Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa din PSD pe indexări scoate în față o notă de plată de 27 mld. lei și problema finanțării: primarul Buzăului, Constantin Toma, îl acuză pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, că promite indexarea salariilor bugetarilor și a pensiilor fără să indice surse de bani, potrivit Digi24.
Toma susține că o indexare „cu inflația” ar însemna „pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro”, și întreabă de unde ar veni finanțarea, în condițiile în care banii ar trebui împrumutați. În declarații pentru Agerpres, el califică promisiunile drept „populiste” și afirmă că astfel de măsuri au contribuit la deficite care „sperie pe toată lumea”, inclusiv pe finanțatorii externi.
„Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani?”
Dincolo de conflictul intern, intervenția primarului pune accent pe o problemă de fond: orice creștere generalizată a cheltuielilor permanente (salarii și pensii) cere fie venituri bugetare mai mari, fie tăieri în alte zone, fie împrumuturi. Toma afirmă că, în lipsa „economiilor” și a unei direcționări către „economia reală”, promisiunile nu au „nicio acoperire”.
El leagă discuția și de reforma administrativ-teritorială, despre care spune că ar trebui să includă reduceri de posturi, altfel nu ar produce economiile invocate.
Întrebat dacă ar indexa pensiile și salariile cu rata inflației, Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că măsura „e obligatoriu să” fie făcută anul viitor și că „nivelul de suportabilitate” a ajuns la „punctul de fierbere”.
Tot el a spus că alegerile anticipate sunt un scenariu constituțional, deși „nu e unul de dorit”, invocând riscul prelungirii interimatului guvernamental și al întârzierii bugetului pe 2027.
În același context, Constantin Toma afirmă că anticipatele pot fi o soluție pentru a încheia criza politică generată de lipsa unui guvern cu puteri depline.
Recomandate
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că Călin Georgescu trebuie să-și dovedească nevinovăția în dosarul DIICOT , evitând să comenteze acuzațiile și trimițând discuția în zona responsabilității instituționale a Justiției, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, după ce Grindeanu a fost întrebat cum vede acuzațiile aduse fostului candidat la alegerile prezidențiale, în contextul în care acesta a avut în ultima perioadă un turneu prin țară și întâlniri cu susținători. „E treaba Justiţiei să dovedească, a domnului Călin Georgescu să-şi arate nevinovăţia şi nu comentez deciziile de acest tip.” În aceeași intervenție, liderul PSD a spus că nu a comentat nici alte dosare sau decizii judiciare invocate ca exemple și a adăugat că, „deocamdată”, Georgescu „are probleme” și „trebuie să-și arate nevinovăția”, urmând ca „după aceea” să se vadă ce urmează. Contextul dosarului Conform informațiilor prezentate, Călin Georgescu a fost ridicat luni din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. El ar fi fost oprit în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot și dus acasă pentru a asista la percheziții. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan condiționează formula guvernului de excluderea PSD , susținând că o coaliție PNL–USR–UDMR poate merge la vot în Parlament și fără sprijinul social-democraților, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Mureșan, este una operațională: un guvern care să poată împinge reforme administrative și restructurarea companiilor de stat, fără fricțiunile unei coabitări cu PSD după „experiența din ultimul an”. Într-o intervenție la Știrile ProTV, Mureșan a spus că România „poate fi guvernată de PNL, împreună cu USR și UDMR, sau de PSD”, dar nu de o formulă comună PNL–PSD, invocând faptul că social-democrații „nu și-au respectat angajamentele” și „au dărâmat guvernul din care făceau parte”. Concluzia sa a fost tranșantă: „fie ei, fie noi, dar nu împreună”, declarație atribuită de Digi24 agenției News.ro. Votul din Parlament, chiar și fără PSD Mureșan afirmă că va merge la vot în Parlament chiar dacă PSD a anunțat că nu va susține guvernul. El a enumerat trei motive principale: prezentarea programului și a „viziunii” pentru un „stat nou, modern”, cu reforme în administrația centrală și locală; transparentizarea votului, „pentru a arăta oamenilor cum votează fiecare parlamentar, fiecare grup parlamentar”; respectarea procedurii constituționale și a președintelui. În același context, Mureșan a indicat drept direcții de reformă „restructurarea companiilor de stat” și reducerea pierderilor acestora, cu redirecționarea banilor către sănătate și educație. Dialog cu PSD, dar fără negocieri cu AUR Deși exclude cooptarea PSD la guvernare, Mureșan spune că va avea „un dialog organizat” cu PSD ca grup parlamentar și că nu va încerca să îl divizeze. În schimb, a precizat că nu va purta dialog cu AUR, motivând diferențe „fundamental” de viziune. În logica sa, „testul” pentru PSD ar fi dacă susține un guvern „proeuropean” sau își consolidează parteneriatul cu AUR. Ce urmează Mureșan a declarat că va discuta mai întâi cu parlamentarii PNL, USR și UDMR pentru a le prezenta programul de guvernare, pe care spune că îl finalizează „cel mai probabil” în cursul zilei următoare, apoi cu grupul minorităților naționale și, ulterior, cu PSD. Totodată, a spus că a fost surprins de ceea ce a numit „lipsa de respect” a lui Sorin Grindeanu față de președinte, după reacția PSD apărută înainte ca decretul de nominalizare să fie publicat în Monitorul Oficial . [...]
Președintele Nicușor Dan spune că dosarul DIICOT privind reținerea lui Călin Georgescu trebuie lămurit exclusiv de procurori , invocând separația constituțională a puterilor și prezumția de nevinovăție, potrivit Wall-Street . Mesajul vine pe fondul reacțiilor publice care îl prezintă pe Georgescu drept „victimă a sistemului”, un tip de percepție alimentat, în opinia șefului statului, de nivelul scăzut de încredere în justiție. Dan a declarat, luni seară, la New York, că reținerea fostului candidat la prezidențiale ține de competența DIICOT și că Administrația Prezidențială nu poate interveni în actul de justiție. El a indicat că ar fi vorba despre o acuzație de înșelăciune (menționând că aceasta este încadrarea juridică „dacă a reținut bine”) și a insistat că, din perspectiva sa, singura poziție posibilă este respectarea prezumției de nevinovăție. Neîncrederea în justiție, miza politică a cazului Întrebat ce le transmite celor care cred că Georgescu este o victimă, președintele a spus că are „un mesaj de înțelegere, chiar de simpatie”, argumentând cu date din sondaje privind încrederea în sistemul de justiție, pe care a plasat-o la 25–30%. În această logică, a adăugat el, o majoritate a societății ajunge să suspecteze „aranjamente” și „sfori trase” din culise. „Nu pot decât să spun că este o separație a puterilor și, în mandatul ăsta, acționez constituțional și voi acționa constituțional.” Ce se știe din dosar, potrivit informațiilor prezentate Conform articolului, Călin Georgescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri. El a fost scos din sediul DIICOT încătușat, înconjurat de mascați și jurnaliști, fără să facă declarații, dar salutând susținătorii. În același dosar a fost reținut și un complice, omul de afaceri Ionel Rusen. Cei doi urmau să fie duși în Arestul Central al Capitalei, iar marți să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. DIICOT a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că la 21 septembrie 2026 au fost reținuți doi inculpați (în vârstă de 64 și 47 de ani), cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii mai susțin că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate inclusiv sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false, precum și dispozitive de stocare a datelor. [...]
Avansul rebelilor Houthi spre strâmtoarea Bab al-Mandab ridică riscuri pentru transporturile maritime și petroliere , într-un moment în care Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la lovituri aeriene americane cerute de Arabia Saudită, potrivit Digi24 . Mișcarea Houthi îi apropie de Bab al-Mandab, o rută considerată crucială pentru navigație și pentru fluxurile de petrol. În paralel, intensificarea luptelor din Yemen a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni, pe fondul unei escaladări care, potrivit ONU, a împins cel puțin 125.000 de oameni să-și părăsească locuințele de la începutul lunii septembrie. De ce contează Bab al-Mandab în ecuația energetică Potrivit informațiilor prezentate, Houthi au preluat controlul asupra unei mari părți a coastei Yemenului la Marea Roșie de la forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită și au avansat spre zone din apropierea strâmtorii. Arabia Saudită ar fi folosit Bab al-Mandab ca rută alternativă pentru exporturile de petrol, pentru a ocoli perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În acest context, avansul unei grupări susținute de Iran „a extins conflictul mai larg din Orientul Mijlociu pe un nou front” și a amplificat amenințările la adresa aprovizionării globale cu energie, notează articolul. Semnale contradictorii de la Washington, presiune din partea Riadului New York Times a relatat că Trump „și-a schimbat de mai multe ori poziția” în ultimele zile, după solicitările Arabiei Saudite ca SUA să atace Houthi. Într-o convorbire descrisă de publicație, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi insistat ca Trump să intervină pentru a opri avansul Houthi; ulterior, Trump ar fi cerut Pentagonului să pregătească atacuri aeriene, dar apoi s-ar fi răzgândit din nou. În același timp, Trump a transmis public mesaje care sugerează o abordare de evitare a escaladării. În timpul unei vizite în Irlanda, la începutul lunii, el a spus că Houthi „ne-au sunat și nu vor să lupte cu noi” și că gruparea „permite navelor să treacă” prin Bab al-Mandab, adăugând că situația se va „rezolva foarte bine”. Lupte pe teren și eficiență limitată a atacurilor saudite Arabia Saudită ar fi lansat „sute de atacuri” asupra pozițiilor Houthi din munții Kahboub, însă gruparea susține că acestea au avut un impact redus asupra avansului. Confruntările s-au concentrat la periferia districtului Al-Wazi’iyah (provincia Taiz) și în Ras al-Ara, de-a lungul coastei Oceanului Indian, în zone care separă coasta Mării Roșii de orașul Aden, unde se află sediul guvernului. Potrivit unor surse citate de Reuters, Houthi urmăresc să securizeze zona din spatele forțelor lor din jurul Bab al-Mandab prin preluarea controlului asupra munților, ceea ce le-ar permite și deschiderea de noi fronturi. Ce urmează: risc de escaladare și presiune pe rutele de aprovizionare Articolul descrie o „nouă dilemă” pentru Trump: presiunea de a sprijini apărarea aliaților saudiți ai Washingtonului, dar și încercarea de a evita extinderea unui război nepopular declanșat în februarie împotriva Iranului. În același timp, prioritățile administrației ar include asigurarea unei părți din aprovizionarea cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, evitând o implicare mai amplă în Yemen. Datele privind anularea loviturilor și dinamica deciziilor de la Washington sunt prezentate ca relatări ale presei americane, preluate de The Guardian , ceea ce indică faptul că unele detalii rămân la nivel de informații atribuite, nu confirmări oficiale. [...]
Întâlnirea Zelenski –Trump de la New York readuce în discuție țintirea infrastructurii petroliere ruse, un subiect cu miză directă pentru piața energiei și pentru eventuale măsuri de dezescaladare , potrivit Digi24 . Cei doi lideri urmează să se vadă marți după-amiază, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , pe fondul reluării eforturilor americane de mediere pentru încheierea războiului început în 2022. Informația privind întâlnirea a fost confirmată, pentru AFP, de o sursă familiarizată cu situația, citată de Agerpres. Zelenski anunțase anterior că a convenit cu Trump să se întâlnească la New York, după o convorbire telefonică de duminică, fără să indice data. Atacurile asupra rafinăriilor, parte din discuția despre „dezescaladare” În convorbirea telefonică, Trump a adus în discuție ideea suspendării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere din Rusia. Potrivit sursei citate, nu ar fi fost vorba despre o cerere, ci despre un subiect ridicat în contextul discuțiilor privind măsuri de dezescaladare între Kiev și Moscova. Separat, Trump a scris pe rețelele sociale că Rusia „a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului împotriva Ucrainei”, susținând că multe rafinării de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. „Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune. Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze”, a afirmat Trump. Poziția Kievului: oprirea țintirii infrastructurii ucrainene, condiție pentru pași reciproci Ca reacție, Zelenski a transmis pe X o listă de „idei pentru instaurarea păcii”, începând cu „măsuri puternice de dezescaladare”. El a indicat că sectorul energetic al Ucrainei, infrastructura critică și exporturile de produse alimentare trebuie să nu mai fie ținte pentru Rusia, ceea ce ar duce, în viziunea sa, la măsuri corespunzătoare din partea Kievului. Totodată, Zelenski a avertizat că, dacă Moscova nu acceptă propunerile, Ucraina își va continua atacurile pe teritoriul Rusiei, argumentând că „natura războiului” face ca și agresorul să sufere, iar tehnologia permite acest lucru. Context: relansarea eforturilor de mediere ale SUA În același cadru, Digi24 notează că emisarii speciali ai Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, au fost la Kiev în septembrie pentru a relansa eforturile de mediere americane în conflict. Întâlnirea de marți de la New York este, astfel, un nou test pentru direcția acestor demersuri, în condițiile în care discuția despre atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse este legată explicit de posibile măsuri de dezescaladare. [...]
