-au adunat, fiindcă era un Guvern interimar, pe de o parte. Pe de altă parte, nu trebuie să crești deficitul ca să echilibrezi bugetul la rectificare.” Ce propune: raportare periodică în Parlament Kelemen Hunor a calificat drept „legitimă” cererea de a vedea situația la zi a finanțelor publice, atât din partea opoziției și a guvernării, cât și „mai ales” din partea cetățenilor, argumentând că statul este întreținut din taxele și impozitele acestora. În acest context, el a avansat ideea ca ministrul Finanțelor să prezinte periodic în Parlament datele actualizate, „fiecare jumătate de an”, ca exercițiu constant asumat. [...]
Kelemen Hunor pune responsabilitatea administrativă a guvernării pe premier, nu pe șeful PSD , într-o delimitare care contează pentru cine răspunde efectiv de deciziile executive și de semnătura finală pe actele Guvernului, potrivit Digi24 . Președintele UDMR a spus că este „normal” ca Sorin Grindeanu , ca lider al partidului care are miniștri în Executiv, să fie implicat în direcția politică și în politicile publice. În același timp, Kelemen Hunor a insistat că una este responsabilitatea politică a partidului aflat la guvernare și alta este guvernarea propriu-zisă, unde decizia administrativă revine premierului. „Acolo, seara, când se sting luminile, premierul e Luca Niculescu . El semnează.” De ce contează: cine răspunde pentru deciziile Guvernului Mesajul lui Kelemen Hunor trasează o linie între influența politică a conducerii PSD și responsabilitatea formală a Executivului. În această logică, chiar dacă PSD își asumă politic guvernarea, actele guvernamentale și răspunderea administrativă sunt legate de premierul Luca Niculescu, prin semnătură și atribuții. Liderul UDMR a mai spus că se așteaptă ca Sorin Grindeanu să aibă intervenții publice săptămânale pe teme de guvernare, în condițiile în care PSD „și-a asumat această guvernare”. Ce urmează: „momentul adevărului”, la primele decizii majore Kelemen Hunor a indicat că direcția noului Executiv se va vedea odată cu primele decizii majore luate în Guvern. Într-o relatare separată, G4Media notează că liderul UDMR a legat acest test de etape precum rectificarea și pregătirea bugetului, când se conturează politica bugetară. [...]
Pentagonul își face bazele din SUA autonome 90 de zile în scenariul unui război de amploare care ar putea afecta infrastructura critică, potrivit Digi24 , care citează documente analizate de Fox News. Miza este una operațională: armata americană vrea să reducă dependența de rețelele civile (energie, apă, comunicații) în cazul unor întreruperi majore. Planul, denumit FORTRESS , prevede ca fiecare bază militară importantă de pe teritoriul SUA să poată funcționa complet autonom timp de 90 de zile, cu acces independent la electricitate, apă, combustibil și comunicații. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a explicat pentru Fox News că dependența de infrastructura municipală civilă este considerată „un risc inacceptabil”, în special din perspectiva energiei electrice, pe care o descrie drept fundamentul operațiunilor militare (de la comunicații și alimentarea cu apă, până la logistică și structurile de comandament). Ce presupune concret autonomia bazelor În cadrul FORTRESS, Pentagonul are în vedere mai multe soluții pentru continuitatea alimentării cu energie, inclusiv: amplasarea în baze a unor reactoare nucleare portabile; sisteme de stocare a energiei la scară largă, bazate pe baterii; micro-rețele (rețele locale de energie) care să mențină funcționarea în timpul unor pene îndelungate de curent. Reorientarea industriei și redundanță în aprovizionare Dincolo de infrastructura din baze, Departamentul Apărării pregătește și o componentă de mobilizare industrială: reorientarea fabricilor civile către comenzi din domeniul apărării în caz de război, plus lanțuri de aprovizionare alternative și rezerve strategice pentru livrări neîntrerupte de arme, combustibil și materiale. Pentru necesitățile militare considerate critice, Pentagonul intenționează să asigure cel puțin două canale independente de aprovizionare sau producție, pentru a limita riscul ca operațiunile să fie afectate de pierderea unor furnizori sau capacități industriale. Separat, programul include măsuri pentru creșterea rezistenței comunicațiilor militare, a navigației și a sistemelor satelitare la interferențe, inclusiv scenarii de funcționare în condiții de suprimare a semnalelor GPS sau perturbări ale infrastructurii spațiale. Context: de la „protecția oceanelor” la scenarii pe mai multe fronturi Parnell susține că abordarea tradițională a apărării teritoriului SUA — bazată pe ideea că țara este protejată de două oceane — este depășită, iar Pentagonul ia în calcul un conflict pe mai multe fronturi simultan. În acest cadru, planificarea din timp ar trebui să evite luarea unor decizii logistice și industriale „în mijlocul unui conflict global”. În paralel, Digi24 notează că SUA au publicat la începutul anului o nouă strategie de apărare națională , în care Rusia este descrisă drept o „amenințare gestionabilă” pentru NATO, iar documentul menționează necesitatea restabilirii stabilității strategice în relațiile cu Rusia și a prevenirii unei escaladări neintenționate sau a extinderii războiului. [...]
Un sondaj al piloților europeni indică o problemă operațională de siguranță legată de oboseală , în condițiile în care trei din patru respondenți spun că au ațipit în cockpit în ultimele patru săptămâni, iar aproape un sfert recunosc că zboară, de regulă, chiar și când sunt prea obosiți pentru a-și îndeplini atribuțiile, potrivit Digi24 . Datele provin dintr-un sondaj realizat de Asociația Europeană a Piloților (European Cockpit Association – ECA) în rândul a aproape 7.200 de comandanți și copiloți. Participanții reclamă perioade insuficiente de odihnă, presiuni pentru prelungirea programului de lucru și teama de sancțiuni dacă declară că nu sunt apți de zbor, notează și The Guardian , citat de Digi24. Ce arată sondajul: microsomn frecvent și reticență la raportare Sondajul, realizat în luna august, arată că trei sferturi dintre respondenți au avut cel puțin un episod de „microsomn” (o perioadă scurtă și involuntară de somn) în timp ce pilotau, în cele patru săptămâni anterioare cercetării. În același timp, comportamentul de raportare a oboselii rămâne limitat: 24% dintre piloți spun că, de regulă, continuă să zboare în loc să declare că nu sunt apți din cauza oboselii; 16,8% afirmă că aleg să se declare bolnavi; doar unul din trei declară că, de regulă, anunță că nu este apt pentru serviciu atunci când este obosit; jumătate recunosc că, în cele trei luni anterioare sondajului, au efectuat cel puțin un zbor în condiții în care ar fi trebuit să declare că sunt prea obosiți. De ce contează: risc operațional și obligații de gestionare a oboselii În aviație, oboseala poate fi alimentată de program prelungit, odihnă insuficientă, orare neregulate și zboruri cu traversarea mai multor fusuri orare, care perturbă ritmul natural de somn. Digi24 arată că efectele pot include afectarea capacității de judecată, încetinirea reacțiilor, reducerea vigilenței și dificultăți în gestionarea situațiilor neprevăzute. În plus, cadrul european de siguranță impune companiilor aeriene să aibă sisteme pentru identificarea, monitorizarea și gestionarea oboselii echipajelor. Unde apar cele mai mari semnale de alarmă Piloții care lucrează pentru companii aeriene cu sediul în Irlanda și Malta au raportat cele mai ridicate niveluri ale episoadelor de microsomn. Totodată, mai mult de o treime dintre respondenți spun că nu beneficiază de suficientă odihnă pentru a preveni acumularea oboselii în timp. Componenta de cultură organizațională apare ca un factor major: aproape jumătate dintre respondenți afirmă că se tem de consecințe negative din partea conducerii dacă raportează oboseala, iar numai 11,9% spun că au încredere în sistemul companiei aeriene pentru raportarea oboselii. Presiunea pe program: prelungiri „excepționale” care devin practică Aproape doi din cinci piloți declară că au recurs cel puțin o dată, în luna anterioară sondajului, la prerogativa comandantului de a prelungi programul de lucru al echipajului sau de a reduce perioadele de odihnă în circumstanțe excepționale. Aproape 70% dintre respondenți se declară îngrijorați de posibilitatea de a refuza prelungirea programului, ceea ce sugerează existența unor presiuni semnificative asupra echipajelor. Ian Holder, director general al companiei de consultanță în siguranța aviației Baines Simmons, spune că rezultatele indică diferențe persistente între companii aeriene și autorități naționale în modul de gestionare a oboselii și că sondajul reflectă experiențele piloților, nu o măsurare directă a rezultatelor de siguranță. El indică Finlanda și Țările de Jos ca exemple unde ar fi posibilă o cultură mai bună de raportare a oboselii. În ansamblu, datele conturează o vulnerabilitate operațională: oboseala este frecventă, dar raportarea ei rămâne inhibată de teamă și de încrederea redusă în mecanismele interne ale companiilor. [...]
Schimbul de replici dintre Donald Trump și Barack Obama reaprinde polarizarea politică în plină campanie , cu un episod care mută atenția de la teme de fond la simboluri și imagine, potrivit Digi24 . Trump l-a atacat pe Obama la un miting electoral în Mississippi, după ce fostul președinte democrat ironizase decorul de la Casa Albă , comparându-l cu un restaurant „Cheesecake Factory”. În relatarea preluată de Digi24, episodul este prezentat ca o reacție vizibil iritată a lui Trump la o remarcă făcută de Obama în weekend. Ce a spus Trump și de ce a reacționat La mitingul din Mississippi, Trump a reluat afirmația lui Obama și a insistat pe ideea că „Cheesecake Factory” este „o companie de mare succes”, adăugând că Obama „nu-i plac companiile de succes”. Digi24 notează că informația este atribuită MSN, preluată de News.ro. Tot luni, înainte de miting, Trump a avut o reacție similară, susținând că a avut grijă de Casa Albă și că a renovat-o „cu cei mai buni meșteri din lume”, afirmând că imobilul „era într-o stare îngrozitoare”. În același context, el l-a atacat pe Obama cu formula „președinte de doi bani”, după comparația cu „Cheesecake Factory”. Ironiile lui Obama despre modificările de la Casa Albă Obama a făcut comentariile sâmbătă, la un miting în Ohio, unde a ridiculizat modificările despre care a spus că au fost aduse Casei Albe, menționând: detalii aurii („aurul e peste tot”); o sală de bal; asfaltarea Grădinii Trandafirilor; o pistă de aterizare pentru elicoptere pe Peluza de Sud. În aceeași intervenție, Obama a glumit că Trump „a făcut Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”. Contextul relatării Digi24 menționează că jurnaliștii de la The Guardian remarcă faptul că sentimentele lui Obama față de Trump sunt binecunoscute, dar rareori au fost descrise în detalii atât de explicite. În materialul citat, reacțiile și replicile sunt prezentate ca parte a unei confruntări publice între cei doi foști președinți, amplificată în campania electorală. [...]
