Știri
Știri din categoria Diverse
Avertizările ANM de furtuni până joi dimineața cresc riscul de întreruperi și pagube locale, în condițiile în care sunt prognozate vijelii, grindină și cantități mari de apă în intervale scurte, potrivit Agerpres.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis marți avertizări Cod galben și Cod portocaliu de instabilitate atmosferică, intensificări ale vântului și averse însemnate cantitativ, valabile până joi dimineața în mai multe regiuni.
Între orele 12:00 și 23:00 este în vigoare un Cod galben de vreme instabilă, inițial în zona de munte, apoi și în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și în jumătatea de nord a Munteniei și Olteniei.
Sunt așteptate averse torențiale, intensificări ale vântului și vijelii cu viteze la rafală de 50–70 km/h și izolat de peste 80 km/h, descărcări electrice frecvente și grindină de mici și medii dimensiuni (1–4 cm). Cantitățile de apă pot ajunge la 15–25 litri/mp, iar pe arii restrânse pot depăși 30–40 litri/mp.
Tot marți, între orele 14:00 și 20:00, ANM a emis Cod portocaliu de vijelii puternice, grindină de dimensiuni medii și averse torențiale importante cantitativ în județele Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Mureș, Harghita și, local, în zona montană.
În aceste zone sunt prognozate rafale de 70–90 km/h, grindină de 2–4 cm și averse, cu cantități de apă de 25–40 litri/mp, iar local de peste 50 litri/mp.
Un alt Cod galben de vreme instabilă este valabil în intervalul 1 iulie, ora 12:00 – 2 iulie, ora 10:00, în Oltenia, Muntenia, în sudul Banatului și local în zona de munte.
Sunt prognozate averse torențiale, descărcări electrice frecvente, intensificări ale vântului (în general 50–70 km/h), iar pe arii restrânse vijelii și grindină (1–4 cm). Cantitățile de apă estimate sunt de 15–25 litri/mp, cu depășiri locale de 30–40 litri/mp.
ANM mai precizează că fenomene specifice instabilității atmosferice pot apărea pe arii restrânse și în restul țării, iar în noaptea de marți spre miercuri și în regiunile sudice.
Recomandate
Interceptarea a 46 de drone lângă Moscova arată presiunea tot mai mare pe apărarea aeriană și pe infrastructura de transport și energie , într-un nou episod al atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, potrivit Digi24 . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis marți dimineață devreme, în mesaje succesive pe Telegram, că 46 de drone lansate în direcția capitalei ruse au fost interceptate. El a vorbit despre nouă valuri de aparate distruse de apărarea antiaeriană în timp ce se îndreptau spre oraș, fără să raporteze, până în acel moment, victime sau pagube. Informația este atribuită de publicație agenției AFP, preluată de Agerpres. Sobianin a mai precizat că echipele de salvare au fost trimise în zonele unde au căzut resturile, fără alte detalii. De ce contează: ținte tot mai frecvente în jurul transportului și hidrocarburilor În contextul războiului început în februarie 2022, Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile asupra teritoriului rus, inclusiv la Moscova și uneori la distanțe mari de frontieră. Potrivit informațiilor din articol, aceste lovituri vizează în mod deosebit infrastructuri de transport și de stocare a hidrocarburilor, cu obiectivul de a reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța ofensiva. Rusia continuă, la rândul ei, să lovească Ucraina aproape zilnic, mai notează Digi24. [...]
Valul de caniculă a lovit infrastructura și serviciile publice în mai multe țări europene , cu pene de curent pentru zeci de mii de locuințe și recomandări oficiale de limitare a deplasărilor, pe fondul unor temperaturi record și al unui bilanț uman în creștere, potrivit Digi24 . În ansamblu, valul de căldură extremă a adus incendii de vegetație, furtuni violente și întreruperi de electricitate. Germania, Cehia, Polonia și Ungaria au depășit pragul de 40°C, iar Franța și Spania au raportat peste 1.300 de decese asociate caniculei. Publicația notează că peste 191 de milioane de oameni din Europa s-au confruntat cu temperaturi de cel puțin 35°C, informație atribuită de Digi24 publicației britanice The Guardian . Recorduri de temperatură și efecte operaționale Germania a atins un record absolut de 41,7°C la Coschen (landul Brandenburg), depășind recordul stabilit cu o zi înainte, de 41,5°C la Drewitz. În estul țării, la Gohrischheide, un incendiu de pădure într-o zonă contaminată cu muniție din al Doilea Război Mondial a complicat intervenția pompierilor. La Berlin, poliția a folosit tunuri cu apă pentru a ajuta oamenii să se răcorească, iar operatorul feroviar Deutsche Bahn a recomandat evitarea călătoriilor neesențiale — un semnal de presiune operațională asupra transportului și serviciilor urbane în condiții de temperaturi extreme. În Polonia, termometrele au indicat 40,5°C în Słubice, depășind precedentul record de 40,2°C, vechi de 105 ani (din 1921). Agenția de securitate a guvernului polonez a transmis alerte către populație, cu recomandări de evitare a expunerii la soare și a efortului fizic intens, hidratare și purtarea pălăriilor; în mai multe orașe au fost instalate perdele de apă. Ungaria a raportat 40,7°C la Budakalász (record pentru această perioadă a anului), iar Cehia a anunțat un nou record absolut de 41,9°C la Doksany, institutul hidrometeorologic precizând că temperaturile continuau să crească și că maximul zilei nu fusese încă atins. În Slovacia au fost raportate 39,3°C la Mužla, iar Danemarca a înregistrat sâmbătă 36,6°C în nordul orașului Odense, cea mai ridicată temperatură de la începutul măsurătorilor meteorologice, în 1874. Pene de curent și evacuări, pe fondul furtunilor și incendiilor Pe lângă caniculă, nordul Franței a fost afectat de furtuni violente, cu descărcări electrice și rafale puternice de vânt, care au provocat răniți, incendii și pene de curent. Conform datelor din articol, peste 60.000 de locuințe au rămas fără electricitate. În sud-vestul Germaniei, în apropierea satului Traisen, pompierii au întrerupt temporar intervenția la un incendiu izbucnit într-un fost depozit de muniții, după mai multe explozii. Aproximativ 650 de persoane au fost evacuate din locuințe. În Belgia, un bărbat a murit după ce un copac s-a prăbușit peste mașina sa, în apropiere de Bruxelles, în timpul furtunilor puternice care au afectat mare parte din țară. Bilanț uman: date provizorii și risc de creștere Franța a început să contabilizeze victimele: agenția națională de sănătate publică a anunțat că, în perioada 24–27 iunie, au fost înregistrate cu 1.000 de decese mai multe față de media lunilor anterioare, autoritățile avertizând că bilanțul este provizoriu și ar putea crește semnificativ. Cele mai multe decese suplimentare au fost înregistrate la domiciliu, în special în regiunea Île-de-France, iar majoritatea victimelor aveau peste 65 de ani, deși au fost afectate și persoane mai tinere. În Spania, datele preliminare indică cel puțin 327 de decese care ar putea fi asociate temperaturilor extreme în perioada dintre duminica trecută și joi. În lipsa unor estimări oficiale consolidate la nivel european în materialul citat, dimensiunea finală a impactului — inclusiv asupra rețelelor electrice și a serviciilor publice — rămâne deocamdată dependentă de evoluția fenomenelor meteo și de actualizările autorităților naționale. [...]
Ucraina își leagă răspunsul militar de presiunea asupra economiei ruse, invocând inclusiv penuria de benzină , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după atacuri rusești în mai multe regiuni ucrainene. Zelenski a spus că Ucraina va continua să răspundă atacurilor prin măsuri menite să slăbească „sistemul statului rus” și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul. În acest context, el a indicat penuria de benzină din Rusia drept una dintre consecințele războiului și ale atacurilor ucrainene cu rază lungă. Atacuri asupra mai multor regiuni și ținte civile Președintele ucrainean a comentat recente atacuri rusești asupra regiunilor Zaporojie, Dnipro, Herson, Harkiv, Donețk și Sumîi , relatează Ukrainskaia Pravda . În discursul său de seară, Zelenski a acuzat forțele ruse că „vânează” ținte civile și mijloace de transport în Zaporojie, folosind drone FPV (vehicule aeriene fără pilot controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și alte tipuri de drone. El a descris, de asemenea, atacul asupra unei întreprinderi din Dnipro drept „brutal și absolut fără sens”. „Rusia își continuă războiul cu caracter explicit terorist împotriva Ucrainei, împotriva ucrainienilor. Desigur, vom răspunde la toate aceste atacuri rusești într-un mod pe deplin just. Și facem acest lucru astfel încât, în primul rând, să sufere sistemul statului rus, precum și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.” Miza: reducerea capacității Rusiei de a susține războiul Zelenski a legat explicit răspunsul Ucrainei de efecte care să îngreuneze continuarea ocupației, afirmând că atacurile ucrainene cu rază lungă „le readuc rușilor realitatea războiului”. Totodată, el a mulțumit trupelor ucrainene care mențin linia de apărare, cu o mențiune specială pentru regiunea Donețk, unde, potrivit lui, are loc cel mai mare număr de atacuri rusești. Zelenski a mai afirmat că Rusia a amânat de 15 ori termenul limită pentru cucerirea regiunii Donețk de la începutul războiului pe scară largă. Ce urmează: așteptări de decizii ale partenerilor Președintele ucrainean a anunțat o „implicare internațională intensă” în săptămânile următoare și a spus că speră la decizii pozitive din partea partenerilor Ucrainei, indicând că lunile iunie și iulie „trebuie să aducă rezultate” și reiterând nevoia de pace. [...]
Ucraina extinde cadrul legal pentru dublă cetățenie, incluzând Republica Moldova , o mișcare cu impact direct de reglementare asupra statutului juridic al cetățenilor și al etnicilor ucraineni din regiune, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Cabinetul de miniștri de la Kiev și a fost anunțată pe Telegram de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , care a descris-o drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, conform deschide.md (citat de Digi24). Oficialul a susținut că includerea Republicii Moldova nu este „o extindere formală”, ci o continuare a relației bilaterale, pe fondul frontierei comune și al parcursului european. „Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri - cetățenii Republicii Moldova.” Ce schimbă, concret, cadrul de dublă cetățenie În baza legislației invocate în material, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Măsura vine după ce, în luna mai, guvernul de la Kiev a adoptat un decret de modificare a listei statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă la 29 de state, inclusiv România. De la 5 state la o listă extinsă, care include și România Anterior, lista inițială cuprindea doar cinci țări: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ulterior, prin actul normativ din luna mai, au fost adăugate mai multe state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Din informațiile prezentate, includerea Republicii Moldova reprezintă o nouă extindere a acestei liste, cu potențial de a influența, în practică, opțiunile de cetățenie pentru persoane aflate între cele două state și pentru comunitățile de etnici ucraineni din regiune. [...]
De la 1 iulie, reducerea de la pompă dispare, iar prețurile pot redeveni volatile după expirarea schemei de sprijin, care nu poate fi prelungită în lipsa unui Guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile care se încheie au inclus reducerea accizei la motorină și plafonarea adaosului comercial, ceea ce a însemnat o ieftinire de aproximativ 36 de bani pe litru la pompă. Schema a fost valabilă trei luni și a fost introdusă pentru a tempera prețurile după tensiunile din Orientul Mijlociu. De ce nu poate fi prelungită schema Din informațiile prezentate, nu există o prelungire automată. Un Executiv cu puteri limitate nu poate adopta o astfel de măsură prin ordonanță de urgență, iar o eventuală prelungire ar necesita o procedură legislativă rapidă în Parlament . În paralel, există o inițiativă legislativă care urmărește prelungirea schemei, însă, potrivit unor surse politice citate de publicație, este puțin probabil ca aceasta să treacă suficient de repede prin comisii și să ajungă la votul final, în condițiile în care este și ultima zi de activitate parlamentară. Ce se vede deja în prețuri și la ce se uită piața În lipsa măsurilor, pe piață ar putea apărea „fluctuații” și chiar „șocuri”, iar eventualele scumpiri ar urma să fie suportate de șoferi, conform relatării din teren. La stația menționată în material, motorina se apropie de 9 lei și 28 de bani pe litru, iar benzina trece de 8 lei și 60 de bani. Totuși, în ultima lună, prețul mediu al benzinei a scăzut cu aproximativ 10%, iar cel al motorinei cu 3%, potrivit datelor unei companii de profil citate de Știrile Pro TV. Specialiștii citați în material indică posibilitatea unor noi ieftiniri, în condițiile în care prețul petrolului pe piețele internaționale a revenit la niveluri apropiate de cele de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri poate redeschide ușa „optimizărilor” fiscale și cere explicații publice de la ANAF privind diferențele mari dintre profiturile raportate de companii din aceleași sectoare, potrivit Digi24 . Peiu afirmă că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus pentru a limita „optimizarea” profiturilor la companiile mari, cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. În explicația sa, un IMCA de 1% din cifra de afaceri ar fi echivalat cu un impozit pe profit de 16% aplicat unui profit corespunzător unei marje de 6%. Cu alte cuvinte, companiile care declară profit sub 6% ar ajunge să plătească mai puțin prin impozitul pe profit decât ar fi plătit prin IMCA. În același context, senatorul spune că OCDE ar fi impus, iar guvernul ar fi acceptat desființarea IMCA, ceea ce, în opinia sa, ar însemna „liber la «optimizare» fiscală” și la transferul profiturilor către țara de origine „fără taxare”. Exemplele invocate și miza pentru ANAF Peiu prezintă o serie de exemple pe care le consideră „greu credibile” și care, în interpretarea sa, „alimentează ideea” că unele multinaționale își reduc profiturile impozabile prin plăți de servicii către companiile-mamă. Printre comparațiile menționate: Romgaz ar declara un profit de 41% din cifra de afaceri, iar OMV (Austria), în aceeași industrie, 10% pe 2025; Dedeman ar declara 12%, în timp ce Lidl și Kaufland ar declara 5%, respectiv 4%; Renault și Ford Otosan ar declara 2%; lanțurile de benzinării OMV și Mol ar declara 2%, respectiv 3%; Tehnostrade ar declara 10%, iar Spedition UMB și SA&PE, 5%, respectiv 6%. Concluzia senatorului este că desființarea IMCA ar fi „o invitație la o joacă cu profiturile” și ar alimenta teoria „optimizărilor”. Ce solicită concret Peiu Senatorul cere ca ANAF să ofere public explicații pentru „asimetriile greu de justificat” dintre ratele de profit raportate de companii comparabile. „Cum poate să aibă Romgaz o rată a profitului de patru ori mai mare decât Petrom? Cum poate Dedeman să aibă o rată a profitului dublă faţă de Lidl şi Kaufland? Cum se poate ca benzinăriile OMV şi MOL să aibă rate ale profitului de 2-3%?”, a declarat Petrişor Peiu. [...]
