Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump escaladează presiunea juridică asupra Californiei înaintea alegerilor din 3 noiembrie, avertizând că oficialii electorali ar putea răspunde penal dacă numără voturi prin corespondență atribuite unor persoane despre care guvernul federal susține că „probabil” nu au cetățenie americană, potrivit Știrile Pro TV.
Avertismentul, transmis vineri autorităților din comitatul Los Angeles și oficialilor electorali din California, vizează peste 20.000 de voturi contestate și vine cu mai puțin de trei săptămâni înaintea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului prezidențial, programat pentru 3 noiembrie.
Într-o scrisoare către consilierul juridic adjunct al comitatului Los Angeles, Peter Bollinger, procurorul general adjunct interimar al SUA, Trent McCotter, a susținut că „facilitarea cu bună știință a votului ilegal” poate constitui infracțiune federală.
„Votul unei persoane care nu este cetățean american la alegerile federale constituie o infracțiune federală, iar facilitarea cu bună știință a unui asemenea comportament este la fel de ilegală”
Donald Trump a distribuit scrisoarea pe platforma Truth Social, însoțind-o de mesajul că oficialii vizați „vor ajunge cu toții la închisoare pentru o perioadă foarte lungă”.
Conflictul dintre administrația Trump și autoritățile californiene s-a intensificat în ultimele zile. Departamentul Justiției acordase anterior Californiei un termen de 48 de ore pentru verificarea unei liste de alegători suspectați că nu au cetățenie americană, avertizând că poate urma o acțiune în instanță.
Joi, Departamentul Justiției a deschis un proces împotriva Californiei, cerând instanței să împiedice numărarea voturilor atribuite persoanelor de pe lista contestată.
Scrisoarea de vineri a fost transmisă și secretarului de stat al Californiei, Shirley Weber, precum și responsabilului pentru evidența alegătorilor din comitatul Los Angeles, Dean Logan.
Potrivit informațiilor citate, Departamentul Justiției a pus la dispoziția oficialilor din Los Angeles un dispozitiv USB protejat prin parolă, cu numele unor persoane pe care guvernul federal le consideră „probabil” ne-cetățeni, dar cărora li s-ar fi trimis buletine de vot prin corespondență.
Consilierul juridic al comitatului Los Angeles, Dawyn R. Harrison, a declarat că autoritățile locale nu pot da curs solicitărilor, deoarece administrația Trump nu a explicat cum a fost întocmită lista. McCotter a afirmat ulterior că identificarea s-a bazat pe registre interne privind imigrația și pe compararea datelor din mai multe evidențe.
Biroul juridic al comitatului Los Angeles nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta, iar biroul lui Weber a indicat o declarație anterioară în care secretarul de stat critica încercările Departamentului Justiției de a obține acces la date protejate ale alegătorilor și de a elimina persoane de pe liste, considerând demersurile ilegale. Weber a spus că acestea „nu fac decât să provoace haos și să alimenteze neîncrederea publicului în alegerile noastre”.
În iulie, Trump a afirmat că administrația sa ar fi descoperit dovezi privind înregistrarea pe listele electorale a peste 275.000 de persoane fără cetățenie americană, fără să fie clar câte ar fi votat efectiv.
Reuters notează că, în cazuri anterioare, sistemele de verificare a cetățeniei au produs identificări eronate, iar studiile despre integritatea procesului electoral arată că votul persoanelor fără cetățenie americană este extrem de rar. Din iulie, Departamentul Justiției a intensificat urmărirea penală a persoanelor acuzate că au votat ilegal fără cetățenie, iar Casa Albă a cerut agențiilor federale să accelereze verificarea listelor electorale din cel puțin 47 de state, potrivit unui e-mail intern consultat de Reuters.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze presiunea pentru înăsprirea politicilor de imigrație în Franța , pe fondul protestelor violente care au zguduit țara, potrivit Stirile Pro TV . Președintele american a pus revoltele de sâmbătă pe seama imigrației și a cerut autorităților de la Paris să întărească măsurile în acest domeniu. Mesajul a fost publicat duminică pe platforma sa, Truth Social . „Franţa arde! Imigraţia dintr-o lume complet diferită, de la oameni cu ură în inimile lor, a distrus această ţară cândva măreaţă.” „Închideţi graniţele şi preluaţi controlul, înainte să fie prea târziu!” Context: proteste împotriva costului vieții, umbrite de violențe Scenele de „haos” au avut loc în timpul unei zile de mobilizare de sâmbătă împotriva „costului ridicat al vieții”, notează materialul, care citează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, violențele au șocat presa internațională. De ce contează: miză politică înainte de prezidențiale În analiza AFP citată, observatorii externi interpretează aceste violențe ca un semnal al „amurgului macronismului” și ca un factor care ar putea pregăti terenul pentru un duel între formațiunile politice extreme, cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța . [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
Suspendarea de ultim moment a noilor sancțiuni SUA împotriva Rusiei redeschide incertitudinea de reglementare pe piața energiei , după ce președintele Donald Trump a blocat, prin decret, intrarea în vigoare a unui pachet legislativ abia promulgat, invocând „interesul național”, potrivit Digi24 . Măsura a fost luată cu doar două zile înainte de termenul-limită prevăzut în lege pentru aplicarea sancțiunilor și a atras condamnări din partea democraților din Congres. Legea fusese semnată chiar luna trecută de Trump, iar suspendarea a fost comunicată Congresului printr-o notificare, după ce decizia a fost publicată târziu în seară pe site-ul Casei Albe. Ce vizau sancțiunile și de ce contează pentru energie Pachetul legislativ, asociat cu numele senatorului Lindsey Graham (decedat), urmărea să reducă mai rapid fluxurile financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Concret, proiectul de lege prevedea: sancționarea unor oficiali ruși, a băncilor și a flotei „fantomă” de petroliere folosite pentru transportul energiei rusești; impunerea către președinte a aplicării unor taxe de până la 100% pentru cei mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă sub 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au făcut pași semnificativi pentru reducerea importurilor. Casa Albă nu a explicat imediat în ce fel suspendarea ar servi „interesului național”, menționează publicația. Context: acordul privind motorina și tensiunile cu Ucraina Decizia vine la o săptămână după ce Trump a spus că SUA au acceptat să cumpere motorină din Rusia pentru a încerca să reducă prețurile globale la energie, deși acest lucru ar putea afecta Ucraina. În același timp, Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , pe care îl acuză că nu a reușit să ajungă la un acord cu Vladimir Putin pentru încheierea conflictului. În acest context, Trump a anunțat și un acord cu Putin privind livrări de motorină: peste 300.000 de tone „imediat”, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie, urmate de 1 milion de tone „imediat după aceea” și încă 3 milioane de tone „într-un interval scurt de timp”, potrivit relatării. Acordul privind motorina a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că ar ajuta Rusia să-și continue războiul fără să reducă prețurile globale la combustibil, considerate ridicate în principal din cauza „războiului” lui Trump împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Implicații politice interne în SUA Sancțiunile ajunseseră și un subiect de campanie pentru senatoarea Darline Graham, sora senatorului decedat, numită să ducă la capăt mandatul rămas și aflată acum în cursa pentru un mandat complet. Într-o dezbatere cu candidata democrată Annie Andrews, ea a spus că a fost „mândră” de adoptarea măsurii, dar a recunoscut că aplicarea ține de președinte. „Aceasta îi oferă președintelui instrumente pe care le poate folosi, dacă dorește, pentru a pune capăt războiului prin sancțiuni economice.” În lipsa unei explicații detaliate din partea Casei Albe privind „interesul național”, suspendarea introduce un element suplimentar de impredictibilitate în politica de sancțiuni a SUA, cu efect direct asupra așteptărilor din jurul comerțului cu energie și al presiunii economice asupra Rusiei. [...]
FIFA ia în calcul reguli care să excludă politicienii de la Premiul pentru Pace , după controversele declanșate de acordarea distincției lui Donald Trump , potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță internă: conducerea forului încearcă să limiteze riscul de ingerință politică și de crize diplomatice asociate unui premiu lansat abia anul trecut. Potrivit informațiilor obținute de The Guardian , mai mulți membri ai Consiliului FIFA cer fie desființarea premiului, fie „depolitizarea” lui. Comisia pentru responsabilitate socială în fotbal urmează să formuleze o recomandare înaintea următoarei reuniuni a Consiliului, programată pentru 16 decembrie, la Doha. De ce contează: risc de conflict de interese și presiune politică În interiorul Consiliului FIFA există o convingere „larg răspândită” că premiul, în forma actuală, a fost compromis prin asocierea cu Trump. Unii membri și-au exprimat îngrijorarea că președintele american ar putea contesta alegerea unui viitor laureat, dacă nu îi convine, ceea ce ar putea declanșa o criză diplomatică. Subiectul a revenit pe agenda conducerii FIFA și în contextul unor întrebări legate de posibile conflicte de interese în organizație, după ce Gianni Infantino a anunțat că Premiul pentru Pace a fost trecut în responsabilitatea comisiei pentru responsabilitate socială. Ce schimbări sunt discutate Un scenariu considerat „cel mai probabil” în discuțiile interne, potrivit unui membru al Consiliului citat de The Guardian , este transformarea Premiului pentru Pace într-o distincție acordată unei persoane din lumea fotbalului, pentru contribuții la armonie socială și responsabilitate. În această variantă, regulile ar urma să prevadă explicit că premiul nu poate fi acordat unui politician. Context: premiul e nou, iar procedura de selecție nu a fost publică FIFA a anunțat în noiembrie anul trecut înființarea Premiului pentru Pace, care urma să „recompenseze persoanele” cu acțiuni „excepționale și extraordinare” în favoarea păcii. Trump a primit distincția în decembrie 2025, în cadrul tragerii la sorți pentru Cupa Mondială masculină, la Washington, când Infantino i-a înmânat un trofeu de aur, o medalie și un certificat. Procedura prin care Trump a fost ales câștigător nu a fost făcută publică, notează Digi24. În evaluarea sa, comisia pentru responsabilitate socială ar urma să stabilească reguli stricte pentru orice variantă a premiului care va fi păstrată și să prezinte detalii despre procedura de nominalizare și selecție a laureaților. [...]
Oprirea centralei de la Cernavodă și avaria de la CET Iași expun vulnerabilități majore în alimentarea cu agent termic , cu efecte directe asupra populației și instituțiilor publice, potrivit Digi24 . La Cernavodă, orașul a rămas fără apă caldă după ce centrala nucleară – principala sursă de energie termică – a fost oprită pe fondul debitului scăzut al Dunării. În paralel, la Iași, aproximativ 22.000 de apartamente au rămas fără apă caldă după un incendiu la CET, iar autoritățile spun că nu există, deocamdată, un termen clar pentru reluarea furnizării agentului termic. Cernavodă: oprirea centralei, risc de a rămâne și fără căldură În Cernavodă, locuitorii se tem că, odată cu apropierea sezonului rece, problema se poate extinde de la lipsa apei calde la lipsa încălzirii. Oamenii spun că improvizează pentru igienă și încălzire, folosind aragazul pentru încălzirea apei și calorifere electrice. Potrivit reportajului, repornirea rapidă a instalațiilor are șanse reduse în condițiile în care Dunărea a atins un nivel minim istoric, iar nivelul apei este la doar trei centimetri de pragul critic menționat de sursă. Localnicii au semnat și o petiție online prin care cer Guvernului o soluție urgentă, pentru ca orașul să nu rămână fără căldură înainte de iarnă. Spitalul din Cernavodă: încălzire cu aer condiționat și presiune pe bugete Oprirea centralei afectează și spitalul din Cernavodă, unde lipsa apei calde creează dificultăți pentru personal și pacienți. Un angajat al spitalului spune că încălzirea se face cu aparate de aer condiționat și atrage atenția asupra riscului ca situația să se agraveze, inclusiv pe fondul subfinanțării. Iași: 22.000 de apartamente fără apă caldă după incendiul de la CET La Iași, incendiul a pornit de la un transformator electric, iar flăcările au afectat o hală industrială pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Aproximativ un sfert dintre apartamentele din municipiu sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, iar în locuințele afectate oamenii resimt deja lipsa apei calde. Sunt semnalate probleme și în școli, unde nu există nici apă caldă, nici căldură. În cazul spitalelor din Iași, situația este diferită: acestea dispun de generatoare care pot asigura alimentarea cu energie electrică în situații de urgență. Autoritățile și echipele tehnice caută soluții pentru remedierea avariei și reluarea funcționării instalațiilor, însă, conform informațiilor din material, un calendar ferm nu a fost comunicat. [...]
Escaladarea protestelor din Franța ridică riscuri operaționale pentru orașe și afaceri , după ce manifestațiile împotriva creșterii costului vieții au degenerat în revolte, jafuri și incendieri, cu sute de arestări și un deces, potrivit Știrile Pro TV . Un protestatar a murit la Paris după ce a suferit un stop cardiac în timp ce se deplasa pe bulevardul Magenta, conform unei surse din poliție citate de TF1info. Bărbatul a fost transportat la centrul de urgență Château d’Eau, dar a decedat înainte să ajungă acolo. Bilanțul intervenției: peste 720 de arestări, inclusiv minori Poliția a anunțat că peste 720 de persoane au fost arestate, dintre care 117 minori, după ce în Paris au apărut grupuri descrise de autorități drept persoane „al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri”. În timpul nopții, în timp ce o parte dintre participanți protestau pașnic, agitatori îmbrăcați în negru au spart vitrine, au jefuit magazine, au aruncat artificii de tip „mortier” și au incendiat coșuri de gunoi și biciclete. În centrul Parisului, pe Place de la République, au fost raportate distrugeri care au vizat inclusiv Galeries Lafayette, bănci și alte magazine. Violențe și în afara Parisului: incendii și atacuri asupra clădirilor publice Incidentele nu s-au limitat la capitală. La Limoges, primăria s-a prăbușit după ce persoane care au pătruns în clădire au provocat un incendiu; flăcările au cuprins o aripă a clădirii din 1883 și au ajuns la acoperiș, ducând la prăbușirea clopotniței, relatează AFP. Tot în legătură cu atacuri incendiare din timpul nopții, cel puțin 15 persoane au fost arestate, potrivit publicației Ouest France. Alte episoade menționate în material: la Lille, protestatari au intrat într-o clădire guvernamentală și au răsturnat un bust al Mariannei, simbol al Republicii; la Lyon, un birou de turism a fost spart și incendiat; la Brest, a fost incendiată o secție de poliție. Contextul protestelor: costul vieții și nemulțumiri în educație Potrivit Metro, peste jumătate de milion de oameni au mărșăluit în aproximativ 110 localități, pe fondul creșterii costului vieții. În paralel, tinerii protestează de la finalul lunii septembrie, invocând starea precară a liceelor, finanțarea insuficientă și lipsa cadrelor didactice. Union Syndicale Lycéenne, sindicat studențesc care organizează protestele, susține că sistemul școlar este „rezultatul a 10 ani de macronism”. În urma mișcării conduse de adolescenți, activiștii au făcut apel la participarea oamenilor de toate vârstele. O protestatară de 19 ani, citată de The Guardian, a invocat presiunea costului vieții, prețul combustibilului și violențele la adresa elevilor care protestează. Reacția autorităților și riscul de noi tensiuni Pe rețelele sociale au apărut apeluri pentru reluarea mișcării „ Vestele Galbene ”, care a marcat Franța în 2018 prin proteste similare legate de costul vieții. În același timp, organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea privind reacția forțelor de ordine: Amnesty International a criticat folosirea gazelor lacrimogene și a grenadelor paralizante pentru dispersarea tinerilor. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a spus că cei implicați în atacuri asupra prefecturilor, întreprinderilor și primăriilor vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Materialul notează că Macron își va încheia ultimul mandat în luna mai. [...]
