Știri
Știri din categoria Diverse
Criza de securitate din Strâmtoarea Ormuz împinge costurile de transport la niveluri extreme, de la salarii majorate pentru echipaje până la tarife zilnice de navlosire și asigurări de război de ordinul milioanelor, potrivit Digi24, care citează o analiză Financial Times.
Căpitanii unor petroliere sunt plătiți cu până la 100.000 de dolari pe lună (aprox. 460.000 lei) pentru a accepta traversarea uneia dintre cele mai periculoase rute maritime din lume, iar la această sumă se poate adăuga un bonus de aproximativ 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) pentru fiecare traversare. În mod normal, un comandant de petrolier câștigă aproximativ 15.000 de dolari pe lună (aprox. 69.000 lei), diferența fiind justificată de riscul de atacuri asupra navelor comerciale în zonă.
Majorările nu se opresc la nivelul comandanților. Marinarii care, în condiții obișnuite, câștigă aproximativ 1.500 de dolari pe lună (aprox. 6.900 lei) pot primi de patru până la șase ori mai mult dacă acceptă să opereze în zona Strâmtorii Ormuz. Într-un exemplu menționat de Financial Times, un armator a oferit echipajelor echivalentul a șase luni suplimentare de salariu pentru o cursă dus-întors de aproximativ o lună.
Pe lângă costurile cu personalul, armatorii suportă scumpiri puternice la navlosire (închirierea navei). Tarifele pentru petrolierele VLCC (Very Large Crude Carrier, adică tancuri petroliere de capacitate foarte mare) au ajuns la aproximativ 1,3 milioane de dolari pe zi (aprox. 6,0 milioane lei), față de circa 20.000–50.000 de dolari pe zi (aprox. 92.000–230.000 lei) înainte de război.
În paralel, asigurarea împotriva riscurilor de război poate costa milioane de dolari pentru o singură călătorie, ceea ce ridică suplimentar costul total al livrărilor și complică deciziile comerciale privind rutele.
Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru piața energetică globală: înainte de criză, pe aici trecea aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate. În prezent, traficul s-a redus abrupt: la începutul lunii octombrie au fost înregistrate doar 13 traversări într-o singură zi, față de aproximativ 135 de nave pe zi înaintea crizei, conform datelor citate de presa internațională.
Pentru a limita timpul petrecut în zona periculoasă, unele petroliere duc încărcătura până în apropierea Fujairah, în Golful Oman, unde petrolul este transferat pe alte nave. Soluția menține parțial exporturile, dar vine cu costuri mai mari, necesar de nave suplimentare și operațiuni logistice mai complicate.
În acest context, plata de până la 100.000 de dolari pe lună pentru un căpitan apare ca o componentă relativ mică într-un pachet de cheltuieli care s-a extins rapid, pe fondul riscurilor de securitate și al scăderii traficului prin Ormuz.
Recomandate
Calendarul învestirii Guvernului Niculescu se împinge dincolo de această săptămână , după ce premierul desemnat, Luca Niculescu , a avut primul contact direct cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , iar o întâlnire față în față ar urma să aibă loc joi, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Conform acelorași surse, cei doi ar fi vorbit la telefon, iar în urma convorbirii s-ar fi stabilit o întâlnire „a doua zi”, însă locația nu este cunoscută în acest moment. Un detaliu relevant pentru negocieri este că social-democrații nu și-ar dori ca la această primă întâlnire să se discute despre împărțirea ministerelor, potrivit surselor citate. Condiția PSD și miza pentru votul din Parlament Digi24 reamintește că Sorin Grindeanu a spus public că susținerea PSD pentru Guvernul propus de Luca Niculescu depinde de o condiție politică pe care a numit-o „linia roșie”: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR.” În același timp, votul de învestitură ar depinde de momentul în care Luca Niculescu va depune în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, potrivit acelorași surse. Ce urmează: procedura parlamentară nu se face în această săptămână Sursele citate indică faptul că „nu există șanse” ca procedura parlamentară să fie organizată în această săptămână. Luca Niculescu are, conform Constituției, 10 zile pentru a ajunge în Parlament cu programul și echipa guvernamentală. În textul Digi24 apare și o neconcordanță de calendar: se menționează că termenul „curge de marți” și „va expira joi, 15 septembrie”, deși articolul este publicat la 7 octombrie 2026. În lipsa unei clarificări în sursă, data exactă a expirării termenului nu poate fi confirmată din informațiile disponibile. [...]
Vizita lui Marco Rubio la Atena riscă să fie dominată de un scandal diplomatic care pune presiune pe relația SUA–Grecia chiar înaintea semnării unor acorduri, în special pe cooperarea în apărare, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american a ajuns marți seara în Grecia pentru a participa la a șasea rundă a Dialogului strategic SUA–Grecia, un cadru instituțional lansat în 2018. Publicația greacă Kathimerini notează că este prevăzută semnarea unei serii de acorduri, cu accent pe domeniul apărării. Miza vizitei este însă umbrită de acuzații apărute în presă la adresa ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle . Ziarul „The Wall Street Journal” a relatat că, la o cină din luna martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle i-ar fi spus ministrului grec al energiei, Stavros Papastavrou, că SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de centru-dreapta din România și că Washingtonul ar putea acționa similar și în Grecia, dacă ar considera necesar. Guvernul elen a negat informațiile. Ce urmărește Washingtonul în discuțiile de la Atena Prima oprire oficială a lui Rubio a fost la Ministerul Afacerilor Externe, unde a fost întâmpinat de omologul său grec, George Gerapetritis. După discuții, cei doi urmau să susțină declarații comune și să deschidă oficial runda de dialog strategic, potrivit News.ro. Pe agenda întâlnirilor sunt menționate mai multe teme, între care: energie; securitate și apărare; tehnologie de vârf; evoluții geopolitice; protecția patrimoniului cultural. În acest context, Grecia încearcă să-și consolideze rolul de centru regional în energie și securitate și să aprofundeze parteneriatul strategic cu SUA. Presiune politică și acuzații de conflicte de interese Digi24 mai arată că, după relatările din „The Wall Street Journal”, și „Financial Times” a scris despre presupuse amenințări ale ambasadoarei la adresa guvernului elen. Presa americană a semnalat și posibile conflicte de interese, pe fondul aparițiilor publice ale lui Guilfoyle la întâlniri oficiale alături de un lobby-ist asociat unei companii grecești din energie. Lideri democrați din comisiile pentru afaceri externe ale Senatului și Camerei Reprezentanților au cerut Departamentului de Stat să analizeze comportamentul ambasadoarei, însă Marco Rubio i-a luat apărarea și a transmis că administrația are încredere în ea. În timpul vizitei, Rubio are programată o întâlnire cu premierul Kyriakos Mitsotakis și participarea la un prânz oficial. De asemenea, este așteptat să țină un discurs la Pnyx, lângă Acropole, cu un apel către europeni să „se alăture Statelor Unite” în fața unei „noi ere a rivalității dintre marile puteri”. Efecte imediate: securitate sporită și proteste Vizita a adus măsuri de securitate sporite în Atena: drumuri blocate în zona hotelului unde este cazat Rubio și trafic perturbat. Marți seara au avut loc și proteste ale unor asociații studențești, sindicate și partide de stânga extraparlamentare; manifestanții au încercat să ajungă la Ambasada SUA, dar poliția nu le-a permis să avanseze. [...]
Trimiterea de trupe de către Turcia și Pakistan pentru sprijinirea Arabiei Saudite ridică miza securității pe ruta petrolului prin Bab al-Mandeb , într-un moment în care reluarea luptelor din Yemen reaprinde riscurile pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Digi24 , care citează The Times. Turcia și Pakistanul au anunțat că vor trimite trupe după ce Arabia Saudită a lansat o operațiune alături de forțele guvernamentale yemenite susținute de Riad pentru a recâștiga controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandeb, preluată de rebelii houthi luna trecută. Pactul de apărare activat este descris drept „ NATO a musulmanilor ”. Deși forțele guvernamentale yemenite au susținut că au recucerit strâmtoarea, surse citate în material indică faptul că houthii continuă să reziste. În paralel, rebelii au ripostat atacând două aeroporturi din sudul Arabiei Saudite, rănind cel puțin trei persoane, și au afirmat că au lovit și aeroportul din capitala Riad. De ce contează Bab al-Mandeb pentru energie și comerț Bab al-Mandeb este prezentată ca o rută vitală pentru transporturile comerciale și de petrol, strâmtoarea ducând către Canalul Suez și fiind unul dintre cele mai importante „puncte de blocare” (chokepoints) pentru transporturile de containere și țiței la nivel global. În acest context, escaladarea militară în zonă amplifică riscul de perturbare a fluxurilor energetice. Materialul notează că atacurile houthi asupra Arabiei Saudite – inclusiv asupra instalațiilor energetice și a unei conducte care transportă petrol din est către Marea Roșie – au „zguduit piața energiei” și au contribuit la creșterea prețurilor. Implicarea aliaților și incertitudini operaționale Nu este „imediat clar” dacă Pakistanul și Turcia se vor alătura efectiv operațiunilor din Yemen, potrivit informațiilor citate. Digi24 menționează că Pakistanul are deja mii de soldați staționați în Arabia Saudită. În același timp, SUA și Marea Britanie au sprijinit atacurile aeriene saudite cu informații despre ținte și realimentarea avioanelor de vânătoare. Franța s-a angajat să trimită elemente de apărare aeriană în regat. Context: armistițiul s-a prăbușit, iar conflictul se leagă de tensiunile SUA–Iran Reluarea luptelor, după mai mulți ani de calm relativ, a readus Yemenul într-un război civil, pe fondul destrămării armistițiului semnat în 2022. ONU a estimat că acel conflict de șapte ani a ucis peste 377.000 de oameni, mulți din cauza foametei și bolilor asociate războiului, conform materialului. Houthii, descriși ca fiind înarmați și consiliați de Iran, au declarat o „blocadă maritimă” asupra transporturilor de petrol saudite. În analiza citată, atacurile lor sunt prezentate ca având și o dimensiune regională, în relație cu presiunile Iranului asupra transporturilor de petrol și cu războiul menționat ca fiind lansat împotriva Iranului în februarie. Avertisment ONU Secretarul general al ONU, António Guterres, a transmis – prin purtătorul său de cuvânt, Stéphane Dujarric – că este „profund îngrijorat” de intensificarea luptelor și a condamnat atacurile transfrontaliere continue ale houthi împotriva Arabiei Saudite. În lipsa unei clarificări privind rolul exact al trupelor turce și pakistaneze în teren și pe fondul rezistenței houthi, evoluția bătăliei pentru Bab al-Mandeb rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea transporturilor energetice și, implicit, pentru volatilitatea prețurilor la combustibili. [...]
Premierul desemnat, Luca Niculescu , spune că viitorul program de guvernare va pune pe primul plan „echilibrul politic și economic”, protejarea puterii de cumpărare și o mai bună colectare și cheltuire a banului public , potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul pregătirii consultărilor cu partidele parlamentare, într-o perioadă în care tema prețurilor și a facturilor la energie capătă greutate odată cu apropierea iernii. Niculescu a transmis pe rețelele sociale că elaborează programul și că va ține cont de sugestiile primite de la partide, însă își propune să prioritizeze „continuitatea” și „nevoile românilor”. În aceeași intervenție, el a indicat că, dincolo de discuțiile despre majorități și nume, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic în România”. Ce înseamnă, în termeni de politici publice, „grija față de oameni” În mesajul citat de Digi24, premierul desemnat leagă direct așteptările populației de modul în care statul gestionează resursele publice și presiunile din economie, în special cele legate de costul vieții. El enumeră explicit câteva direcții: cheltuirea „cu rost și corect” a banilor contribuabililor; măsuri pentru ca oamenii „să poată face față prețurilor”; intervenții legate de „problema prețurilor la energie ”; creștere economică și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri; îmbunătățirea colectării veniturilor publice și atenție la felul în care sunt cheltuite. „Vor să știe că banii lor sunt cheltuiți cu rost și corect, că pot face față prețurilor și că statul este acolo când au nevoie de el. Mai ales acum, când vine iarna, iar facturile nu așteaptă calendarul politic.” Miza: program „realist” și continuitate, nu resetare Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, iar abordarea anunțată este să păstreze ceea ce funcționează și să corecteze ceea ce nu funcționează. Totodată, spune că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că va prezenta public rezultatul discuțiilor cu formațiunile parlamentare. În acest moment, Digi24 nu indică un calendar sau măsuri concrete, ci doar liniile directoare anunțate de premierul desemnat înaintea consultărilor politice. [...]
Cheltuielile unei gospodării au urcat la 84,8% din venituri , ceea ce lasă un spațiu limitat de manevră în bugetul lunar, potrivit datelor prezentate de Digi24 , pe baza statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru trimestrul al doilea din 2026 . În perioada analizată, veniturile totale medii ale unei gospodării au fost de 10.204 lei pe lună, iar cheltuielile totale au ajuns la 8.650 de lei. INS precizează că sumele includ atât banii încasați, cât și veniturile sau consumul din resurse proprii. De ce contează: crește presiunea pe bugetul lunar Raportul dintre cheltuieli și venituri – 84,8% – indică faptul că cea mai mare parte a veniturilor este deja „angajată” în cheltuieli curente. Diferența aritmetică dintre venituri și cheltuieli a fost de aproximativ 1.554 de lei pe gospodărie, însă INS avertizează că aceasta nu poate fi tratată automat drept economisire, deoarece indicatorii includ și venituri în natură, autoconsum și cheltuieli calculate după metodologia statistică. Veniturile medii au crescut nominal cu 8% față de primul trimestru și cu 7,4% comparativ cu trimestrul al doilea din 2025. Creșterea nominală reflectă sumele încasate, fără a lua în calcul efectul inflației asupra puterii de cumpărare. Din ce vin banii: salariile domină veniturile Principala sursă de venit a rămas salariul. Salariile brute și alte drepturi salariale au avut o valoare medie de 7.354 de lei lunar pe gospodărie, reprezentând 72,1% din veniturile totale (față de 70,8% în trimestrul anterior). Alte componente importante ale veniturilor: prestații sociale: 2.005 lei pe lună, cu o pondere de 19,6% (în scădere de la 21,2% în trimestrul precedent); venituri în natură: 456 de lei, dintr-un total de 10.204 lei; venituri din activități independente neagricole: aproximativ 130 de lei; venituri din agricultură: 124 de lei. Pe ce se duc banii: consumul și taxele, principalele destinații Cheltuielile totale au fost de 8.650 de lei pe lună pe gospodărie (3.579 de lei pe persoană), în creștere cu 635 de lei față de primul trimestru. Cheltuielile bănești au fost de 8.279 de lei, iar 371 de lei a reprezentat valoarea consumului din resurse proprii. Structura cheltuielilor, potrivit INS: consum: 4.936 de lei pe lună (57% din total); impozite, contribuții, cotizații și taxe: 3.159 de lei (36,5%); activități de producție ale gospodăriei: 119 lei; investiții: aproximativ 118 lei. În interiorul cheltuielilor de consum, alimentele au rămas cea mai mare categorie: produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au costat, în medie, 1.581 de lei pe lună (32% din cheltuielile de consum). Pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, cheltuiala medie a fost de 813 lei (16,5%). [...]
Eugen Tomac cere un vot rapid pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , pe fondul crizei politice , argumentând că ieșirea României „cu bine” din blocaj a devenit o miză care depășește calculele de partid, potrivit Digi24 . Tomac, consilier onorific al președintelui și europarlamentar, afirmă că „un vot pentru viitorul guvern este mai mult decât un angajament politic, a devenit o obligație patriotică”, într-un mesaj publicat pe Facebook și preluat de News.ro. El susține că cetățenii așteaptă „asumare, nu calcule” din partea clasei politice. Contextul este o nouă încercare de formare a unui executiv după căderea Guvernului Bolojan , în luna mai. Tomac a fost prima propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, dar nu a ajuns la votul Parlamentului, după ce nu a reușit să strângă o majoritate pentru un cabinet de tehnocrați. Ce urmează în Parlament: termen de 10 zile și pragul de 233 de voturi Marți, președintele a semnat decretul de desemnare a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru: prezentarea în Parlament a listei Cabinetului și a programului de guvernare; negocieri politice care să asigure cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Mesajul lui Tomac pune presiune publică pe partidele parlamentare să deblocheze rapid procedura, într-un moment în care formarea unei majorități rămâne condiția decisivă pentru instalarea noului executiv. [...]
