Știri
Știri din categoria Diverse
Comunitatea românească din Spania s-a redus cu aproape o treime în ultimul deceniu, iar efectele încep să se vadă în sectoare precum construcțiile și în banii trimiși în țară, potrivit Știrile Pro TV.
Pe piața muncii din Spania, scăderea numărului de români este resimțită mai ales în construcții, unde românii sunt considerați o forță de muncă importantă. În paralel, au scăzut și sumele transferate către România, un indicator relevant pentru consumul intern și pentru veniturile familiilor care depind de remitențe (banii trimiși acasă de cei care lucrează în străinătate).
Un muncitor român din Andaluzia, Cornelius Bălan, spune că în ultimii doi ani tot mai mulți români renunță la șantiere în zona sa și se reorientează către alte țări europene.
„De doi ani mulți pleacă din zona asta. Sunt zone unde construcțiile merg. Dar în zonă la noi, aici în Andaluzia, e greu. Cei mai mulți pleacă în Irlanda, Suedia. Clima, e răcoare, este de lucru în renovări.”
În material sunt invocate și alte motive: căldura extremă din peninsulă, care duce la oprirea lucrului la prânz pe unele șantiere în lunile de vară, dar și creșterea costurilor de trai, care îi determină pe unii să se întoarcă în România sau să plece spre alte destinații.
Patronatul constructorilor din Spania se așteaptă la un deficit de 700.000 de muncitori în următorii ani, pe fondul presiunilor din piața muncii, arată aceeași sursă.
În ceea ce privește diaspora și fluxurile de bani către România, o reprezentantă a unei asociații de români din Spania afirmă că remitențele au scăzut, iar Spania a coborât în clasamentul țărilor din care românii trimit cei mai mulți bani acasă, ajungând pe locul al patrulea, după Marea Britanie, Germania și Italia. În 2025, românii din Spania au trimis în România aproximativ 426 de milioane de euro (aprox. 2,1 miliarde lei), potrivit Băncii Naționale a României.
Corespondentul PRO TV indică faptul că declinul comunității românești din Spania a început în 2013, pe fondul crizei economice care a afectat inclusiv construcțiile. Conform datelor Institutului de Statistică Spaniol, numărul românilor rezidenți ar fi scăzut de la aproape 900.000 în 2012 la 600.000 anul trecut.
Materialul precizează însă o limitare importantă: statisticile includ doar românii rezidenți; cei care au dobândit cetățenia spaniolă nu apar în aceste date, deși pot locui în continuare în Spania.
Recomandate
Nicuşor Dan le cere românilor din diaspora să „testeze România”, iar mesajul vine pe fondul unei probleme practice: accesul la servicii publice și diferențele de eficiență administrativă față de statele în care trăiesc , potrivit Digi24 . Președintele a vorbit despre experiența sa de studii în Franța, despre refuzul cetățeniei franceze și despre ce ar trebui să facă statul român pentru cei plecați. Într-un interviu la Antena Stars , șeful statului a spus că a plecat din România hotărât să se întoarcă, deși a rămas în Franța șase ani, mai mult decât intenționase inițial. El a relatat că i s-a propus să obțină cetățenia franceză, dar a refuzat, motivând că „nu ar fi fost onest”, deși a subliniat respectul pentru cultura franceză și faptul că anii de formare au fost finanțați de statul francez. „Am plecat hotărât să mă întorc şi, într-adevăr, mi s-a propus să iau şi cetăţenia franceză, dar am zis că nu.” Ce cere diaspora, în termeni administrativi Dincolo de componenta personală, Nicușor Dan a indicat drept prioritate pentru diaspora îmbunătățirea accesului la servicii consulare și la proceduri administrative de bază, necesare pentru viața de zi cu zi (acte, procuri, documente de identitate). El a enumerat explicit nevoi precum: servicii consulare mai accesibile pentru procuri și formalități; schimbarea buletinului și a pașaportului; reducerea întârzierilor și a birocrației în relația cu administrația din România. Diferența de „calitate a administrației”, miza mesajului Președintele a mai spus că există o diferență de calitate între administrația publică din țările în care trăiesc românii plecați și cea din România, iar această diferență se vede inclusiv în proceduri uzuale, care pot dura semnificativ mai mult în țară. În acest context, el a susținut că statul român are „de muncă” pentru a reduce decalajele, atât pentru cei din țară, cât și pentru cei din afara ei. Tot în zona de politici publice pentru diaspora, Nicușor Dan a menționat programul de limbă română pentru copiii românilor din străinătate, despre care a spus că nu acoperă suficient și că ar trebui extins și îmbunătățit. Informațiile au fost relatate și de HotNews , care indică același context al interviului acordat Antena Stars. [...]
UE a deblocat încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova , după ce autoritățile de la Chișinău au îndeplinit 18 reforme evaluate pozitiv de Comisia Europeană , potrivit Digi24 . Plata este a treia tranșă din Planul de creștere și ridică la 661 de milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei) suma pusă până acum la dispoziția țării. Transferul a fost anunțat în cadrul celui de-al zecelea Consiliu de Asociere UE–Moldova, la care a participat premierul Vasile Tofan. Pachetul total al programului pentru perioada 2025–2026 este de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) și este condiționat de realizarea reformelor convenite, ceea ce înseamnă că plățile nu sunt acordate automat. Ce acoperă reformele și cum funcționează mecanismul Cele 18 reforme validate de Comisie acoperă toate cele șapte componente ale Planului de creștere, vizând: dezvoltarea sectorului privat; reziliența economică; guvernanța economică; coeziunea socială și piața muncii; energia; tranziția verde; buna guvernare. Planul de creștere pentru Republica Moldova a fost propus de Comisie în octombrie 2024, iar mecanismul este construit astfel încât accesul la bani să fie legat direct de progresele din agenda de reforme: Comisia verifică îndeplinirea etapelor și condițiilor asociate fiecărei tranșe înainte de autorizarea plății. De ce contează suma „pusă la dispoziție” Comisia face o distincție între plata efectivă și totalul „pus la dispoziție” până acum. Conform articolului, cei 661 de milioane de euro reprezintă suma pusă la dispoziția Moldovei prin Planul de creștere, formulare care trebuie diferențiată de cheltuirea integrală a banilor de către autorități sau beneficiarii finali, potrivit site-ului 2eu.brussels, citat de News.ro. Context: sprijinul UE din ultimii ani Finanțarea are ca obiectiv apropierea economiei moldovenești de piața unică și pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sprijinul actual se adaugă fondurilor acordate în ultimii ani prin alte instrumente europene: între 2021 și 2025, UE a alocat Republicii Moldova peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) sub formă de granturi, inclusiv pentru securitatea energetică, tranziția către energie curată, sprijin pentru gospodăriile afectate de scumpirea electricității și asistență pentru reformarea justiției. În declarația citată de Digi24, comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a legat direct plata de agenda de reforme: „Plata de astăzi este o recunoaștere a angajamentului Moldovei față de reforme și a hotărârii sale de a avansa pe calea către UE.” [...]
Virgil Popescu cere ca securitatea proiectului Neptun Deep să fie tratată ca problemă de siguranță națională , pe fondul unor incidente cu drone și mine în zona infrastructurii energetice din Marea Neagră , potrivit Digi24 . Miza, în viziunea fostului ministru al Energiei, este protejarea unei investiții care ar urma să susțină independența energetică a României odată cu intrarea gazelor în sistem. Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că România ar urma să aibă „primele gaze din Neptun Deep” în câteva luni și că aceasta ar fi „ultima iarnă” înainte ca gazul din Marea Neagră să înceapă să intre în Sistemul Energetic Național. În același context, el reamintește că, potrivit informațiilor publicate anterior, primele gaze ar urma să intre în Sistemul Național în prima jumătate a anului 2027. De ce contează: riscul operațional poate afecta un proiect strategic Popescu susține că „se înmulțesc incidentele cu drone și mine” în zona infrastructurii energetice din Marea Neagră, inclusiv în apropierea Neptun Deep, și le leagă de tensiunile geopolitice din regiune. În opinia sa, proiectul și infrastructura offshore ar trebui apărate „în fața dronelor, minelor și oricăror acțiuni ostile”. „Ar fi o inconștiență să construim această independență energetică fără să construim, în același timp, și scutul care o protejează.” Ce solicită fostul ministru Mesajul central este că Neptun Deep trebuie tratat ca infrastructură strategică, iar securitatea lui – ca temă de siguranță națională. Popescu argumentează că nu are sens ca România să investească „ani de muncă și miliarde de euro” în independența energetică, dacă infrastructura rămâne vulnerabilă în Marea Neagră. „Acum trebuie să apărăm ceea ce am construit. Nu putem investi ani de muncă și miliarde de euro în independența energetică a României și apoi să lăsăm infrastructura care ne-o asigură vulnerabilă în Marea Neagră.” În material nu sunt prezentate măsuri concrete sau un calendar oficial privind întărirea securității proiectului; poziția redă punctul de vedere al lui Virgil Popescu, exprimat public, în contextul apropierii momentului în care gazele din Neptun Deep ar urma să înceapă să intre în sistem. [...]
Kremlinul pasează către autoritatea sanitară și cere ignorarea „zvonurilor” despre ciumă , într-un moment în care vecinii Rusiei își înăspresc controalele la frontieră, pe fondul informațiilor despre un posibil focar în regiunea Irkutsk, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov , a declarat că populația nu ar trebui să dea crezare informațiilor neconfirmate și că „autoritatea principală competentă” este Rospotrebnadzor , instituția rusă responsabilă de supravegherea sanitară. Oficialul a spus că publicul trebuie să se ghideze după comunicările acestei autorități, nu după „zvonuri și speculații”. Rospotrebnadzor a transmis, la rândul său, că a făcut „cercetări și analize” și că în regiunea Irkutsk se menține „o situație sanitar-epidemiologică stabilă”. Ce a declanșat alerta: un deces și carantină într-un spital Anterior, autoritățile ruse au anunțat că o angajată a Institutului de combatere a ciumei din Irkutsk a fost internată pe 29 septembrie cu simptome de pneumonie severă și a murit în noaptea de 1 spre 2 octombrie. Presa a relatat că ar fi fost vorba despre ciumă pulmonară, însă informația este prezentată în material ca relatare a presei, nu ca o confirmare oficială. În spațiul public au circulat două explicații posibile pentru infectare: femeia, în vârstă de 27 de ani, s-ar fi întors dintr-o deplasare de serviciu în Buriatia, unde la granița cu Mongolia fusese semnalat un focar de ciumă; ar fi spart accidental, în laborator, o eprubetă care conținea bacteria. După deces, spitalul din Șelehov unde era internată a fost pus în carantină, iar 189 de persoane care ar fi intrat în contact cu aceasta au fost identificate și spitalizate. Guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a declarat că la aceste persoane nu au fost constatate semne de îmbolnăvire. Efect regional: controale la frontieră și regim intensificat În acest context, Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul au anunțat întărirea măsurilor de precauție. În Kazahstan, Ministerul Sănătății a comunicat că la punctele de trecere a frontierei se fac controale sanitar-carantinare și că, până la acel moment, nu au fost identificate persoane cu febră, simptome de boală sau suspiciuni de infecții deosebit de periculoase. În Kârgâzstan, toate punctele sanitar-carantinale au trecut la un regim de funcționare intensificat, cu verificări ale persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor. În Uzbekistan, comitetul sanitar-epidemiologic a crescut gradul de pregătire al serviciilor responsabile cu prevenirea introducerii infecțiilor deosebit de periculoase. Separat, administrația președintelui SUA, Donald Trump, urmărește informațiile despre presupusul caz și măsurile de carantină asociate. Potrivit unei surse Axios citate de Digi24, la Casa Albă „se evaluează scenariile” posibile privind evoluția situației. Context medical: de ce contează forma pulmonară Ciuma este o boală infecțioasă acută provocată de bacteria Yersinia pestis . Materialul amintește că forma pulmonară se poate transmite de la om la om prin căile respiratorii. Conform datelor OMS citate, dacă pacientul nu primește antibiotice în primele 24 de ore de la infectare, probabilitatea de deces este de 100%. [...]
AUR cere alegeri anticipate și spune că are „majoritate” , după consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una de funcționare instituțională: dacă se conturează sau nu o ieșire rapidă din criza politică, în condițiile în care AUR afirmă că nu va susține un guvern. Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat, după discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că partidul își menține poziția potrivit căreia soluția ar fi anticipatele. El a susținut că AUR a venit la consultări, dar că „AUR nu poate să susțină un guvern” și „nu poate susține la guvernare”, invocând cadrul stabilit de Președinție și referiri la „spiritul și litera Constituției”, conform relatării News.ro preluate de Știrile Pro TV. Ce a transmis AUR după întâlnirea cu președintele Dungaciu a afirmat că discuțiile au vizat mai degrabă „ceea ce se întâmplă în România” și a acuzat o degradare a regulilor democratice, inclusiv prin ideea că „un președinte decide ce trebuie să facă Parlamentul”. Tot el a susținut că șeful statului „continuă să-și asume un discurs” care ar perpetua „o stare de violență societală”. În final, reprezentantul AUR a revenit la mesajul central: „Din această perspectivă, am reiterat ideea, soluția pentru noi sunt alegerile anticipate .” „Avem o majoritate pentru alegeri anticipate”, spune Petrișor Peiu Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că i-a spus președintelui că există „o majoritate pentru alegeri anticipate”, „majoritate care se poate verifica”. În același context, Peiu a afirmat că i-ar fi reproșat șefului statului „rostogolirea unor minciuni” în spațiul public și a respins acuzația că AUR ar fi „atentat la stabilitatea financiară a statului”, argumentând că partidul „n-a fost la putere”. Peiu a mai spus că i-a explicat președintelui ce înseamnă „euroatlantismul României”, prin raportare la tratatele NATO și UE, și că i-ar fi cerut să aleagă „dacă vrea să fie președinte sau Parlament”. Ce urmează Potrivit materialului, consultările de la Palatul Cotroceni au avut loc în vederea desemnării unui nou premier, iar președintele Nicușor Dan a precizat că după discuții va face un anunț. Articolul nu oferă detalii despre o confirmare independentă a „majorității” invocate de AUR pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Cota de recoltare a ursului brun pentru 2026–2027 a fost dublată , după promulgarea legii care extinde și cadrul de intervenție imediată în cazul atacurilor asupra oamenilor și bunurilor, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și operare: autoritățile primesc un instrument mai larg, cu cote mai mari, pentru gestionarea situațiilor în care urșii ajung în localități. Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan luni, 5 octombrie 2026, prin decretul privind promulgarea Legii 218/2026, care modifică și completează OUG nr. 81/2021 – actul ce stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun. Ce se schimbă: cote mai mari pentru prevenție și intervenție Conform noilor prevederi, cota de recoltare este dublată pentru anii 2026 și 2027, iar nivelurile menționate în articol sunt: cotă de prevenție: aproape 900 de exemplare/an; cotă de intervenție: 110 exemplare/an. În material se arată că numărul „aproape s-a dublat”, de la 500 la „aproape 1.000 ” de exemplare, atât pentru prevenție, cât și pentru intervenție. Contextul juridic: lege contestată la CCR, apoi promulgată În luna mai, președintele Nicușor Dan a atacat legea la Curtea Constituțională , însă sesizarea a fost respinsă în iunie 2026. Ulterior, după decizia CCR, actul normativ a fost promulgat. Totodată, legea este prezentată ca răspuns la situațiile în care tot mai mulți urși intră în localități în căutare de hrană, ceea ce crește riscul de atacuri asupra cetățenilor și de pagube materiale. Pe ce se bazează modificările Potrivit specialiștilor citați în articol, schimbările aduse OUG 81/2021 au avut la bază studii tehnice, inclusiv: analize ale probelor genetice pentru stabilirea numărului minim de urși la nivel național; proiecte de zonare pentru managementul speciei. Ce urmează, din perspectiva aplicării, este utilizarea cotelor și a metodelor de intervenție de către autorități, în limitele stabilite de noul cadru legal, pentru prevenție și pentru situațiile care impun intervenție imediată. [...]
