Știri
Știri din categoria Diverse
CCR este așteptată să decidă dacă Guvernul trebuie să achite 4,8 miliarde lei restanțe salariale către magistrați, o miză cu impact direct asupra bugetului public și a modului în care pot fi impuse cheltuieli prin hotărâri judecătorești, potrivit Digi24.
Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Demersul a venit după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul legat de restanțele salariale, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În sesizarea către CCR, Bolojan a susținut că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, potrivit Agerpres, argumentând că puterea judecătorească nu ar avea „nici competență tehnică, nici legitimitatea” să stabilească distribuirea banilor publici din bugetul general consolidat, prin obligarea Guvernului să aloce sume pentru un singur sector, respectiv Justiția.
În opinia premierului interimar, o astfel de intervenție „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Bolojan a indicat o sumă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță.
Instanța a mai stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere (48 de milioane de lei), plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Decizia CCR este așteptată să lămurească dacă există un conflict constituțional în această speță și, implicit, cum se trasează limitele între hotărârile judecătorești cu efect bugetar și atribuțiile Guvernului în gestionarea finanțelor publice.
Recomandate
CCR ar putea tranșa miercuri dacă Guvernul a depășit limitele unui executiv demis , într-un dosar care vizează Ordonanța de urgență legată de Programul SAFE și un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Digi24 . Sesizarea a fost trimisă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care cere Curții Constituționale să constate existența conflictului și să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale. Miza este una de reglementare: dacă CCR confirmă conflictul, decizia poate seta limite mai stricte pentru ce poate face un guvern după retragerea încrederii Parlamentului. Ce reproșează Grindeanu Guvernului În sesizare, Grindeanu susține că conflictul ar fi fost generat de două „conduite neconstituționale” ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), în condițiile în care, invocă el, Guvernul ar fi fost limitat la acte de administrare curentă, fără competență de „legiferare delegată” (emiterea de ordonanțe); reglementarea prin aceeași ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, erau deja în procedură parlamentară, ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Argumentele sunt prezentate în sesizare, conform relatării Agerpres preluate de Digi24. Cronologia invocată: 12 articole adăugate în ziua moțiunii Potrivit sesizării, analiza cronologiei ar arăta că, în dimineața zilei de 5 mai 2026 — ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură — Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. În același document este citată și expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că aceste completări au fost motivate inclusiv de posibilitatea ca, dacă moțiunea ar fi trecut, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului. De ce contează decizia CCR O eventuală hotărâre a Curții poate influența direct raportul de putere dintre Guvern și Parlament în perioade de tranziție politică, în special după o moțiune de cenzură. În funcție de concluziile CCR, pot rezulta repere mai ferme privind: limitele actelor pe care le poate adopta un guvern aflat în această situație; modul în care se evită suprapunerea între inițiativele legislative aflate deja în Parlament și intervențiile prin ordonanțe de urgență. Digi24 notează că CCR „ar putea” lua o decizie miercuri; până la pronunțare, rezultatul și efectele concrete rămân incerte. [...]
Luca Niculescu are la dispoziție 10 zile ca să strângă 233 de voturi pentru învestire , într-un Parlament în care președintele Nicușor Dan a ajuns la această variantă după trei încercări eșuate de a forma un guvern, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este deblocarea instalării unui executiv, într-un moment în care negocierile politice devin, pentru un diplomat, testul decisiv al carierei. Niculescu este prezentat ca o opțiune din afara politicii de partid: fost jurnalist și ambasador al României la Paris, fără apartenență la un partid și fără roluri clasice de putere în legislativ sau guvern. În același timp, el a fost implicat în ultimii ani în dosarul de aderare la OCDE , pe care l-a negociat din poziții administrative și diplomatice. Profilul care îl diferențiază de un premier „clasic” Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, în București, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București) și are un master în Jurnalism European la Strasbourg. Conform articolului, nu este căsătorit și nu are copii. Traseul profesional descris de publicație include: începutul carierei în 1992 și o perioadă lungă în presă (redactor-șef la RFI România, emisiuni la TVR, Digi24 și Money Channel); activitate de corespondent pentru instituții media din Franța (France Info, France Inter, Libération) și colaborare de cinci ani cu Dilema Veche; trecerea în diplomație în 2016, ca ambasador al României în Franța, cu reprezentare și în Monaco și Andorra. De la negocieri externe la aritmetică parlamentară După șase ani la Paris, Niculescu s-a implicat și în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar după revenirea în țară a devenit, în 2022, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare la OCDE. Știrile Pro TV notează că rolul a fost unul „mai degrabă tehnic”, dar care a presupus lucru cu „aproape toate instituțiile importante ale statului” și negocierea reformelor cerute României. Acum, provocarea este una strict politică: să își alcătuiască echipa, să scrie programul de guvernare și să obțină sprijinul necesar pentru învestire — pragul menționat în articol fiind de 233 de voturi. [...]
USR acceptă scenariul unei majorități „pe bucăți” pentru Guvernul Niculescu , după ce Dominic Fritz a spus că nu vede „o problemă” dacă PNL ajunge să susțină cabinetul propus de Luca Niculescu chiar și în cazul în care USR nu o face, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul indică o flexibilizare a liniilor politice în jurul instalării unui guvern cu „puteri depline”, într-un context de blocaj instituțional invocat de liderul USR. Într-o intervenție la Digi 24, Fritz a argumentat că PNL „este un partid diferit” și își ia „decizii proprii”, motiv pentru care o poziționare diferită față de USR nu ar fi, în sine, problematică. „Nu, pentru că PNL este un partid diferit, ia decizii proprii. Respect şi faptul că Ilie Bolojan pe bună dreptate zice că, în momentul în care eşti cu mâinile legate pentru că PSD atacă chiar şi cea mai mică hotărâre de guvern în instanţă şi se suspendă orice faci în acest moment e greu să mai iei decizii ca premier. Deci respect faptul că el simte o urgenţă foarte, foarte mare pentru a exista un guvern cu puteri depline şi de aceea eu nu văd o problemă să ajungă PNL la o altă concluzie decât USR în acest moment.” De ce contează: semnal de decuplare între USR și PNL în votul pentru guvern Declarația sugerează că negocierile pentru sprijin parlamentar ar putea evolua fără o coordonare strictă între USR și PNL, chiar dacă cele două partide au fost adesea asociate în discursul public ca potențiali parteneri de guvernare. În același timp, Fritz leagă urgența formării guvernului de dificultatea de a guverna atunci când hotărârile sunt contestate în instanță, pe fondul conflictului politic cu PSD, așa cum reiese din afirmațiile sale. Ce urmează: discuții cu premierul desemnat Președintele USR a mai spus că formațiunea va merge la discuții cu premierul desemnat Luca Niculescu și că este „foarte curios” care este „ideea lui despre majoritatea care ar putea să-l susțină”. Articolul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre o decizie formală a USR privind susținerea guvernului. [...]
Google a redus cu 50% costul modelului Nano Banana 2.1 pentru imagini generate cu AI , o mișcare care poate coborî pragul de intrare pentru companii și dezvoltatori care folosesc astfel de servicii la scară, potrivit Android Headlines . Pe lângă ieftinire, versiunea 2.1 promite și „editare mai precisă”, ceea ce indică o îmbunătățire a controlului asupra modificărilor aplicate imaginilor generate sau editate cu ajutorul inteligenței artificiale . În practică, combinația dintre costuri mai mici și rezultate mai predictibile poate influența direct bugetele și fluxurile de lucru ale echipelor care produc conținut vizual. De ce contează reducerea de cost O tăiere de 50% a costurilor are, în general, două efecte economice imediate pentru utilizatori: scade cheltuiala per proiect/campanie pentru generarea și editarea de imagini; face mai ușor de justificat utilizarea frecventă (sau integrarea în produse) acolo unde costul era o barieră. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre prețul efectiv (valoare absolută) sau despre condițiile exacte în care se aplică reducerea, astfel că impactul bugetar în lei nu poate fi estimat pe baza sursei. Ce aduce nou la nivel operațional Android Headlines notează că Nano Banana 2.1 vine cu „editare mai precisă”. Pentru utilizatori, asta ar putea însemna mai puține iterații până la un rezultat acceptabil și, implicit, timp economisit în producție. Sursa nu detaliază însă ce tipuri de editări sunt vizate sau cum se măsoară această „precizie”. În lipsa acestor specificații, concluzia fermă rămâne cea din sursă: Google poziționează Nano Banana 2.1 ca o versiune mai ieftină și mai bună pentru editare, cu accent pe eficiență (cost) și calitate (control/precizie). [...]
O alertă sanitară neclarificată în Rusia a ajuns pe agenda diplomatică SUA–Rusia , după ce Donald Trump a spus că va vorbi „foarte curând” cu Vladimir Putin despre situația apărută în urma morții unei tehniciene de laborator de la un institut specializat în combaterea ciumei din regiunea Irkuțk, potrivit Digi24 . În paralel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că verifică informațiile transmise de autoritățile ruse. Trump a fost întrebat la Casa Albă dacă intenționează să îl contacteze pe liderul de la Kremlin, iar răspunsul său a fost: „Am prevăzut să-l sun”. Ulterior, președintele american a precizat că discuția telefonică va avea loc „foarte curând”. Digi24 notează că informația este relatată de AFP, citată de news.ro. Ce spune OMS despre nivelul de risc OMS a anunțat că a luat legătura cu autoritățile sanitare ruse pentru a verifica datele privind moartea unei angajate a Institutului de luptă împotriva ciumei din regiunea Irkuțk. Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a prezentat la Geneva o evaluare inițială a riscurilor, pe baza informațiilor disponibile: „Evaluarea inițială a riscurilor, realizată de OMS pe baza informațiilor disponibile, arată că riscul este moderat spre scăzut la Irkuțk, scăzut în Federația Rusă în ansamblul său și foarte scăzut în regiunea europeană.” Organizația a mai precizat că verifică împreună cu autoritățile ruse „evenimentul, circumstanțele, analizele de laborator în curs și rezultatele” și că și-a oferit sprijinul în evaluarea situației. Ce se știe despre cazul care a declanșat îngrijorările Cazul a atras atenția după moartea Dariei Șipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care lucra la institutul din Irkuțk, în Siberia. Decesul a fost anunțat de mai multe publicații ruse la 2 octombrie. Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, cauza exactă a decesului și existența unui focar de ciumă rămân în verificare, atât de autoritățile sanitare, cât și de OMS. În acest context, discuția anunțată de Trump cu Putin intervine în timp ce rezultatele analizelor de laborator sunt încă așteptate. [...]
Motorina ar putea rămâne scumpă și în 2027 , pe fondul unei capacități globale de rafinare insuficiente și al unor stocuri epuizate, potrivit unei analize citate de Digi24 . Mesajul de fond pentru economie este că presiunea pe costurile de transport și logistică riscă să persiste, chiar dacă prețul țițeiului se stabilizează. Goldman Sachs argumentează că prețurile produselor petroliere rafinate trebuie să rămână suficient de ridicate pentru a tempera consumul și a evita o creștere a cererii peste capacitatea disponibilă de producție. În acest context, Nikhil Bhandari, codirector al departamentului de cercetare pentru resurse naturale din Asia-Pacific al băncii, spune că menținerea prețurilor la niveluri ridicate ar trebui să continue și anul viitor pentru ca reducerea cererii să se prelungească. De ce problema e la rafinare, nu doar la țiței Analiza indică o tensiune structurală în lanțul de aprovizionare cu produse rafinate (precum motorina), nu doar o fluctuație de moment. Goldman Sachs estimează că marjele de rafinare pentru motorină și combustibil de aviație (diferența dintre prețurile produselor rafinate și cele ale țițeiului) vor depăși în medie 40 de dolari pe baril în 2027, față de un nivel „obișnuit” de aproximativ 20 de dolari pe baril. În paralel, banca anticipează stabilizarea petrolului Brent în jurul valorii de 80 de dolari pe baril, pe măsură ce transporturile de țiței prin Strâmtoarea Hormuz revin treptat la normal. Cu alte cuvinte, chiar și cu un țiței relativ stabil, motorina poate rămâne scumpă dacă rafinarea și stocurile nu țin pasul. Capacitate în scădere și întreruperi de ofertă Goldman Sachs estimează că 2026 va fi încă un an de contracție a capacității globale de rafinare, cu o reducere netă de aproximativ 300.000 de barili pe zi în instalațiile din afara Chinei. La presiunile de capacitate se adaugă mai multe blocaje de ofertă menționate în material: aproximativ două milioane de barili pe zi din capacitatea de rafinare a Orientului Mijlociu rămân indisponibili; avarierea unor instalații din Rusia a restrâns suplimentar oferta de motorină; rafinăriile americane, care au funcționat la niveluri ridicate pentru a compensa reducerile din alte regiuni, vor trebui să facă lucrări de întreținere amânate, ceea ce ar diminua temporar producția. Bhandari avertizează că, în cazul unei redresări a cererii anul viitor, rafinăriile ar putea fi nevoite să funcționeze la cel mai ridicat grad de utilizare a capacității din ultimele două decenii. Stocuri joase și efect limitat al eliberării rezervelor Potrivit unui raport Goldman Sachs publicat la 21 septembrie, stocurile globale de produse petroliere ar putea încheia anul 2026 sub cel mai redus nivel al „zilelor de consum acoperite de rezerve” din 2015 încoace. Baden Moore, analist pentru energie și resurse la CLSA, spune că refacerea rezervelor globale, în paralel cu acoperirea cererii curente, ar putea dura până la doi ani. Avertismentele vin după ce statele G7 au convenit să elibereze 100 de milioane de barili de țiței și produse rafinate din rezerve, pe parcursul a patru luni, inclusiv o cantitate substanțială de motorină în primele 20 de zile. Anunțul a dus la o scădere de 5,75% a contractelor futures pentru motorină pe piața europeană, însă analiștii citați consideră că efectul va fi limitat în timp. „Problema structurală” și ce înseamnă pentru piață Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, afirmă că utilizarea rezervelor de urgență poate ajuta piața să treacă iarna, dar nu rezolvă problemele structurale ale aprovizionării. Moore explică faptul că eliberarea rezervelor reduce temporar presiunea, fără să repare deficitul de stocuri, iar consumarea rezervelor creează cerere suplimentară ulterior, când acestea trebuie refăcute. În aceeași notă, Bernard Aw, economist-șef pentru Asia-Pacific la Coface, apreciază că impactul acestor măsuri este temporar, nu structural. [...]
