Știri
Știri din categoria Diverse

Cristian Chivu a reușit o „dublă” istorică la Inter în primul sezon, după ce echipa sa a câștigat Cupa Italiei cu 2-0 în fața lui Lazio, la zece zile de la titlul din Serie A, potrivit Euronews. Miza sportivă se traduce și într-un impact operațional major: un antrenor aflat la primul sezon pe banca lui Inter a livrat două trofee într-un interval scurt, într-un club unde o astfel de performanță nu mai fusese atinsă în acest context.
Victoria din finala Cupei Italiei înseamnă, conform aceleiași surse, că este prima dată în istoria de 118 ani a clubului când un antrenor câștigă atât campionatul, cât și Cupa în primul sezon la Inter.
Pentru club, trofeul este a zecea Cupă a Italiei și a treia „dublă” campionat–Cupă din istorie.
Meciul s-a jucat pe stadionul Olimpico din Roma și s-a încheiat 0-2:
Inter o mai învinsese pe Lazio pe același stadion cu 3-0, cu patru zile înainte, în Serie A.
Euronews notează că performanța lui Chivu capătă greutate și prin prisma parcursului recent: cu un an înainte, antrenorul român o salvase pe Parma de la retrogradare, la prima sa experiență pe banca unei echipe din Serie A.
În plus, Chivu este prezentat ca primul antrenor străin care câștigă titlul în Italia după José Mourinho (2010), tot cu Inter, perioadă în care Chivu era jucătorul echipei. Totodată, el este primul român care câștigă trofee într-unul dintre primele cinci campionate ale Europei (Anglia, Spania, Italia, Germania și Franța).
În zilele de după titlu, Inter a fost primită de Suveranul Pontif, care i-a felicitat pentru succes, mai arată publicația. Pentru detalii despre titlul de campion, Euronews are și materialul dedicat: a câștigat titlul de campion al Italiei cu Inter Milano.
Recomandate

Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]

Atacurile din Marea Neagră riscă să taie din exporturile Ucrainei și să lovească în PIB , iar Ankara este văzută de Kiev drept un actor care ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu maritim, potrivit Digi24 . Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzhelyal , a declarat într-un interviu acordat RBC-Ukraine că Ucraina a prezentat propuneri pentru un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră și pentru reluarea transportului de cereale, în condițiile în care atacurile rusești asupra navelor civile alimentează îngrijorări în rândul armatorilor, al companiilor de asigurări și al statelor din regiune. Kievul susține că are „propuneri concrete” pentru încetarea atacurilor și reluarea exporturilor, formulate de președintele Volodimir Zelenski, și așteaptă un răspuns. În același timp, Dzhelyal ridică problema aplicării oricărei înțelegeri: chiar dacă se ajunge la un acord, rămâne întrebarea cum poate fi obligată Rusia să respecte un moratoriu „condiționat” asupra atacurilor. „Aici, rolul Turciei ar putea deveni esențial. Din situația din Strâmtoarea Ormuz putem observa cât de dificil este acest lucru. Din păcate, asigurarea siguranței complete a navigației în astfel de condiții este extrem de dificilă.” Miza economică: exporturi mai mici și costuri în creștere Pe fondul riscurilor ridicate, armatorii ar refuza să intre în porturile ucrainene, ceea ce a dus deja la o scădere a exporturilor, notează Digi24, citând „The Telegraph”. Aceeași sursă arată că atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare au restricționat semnificativ operațiunile porturilor din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi și ar putea costa Ucraina până la 1,5% din PIB până la finalul anului. De ce contează poziția Turciei Turcia este prezentată ca potențial „garant” operațional al unui armistițiu maritim, în contextul rolului său anterior în facilitarea exporturilor de cereale. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, în special în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Totodată, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Obstacolul major: condițiile Rusiei și legătura cu sancțiunile Din partea Moscovei, semnalele rămân negative. Viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că Rusia nu vede încă „condițiile necesare” pentru restabilirea acordului privind exportul de cereale, iar o eventuală revenire ar fi legată de poziția Occidentului privind sancțiunile. Separat, Rusia a transmis că nu vede niciun motiv pentru reluarea acordului. Contextul invocat de Digi24: Turcia a mediat în iulie 2022 un acord care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, însă Rusia s-a retras în 2023, reclamând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. [...]

Coreea de Sud ia în calcul o desfășurare militară în zona Strâmtorii Ormuz , o mișcare care poate influența securitatea rutelor energetice și costurile de transport maritim , potrivit Digi24 . Președinția de la Seul spune că analizează opțiuni pentru o prezență alături de SUA, dar subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie. Contextul imediat este presiunea publică venită dinspre Washington. Președintele american Donald Trump a criticat luna trecută, pe rețelele sociale, refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune SUA–Coreea de Sud. Un oficial din cadrul președinției sud-coreene a precizat că guvernul va face o analiză „conform procedurilor legale naționale”, ținând cont de situația de securitate din Peninsula Coreeană, și că discuțiile sunt încă deschise, potrivit Kyodo, preluată de Agerpres. Ce formă ar putea lua implicarea Potrivit aceleiași surse, Seulul ia în calcul „diverse opțiuni”, inclusiv: roluri de luptă; roluri necombatante, precum misiuni de căutare. Ce urmează, procedural O eventuală desfășurare de forțe sud-coreene în afara țării ar necesita: o decizie a Consiliului de Securitate Națională; aprobarea parlamentului unicameral de la Seul. Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere acordul legislativului chiar în cursul acestei luni, însă, la acest moment, autoritățile spun că nu există o hotărâre finală. [...]

Deși iulie a adus o creștere a turismului, primele șapte luni din 2026 rămân pe minus , iar gradul de ocupare a cazărilor a scăzut, ceea ce indică o presiune asupra veniturilor din ospitalitate în plin sezon, potrivit datelor INS prezentate de Digi24 . În iulie 2026, în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 1,9 milioane de sosiri, în creștere cu 6,2% față de iulie 2025. Numărul înnoptărilor a urcat la 4,7 milioane, cu 6,1% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. Bilanțul pe 7 luni: scădere la sosiri și înnoptări Pe intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2026, sosirile au totalizat 7,48 milioane, cu 1,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În același timp, înnoptările au însumat 15,54 milioane, în scădere cu 3,1%. Structura cererii a rămas dominată de turismul intern: turiștii români au reprezentat 79,9% din totalul sosirilor și tot 79,9% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 20,1% la ambii indicatori. Durata medie a șederii în primele șapte luni a fost de 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Ocupare mai mică a cazărilor, în ciuda vârfului de sezon Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 26% în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, la nivelul tuturor structurilor de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), cu 2,3 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară din 2025. Unde s-au dus turiștii și de unde au venit străinii După numărul de sosiri, cele mai căutate destinații în primele șapte luni au fost: Municipiul București: 1,09 milioane sosiri Constanța: 1,028 milioane sosiri Brașov: 724.000 sosiri La înnoptări, Constanța a fost pe primul loc, cu 3,1 milioane, urmată de Municipiul București (2,24 milioane) și Brașov (1,37 milioane). În privința turiștilor străini cazați în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, principalele țări de proveniență au fost Germania (145.800 persoane), Italia (123.400) și Statele Unite ale Americii (101.300). [...]

Tesla a scos pe străzi, în Austin, un robotaxi fără volan și pedale , un pas care mută discuția din zona de „concept” în cea a operării comerciale și aduce în prim-plan obstacolele de reglementare pentru vânzarea unui astfel de vehicul către public, potrivit Libertatea . Cybercab a fost introdus joi în rețeaua de transport autonom a Tesla și oferă primele curse publicului în Austin, Texas . Modelul are două locuri și este primul robotaxi proiectat special de companie pentru acest tip de serviciu, nu o adaptare a unei mașini de serie. Ce schimbă lansarea: de la test la operare publică Evenimentul de lansare a avut loc în centrul orașului Austin, unde Ashok Elluswamy, vicepreședinte pentru Inteligență Artificială la Tesla, a anunțat includerea Cybercab în flota publică de robotaxiuri. Până acum, flota era formată doar din Tesla Model Y, conform informațiilor citate de Libertatea din Business Insider. „Puteți ieși afară și lua curse. Oricine poate lua curse. Este deschis pentru întreaga populație.” Tesla nu a comunicat dimensiunea inițială a flotei Cybercab, însă înregistrările Departamentului de Vehicule Motorizate din Texas arată că firma a înregistrat 45 de vehicule până joi. Cum funcționează Cybercab și cum este chemat Cybercab este un vehicul autonom cu două locuri, fără volan și fără pedale, comparat în material cu modelul Zoox al Amazon. Utilizatorii îl pot chema prin aplicația Robotaxi, potrivit clipurilor distribuite de influenceri și creatori de conținut prezenți la eveniment. Un creator de conținut specializat în vehicule autonome, David Moss, a publicat un clip în care arată că ușile „fluture” pot fi deschise din aplicație, iar după urcare ușile se închid automat, conform descrierii din articol. Miza pentru piață: preț „sub 30.000 de dolari” și vânzare către consumatori Lansarea din Austin vine la aproape doi ani după prezentarea conceptului la evenimentul „We, Robot” din Burbank, California, în octombrie 2024. Atunci, Elon Musk a spus că prețul Cybercab va fi sub 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei) și că Tesla intenționează să permită consumatorilor să cumpere un Cybercab, în timp ce vehiculul ar urma să fie integrat și în flota Robotaxi. Înainte de lansare, Tesla a publicat și un formular online pentru a evalua interesul privind achiziția de vehicule Cybercab destinate flotei. Unde se poate bloca extinderea: certificare și derogări de siguranță Punctul sensibil rămâne reglementarea. Libertatea notează că Tesla ar putea întâmpina dificultăți din partea autorităților pentru a comercializa un vehicul fără volan și pedale pe piața de masă. Deși nu există o interdicție federală explicită pentru astfel de mașini, compania trebuie fie să certifice că Cybercab respectă standardele federale de siguranță aplicabile, fie să solicite derogări temporare înainte de a începe vânzările către consumatori. [...]

Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]