Știri
Știri din categoria Diverse
Comunitatea românească din Spania s-a redus cu aproape o treime în ultimul deceniu, iar efectele încep să se vadă în sectoare precum construcțiile și în banii trimiși în țară, potrivit Știrile Pro TV.
Pe piața muncii din Spania, scăderea numărului de români este resimțită mai ales în construcții, unde românii sunt considerați o forță de muncă importantă. În paralel, au scăzut și sumele transferate către România, un indicator relevant pentru consumul intern și pentru veniturile familiilor care depind de remitențe (banii trimiși acasă de cei care lucrează în străinătate).
Un muncitor român din Andaluzia, Cornelius Bălan, spune că în ultimii doi ani tot mai mulți români renunță la șantiere în zona sa și se reorientează către alte țări europene.
„De doi ani mulți pleacă din zona asta. Sunt zone unde construcțiile merg. Dar în zonă la noi, aici în Andaluzia, e greu. Cei mai mulți pleacă în Irlanda, Suedia. Clima, e răcoare, este de lucru în renovări.”
În material sunt invocate și alte motive: căldura extremă din peninsulă, care duce la oprirea lucrului la prânz pe unele șantiere în lunile de vară, dar și creșterea costurilor de trai, care îi determină pe unii să se întoarcă în România sau să plece spre alte destinații.
Patronatul constructorilor din Spania se așteaptă la un deficit de 700.000 de muncitori în următorii ani, pe fondul presiunilor din piața muncii, arată aceeași sursă.
În ceea ce privește diaspora și fluxurile de bani către România, o reprezentantă a unei asociații de români din Spania afirmă că remitențele au scăzut, iar Spania a coborât în clasamentul țărilor din care românii trimit cei mai mulți bani acasă, ajungând pe locul al patrulea, după Marea Britanie, Germania și Italia. În 2025, românii din Spania au trimis în România aproximativ 426 de milioane de euro (aprox. 2,1 miliarde lei), potrivit Băncii Naționale a României.
Corespondentul PRO TV indică faptul că declinul comunității românești din Spania a început în 2013, pe fondul crizei economice care a afectat inclusiv construcțiile. Conform datelor Institutului de Statistică Spaniol, numărul românilor rezidenți ar fi scăzut de la aproape 900.000 în 2012 la 600.000 anul trecut.
Materialul precizează însă o limitare importantă: statisticile includ doar românii rezidenți; cei care au dobândit cetățenia spaniolă nu apar în aceste date, deși pot locui în continuare în Spania.
Recomandate
Chrome își mută completarea automată mai aproape de Google Wallet , ceea ce poate reduce fricțiunea la plăți și la introducerea datelor pe mobil, potrivit Android Headlines . Actualizarea vizează o integrare mai profundă între funcția Autofill (completare automată) din browser și portofelul digital al Google. Schimbarea contează operațional pentru utilizatori și comercianți: dacă datele de plată și identitatea sunt gestionate mai coerent între Chrome și Wallet, procesul de checkout pe telefon poate deveni mai rapid și cu mai puține erori, ceea ce, în general, se traduce în rate mai bune de finalizare a comenzilor în comerțul online. Ce se schimbă, pe scurt Android Headlines descrie actualizarea ca un „upgrade major” al Autofill pe telefoane, printr-o integrare mai strânsă cu Google Wallet. În practică, asta înseamnă că Wallet devine o sursă mai importantă pentru datele folosite la completarea automată în Chrome, în loc ca acestea să fie tratate ca elemente separate în ecosistemul Google. De ce contează pentru piață O completare automată mai bună pe mobil are impact direct în zona de plăți și comerț electronic, unde fiecare pas în plus înseamnă abandon. Pentru Google, consolidarea Wallet ca punct central pentru datele de plată și identitate întărește poziția serviciului în fluxul de cumpărare pe Android și în Chrome pe mobil. Android Headlines nu oferă, în materialul disponibil, detalii despre calendarul exact de lansare, dispozitivele/versiunile de Android vizate sau dacă funcția se activează gradual. [...]
Negocierile pentru un guvern minoritar au devenit miza imediată , după consultările de la Cotroceni convocate în urma respingerii Cabinetului Veștea, iar partidele au pus pe masă formule care condiționează direct calendarul de adoptare a măsurilor economice și funcționarea Parlamentului, potrivit Știrile Pro TV . PSD a transmis că este gata să preia guvernarea și să își asume inclusiv funcția de prim-ministru, iar surse din partid indică drept „propunere evidentă” numele lui Sorin Grindeanu, deși în consultări nu ar fi fost avansat oficial niciun nume. În același timp, PNL a venit cu două variante de ieșire din blocaj, ambele în logica unui executiv minoritar. Două formule, aceeași condiție: un acord pentru „reforme dificile” Delegația PNL condusă de Ilie Bolojan i-a prezentat președintelui Nicușor Dan două opțiuni: un guvern minoritar „în jurul PSD” sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, cu voturi de la PSD. Liberalii au cerut însă un pact politic până la finalul anului, prin care partidele să își asume reforme și măsuri economice dificile; în schimb, PNL s-ar angaja ca timp de șase luni să nu depună moțiune de cenzură. În declarația sa, Ilie Bolojan a descris explicit cele două variante discutate: „Un Guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situație”. Liniile roșii ale partidelor: PSD, USR, UDMR, AUR USR a respins „categoric” sprijinul pentru un guvern din care să facă parte PSD și a pledat pentru un executiv minoritar alături de PNL și UDMR, menționând că nu exclude alegeri anticipate. „USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD. Nouă nu ne este teamă de alegeri anticipate, dimpotrivă”. UDMR, prin Kelemen Hunor, a indicat mai multe variante, inclusiv o revenire la coaliția de guvernare din 2025, fără USR, și a punctat că există două formule de guvern minoritar discutate în acest moment. „Prima variantă de guvern minoritar e PNL-USR-UDMR, dar am înțeles că Grindeanu a exclus. A doua variantă de guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR”. AUR a condiționat orice susținere de participarea la guvernare și de un premier propus de partid; în lipsa acestei formule, cere alegeri anticipate și a readus în discuție suspendarea președintelui. „AUR poate vota numai un premier propus de AUR și un guvern din care să facă parte. Altfel, voința noastră e întoarcerea la voința poporului”. Au urmat consultări și cu Grupul Minorităților Naționale, SOS România, POT, neafiliații și PACE – Întâi România, iar Uniți pentru Români l-au propus ca premier pe Victor Ponta. Ce urmează: desemnarea premierului, presată de finalul sesiunii parlamentare Din declarațiile liderilor politici, varianta cu cele mai mari șanse ar fi un guvern minoritar, fie doar PSD, fie PNL–USR–UDMR. Surse politice citate de publicație susțin că președintele i-a întrebat pe cei din fosta coaliție dacă sunt dispuși să voteze un guvern minoritar și că Nicușor Dan ar dori susținere parlamentară din partea partidelor „pro-occidentale”. Totuși, în condițiile în care un guvern de centru-dreapta nu ar avea susținerea social-democraților, aceleași surse indică drept scenariu cu șanse mai mari desemnarea unui premier de la PSD, posibil Sorin Grindeanu. Negocierea acordului politic cerut de PNL, UDMR și minorități ar dura „cel puțin 1-2 zile”, iar surse de la Cotroceni spun că desemnarea nu ar avea mari șanse să fie făcută înainte de vineri. Președintele are programată o deplasare externă joi-duminică, însă, pe fondul crizei, ar putea reveni vineri, iar un vot în Parlament ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Miza de calendar este imediată: sesiunea parlamentară se încheie marți, iar dacă nu există până atunci un executiv „cu puteri depline”, formarea guvernului riscă să fie amânată pentru septembrie. [...]
Interesul pentru „maxxing” și căutările de vară au atins niveluri record , potrivit Google Blog , care a publicat raportul „Summergeist” pe baza datelor Google Trends din SUA. Pentru companii, semnalul practic este că intențiile de consum se mută rapid între micro-trenduri, iar unele vin cu creșteri măsurabile ale interesului în doar câteva săptămâni. Raportul, semnat de Jenny Lee (Lead Trends Analyst) și datat 23 iunie 2026, indică o vară dominată de „maxxing” (căutări legate de optimizare/„maximizare” a unor obiceiuri), pe fondul unui apetit ridicat pentru căutări despre tendințe sezoniere. Unde se vede creșterea de interes, în cifre În zona alimentației, Google notează că interesul pentru fibre a urcat la un maxim istoric în 2026, iar căutările pentru „fibermaxxing” au crescut cu +115% în ultimele 90 de zile . Pe segmentul băuturilor, „spritz”-urile revin sezonier, însă unele interogări au accelerat puternic: „how to make a hugo spritz at home” a avut un salt de +2.200% , iar „what goes in an aperol spritz” este descrisă ca „breakout search” (o căutare care crește brusc) în ultima lună. Tot la vinuri, „Sancerre” și „chilled red” au ajuns recent la vârf de interes în căutări. La deserturi, căutările pentru „black sesame” sunt „mai mari ca niciodată” în acest an, cu accent pe utilizarea în deserturi. În paralel, „Frozen yogurt nyc” a crescut cu +120% în ultimele 90 de zile , semn că iaurtul înghețat ar putea reveni în atenție, cel puțin în jurul New York-ului . Modă, divertisment și lectură: semnale pentru retail și conținut În modă, Google indică o creștere a interesului pentru încălțămintea de vară: „jelly slides” au fost cel mai în trend tip de „slides” în ultima lună, iar căutările pentru „flip flops”, inclusiv variante precum „square toe flip flops” și „wedge flip flops”, sunt la maxime istorice. Pe zona de culori și accesorii, „butter yellow nails” a atins un maxim istoric, iar „yellow lens sunglasses” este cea mai în trend căutare legată de culoarea lentilelor la ochelarii de soare. În divertisment, interesul pentru „summerween movies” s-a mai mult decât dublat în ultima lună, iar „slasher” este subgenul asociat cu cea mai mare creștere. La lectură, „books to read on vacation” a urcat cu +110% în ultima lună, iar Italia este destinația care apare cel mai des în combinație cu această căutare. Google trimite cititorii către site-ul Summergeist pentru lista completă de tendințe (muzică, gustări și lecturi de vacanță), însă articolul nu oferă detalii metodologice suplimentare dincolo de faptul că datele provin din Google Trends pentru SUA. [...]
Antreprenorii care „abandonează” firme fără lichidare sau inactivitate temporară pot ajunge să răspundă personal pentru datorii fiscale, inclusiv după cinci ani , în condițiile în care ANAF a intensificat recuperarea debitelor prin atragerea răspunderii solidare a administratorilor și asociaților, potrivit Știrile Pro TV . Avocata Luisiana Dobrinescu avertizează că obligațiile fiscale „nu dispar”, iar Codul de procedură fiscală permite, în anumite situații, ca debitele să fie urmărite la nivelul administratorilor și asociaților. În practică, spune aceasta, tot mai mulți antreprenori s-au trezit cu conturi bancare blocate și sechestre pe bunuri, inclusiv pe fondul dificultății ANAF de a comunica actele de procedură prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau la domiciliu. De ce contează: riscul trece de la firmă la persoana fizică Potrivit aceleiași surse, faptul că o societate a acumulat datorii cu mulți ani în urmă sau că între timp asociații au vândut părțile sociale nu reprezintă, în sine, o garanție că nu pot fi executați personal pentru „debite demult uitate”. În ceea ce privește termenele, practica ANAF indică un termen de prescripție de cinci ani pentru atragerea răspunderii solidare, calculat de la data declarării societății ca insolvabilă (fără bunuri urmăribile). Dobrinescu arată însă că abordarea instanțelor este neunitară și menționează o opinie potrivit căreia termenul ar putea fi de trei ani, în lipsa unui termen expres în legislația fiscală, prin aplicarea dreptului comun. Ce recomandă specialiștii pentru firmele care își încetează activitatea Pentru antreprenorii care vor să oprească activitatea, recomandarea este să aleagă o procedură formală, nu să „închidă” informal firma: lichidarea societății; sau declararea inactivității temporare la Registrul Comerțului (pentru maximum trei ani). În schimb, simpla oprire a activității și renunțarea la contabil nu sunt suficiente, iar executarea poate veni după ani, când dobânzile și penalitățile pot ajunge să depășească semnificativ debitele inițiale, mai notează sursa. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Veștea arată cât de fragilă a devenit construirea unei majorități parlamentare , iar AUR își joacă rolul mai degrabă ca actor de blocaj și negociere decât ca potențial partener de guvernare, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV . În lectura profesorului Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai), rezultatul votului nu e un accident, ci un simptom al fragmentării politice din Parlament. El notează că „n-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, iar lipsa acestora ar ține nu doar de absențe, ci de natura unei majorități „eteroclite la maximum”, în care au existat voturi lipsă „unele intenționate, altele, probabil, din lehamite”. AUR: poziționare ca „indispensabil”, nu intrare la guvernare Punctul central al analizei este strategia AUR, interpretată ca o încercare de a-și consolida statutul de partid fără de care nu se pot face majorități, mai degrabă decât o intenție de a participa efectiv la guvernare. „Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România.” În acest cadru, refuzul participării la vot și disciplina internă („votează ca un bloc”) sunt prezentate ca instrumente pentru întărirea imaginii de actor indispensabil în ecuația parlamentară. Scenariul alternativ și riscul unei guvernări „împinse” spre AUR Mișcoiu schițează și un scenariu contrafactual: dacă liderii politici ar fi acceptat condițiile AUR, inclusiv concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În această logică, o eventuală obținere a președinției Senatului ar fi putut deschide calea unei „întoarceri de direcție” printr-o înțelegere cu PSD și suspendarea președintelui, cu posibilitatea instalării unui președinte interimar din zona AUR — evoluție care, în opinia sa, ar fi eliminat „ultimul tabu” legat de legitimitatea politică a partidului. Negocieri „netransparente” și un eșec cu efect de precedent Criticile cele mai dure vizează modul în care a fost gestionat procesul de desemnare și negociere, descris ca „total netransparent” și chiar „suicidal” politic. În opinia profesorului, candidatul propus nu ar fi reușit să joace rolul de negociator eficient, iar lipsa unei „înțelegeri clare” ar fi făcut eșecul previzibil, pe fondul unui calcul „de anii ’90” privind trădările, considerat depășit. Ce urmează: fără anticipate, dar cu majorități ad-hoc Analiza respinge explicit ipoteza alegerilor anticipate. „Nu, nu ne apropiem de anticipate.” În schimb, este avansată ideea unei reconfigurări pragmatice, cu o susținere parlamentară indirectă: o înțelegere „transparentă” pentru votul de învestitură, cu păstrarea opoziției și vot punctual pe anumite proiecte. Totuși, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”. În același timp, eșecul are implicații și pentru PSD, descris drept „primul mare eșec” al partidului în formarea guvernelor, în condițiile în care era perceput tradițional ca eficient în construirea majorităților — semn, în această interpretare, al unei pierderi de control și al unei evaluări greșite a contextului politic. [...]
După eșecul învestirii Cabinetului Veștea, negocierile pentru un nou guvern au intrat într-o logică de „minoritar cu sprijin” sau „majoritate strânsă”, cu un acord scris ca precondiție , potrivit Știrile Pro TV . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus după consultările de marți cu președintele Nicușor Dan că sunt trei variante de lucru pentru formarea Executivului. Miza imediată este evitarea blocajului instituțional care poate împinge România spre alegeri anticipate , după ce Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins luni în Parlament. Cele trei scenarii de guvernare discutate Kelemen Hunor a enumerat trei formule posibile: un executiv minoritar PNL–USR–UDMR, susținut „transparent” de PSD; această opțiune ar fi fost însă exclusă de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu; un guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR; un guvern cu majoritate restrânsă PSD–PNL–UDMR, similar coaliției care a funcționat până în iunie 2025. Liderul UDMR a mai spus că, indiferent de variantă, procesul ar trebui să înceapă cu „un acord semnat”, adică un document formal care să fixeze sprijinul politic și regulile de funcționare ale majorității. Context: respingerea Guvernului Veștea și riscul de anticipate Noile consultări au avut loc după ce Cabinetul propus de Adrian Veștea a căzut la vot în Parlament. Știrile Pro TV notează că premierul desemnat nu a strâns nici măcar 200 de voturi și că au lipsit 44 de voturi pentru învestire. În acest context, respingerea guvernului îndeplinește prima condiție pentru organizarea alegerilor anticipate. Dacă și următoarea nominalizare de prim-ministru nu obține votul de încredere, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate — un scenariu care, potrivit aceleiași surse, ar fi o premieră în istoria postdecembristă. Adrian Veștea a fost a doua propunere de premier făcută de Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
