Știri
Știri din categoria Diverse
ANAF spune că a depistat un circuit de facturi fictive cu un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei, după ce inspectorii Antifraudă au identificat un mecanism folosit în zona construcțiilor, potrivit Stirile Pro TV. Cazul a ajuns la autoritățile de urmărire penală, iar instituția indică și o componentă de „monitorizare” a informațiilor din mediul online în astfel de verificări.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF afirmă că a identificat un „circuit de facturare fictivă” utilizat de operatori economici cu activități în domeniul construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale.
În comunicatul citat, ANAF susține că schema ar fi fost construită prin mai multe societăți comerciale „interpuse”, fără capacitate operațională reală sau cu „comportament fiscal inadecvat”. Aceste entități ar fi emis, în principal, facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale.
Potrivit ANAF, documentele ar fi fost folosite pentru:
Prejudiciul estimat de instituție prin acest mecanism este de aproximativ 4,6 milioane de lei, iar ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate.
În timpul controalelor, o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate „s-au sustras verificărilor”, prin neprezentarea documentelor și informațiilor cerute de inspectori, mai arată comunicatul.
ANAF mai susține că mecanismul ar fi afectat și persoane care „ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat”, acestea fiind private de protecția sistemului public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind sănătatea și pensia.
Inspectorii antifraudă indică faptul că persoana cu rol de coordonare în circuitul evazionist își promova în mediul online „un stil de viață extravagant”, afișând bunuri și accesorii de lux, proprietăți, vacanțe și sume mari de bani în numerar (informație atribuită în material și News.ro).
ANAF afirmă că își intensifică acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin „monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online”, și că va continua identificarea persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru a evita plata obligațiilor fiscale.
Recomandate
ANAF pune în dezbatere o procedură care poate muta datoriile fiscale ale unei firme pe umerii unor persoane fizice sau juridice , dar cu pași mai stricți de motivare și apărare, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: Fiscul vrea să uniformizeze practica și să alinieze regulile la Codul de procedură fiscală actual (Legea nr. 207/2015), înlocuind o procedură din 2014 bazată pe un cod abrogat. Proiectul de ordin al președintelui ANAF privind „atragerea răspunderii solidare” a fost publicat în dezbatere publică pe site-ul instituției și introduce explicit analiza separată a fiecărui caz, audierea persoanei vizate și obligația organului fiscal de a examina documentele și argumentele înainte de decizie. Cine poate ajunge să răspundă pentru datoriile unui debitor „Răspunderea solidară” este mecanismul prin care ANAF poate stabili, în situațiile prevăzute de lege, că o altă persoană răspunde împreună cu debitorul pentru obligații fiscale restante. În funcție de situație, pot fi vizați: administratori, asociați, acționari; membri ai unei întreprinderi familiale; terți popriți; instituții de credit; persoane care au dobândit active de la un debitor. ANAF arată că răspunderea poate fi analizată, de exemplu, dacă o persoană a provocat cu rea-credință insolvabilitatea (prin ascunderea sau înstrăinarea bunurilor), a determinat nedeclararea ori neachitarea taxelor, a obținut rambursări necuvenite sau nu a cerut deschiderea insolvenței, deși avea această obligație. Un punct important pentru administratori și acționari: simpla calitate sau simpla legătură cu debitorul nu sunt suficiente. Indiciile de rea-credință nu sunt, singure, „prezumții absolute” de răspundere și trebuie cântărite împreună cu documentele din dosar, situația concretă, perioada exercitării atribuțiilor și legătura dintre acțiuni și datoriile rămase neachitate. Limitele răspunderii și ce datorii pot fi incluse Proiectul prevede că răspunderea poate acoperi atât obligațiile fiscale principale, cât și dobânzile și penalitățile aferente, însă: doar pentru perioada în care persoana a avut calitatea sau a săvârșit faptele analizate; doar în limita sumelor rezultate din acțiunile ori inacțiunile sale; fără datoriile pentru care dreptul ANAF de a cere executarea silită s-a prescris. Dacă sunt vizate mai multe persoane pentru aceeași datorie, fiecare situație trebuie analizată separat, iar ANAF va emite decizii distincte, cu perioada, faptele și suma aferentă. Audiere, acces la dosar și opțiunea de videoconferință Înainte de emiterea deciziei, persoana vizată trebuie convocată la audiere, iar notificarea va include data, ora și locul. Contribuabilii înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) pot cere ca audierea să aibă loc prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și ANAF. Termenul de audiere nu poate depăși 10 zile lucrătoare de la comunicarea notificării, cu posibilitate de prelungire pentru motive justificate. Persoana poate consulta documentele din dosar, poate formula obiecții și poate depune înscrisuri; poate fi asistată de avocat/consultant sau reprezentată de un împuternicit. Dacă audierea are loc online, întâlnirea va fi înregistrată, iar minuta transmisă prin SPV. Ulterior, persoana are cinci zile lucrătoare pentru a depune un punct de vedere scris și documente suplimentare. Dacă nu se prezintă la primul termen, ANAF trebuie să trimită o nouă notificare; neprezentarea și la al doilea termen (sau refuzul explicit) permite continuarea procedurii pe baza actelor din dosar. Procedura se închide dacă dovezile nu sunt suficiente, dacă datoriile au fost achitate între timp, dacă nu provin din perioada relevantă sau dacă există o altă cauză legală care împiedică atragerea răspunderii. Decizia ANAF: termene de plată și contestare Decizia de atragere a răspunderii solidare trebuie să includă faptele imputate, perioada analizată, legătura cu datoriile fiscale, natura și valoarea sumelor solicitate și răspunsul motivat la argumentele persoanei audiate. Documentul este act administrativ fiscal și titlu de creanță. Termenul de plată depinde de momentul comunicării: dacă este comunicată în prima jumătate a lunii, plata este scadentă pe 5 ale lunii următoare; dacă este comunicată între 16 și ultima zi a lunii, plata este scadentă pe 20 ale lunii următoare. Executarea silită poate începe doar după expirarea termenului de plată. Decizia poate fi contestată la organul fiscal emitent în 45 de zile de la comunicare, iar soluția la contestație poate fi atacată ulterior în contencios administrativ. Proiectul mai permite instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei vizate, în orice etapă, dacă există riscul ascunderii sau risipei patrimoniului, care ar îngreuna recuperarea creanțelor fiscale. [...]
Patru avertizări Cod galben ANM pentru 5–6 septembrie pot afecta operațiunile în transport și utilități , prin combinația de caniculă (până la 36°C) și episoade de vânt/vijelii cu rafale care pot depăși 90 km/h la munte, potrivit Libertatea , care citează avertizările Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) . ANM anunță că sâmbătă, 5 septembrie, temperaturile urcă până la 36°C în Banat și Oltenia, iar în București maximele ajung la 34–35°C. Duminică, 6 septembrie, valorile termice scad ușor, dar vremea rămâne călduroasă. Unde și când este Cod galben de caniculă Prima avertizare este valabilă sâmbătă, 5 septembrie, între orele 10.00 și 21.00 și vizează: Banatul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, sudul Crișanei și sudul Transilvaniei. Meteorologii indică disconfort termic ridicat, cu indicele temperatură-umezeală (ITU) în jurul pragului critic de 80 de unități , iar maximele sunt estimate între 30 și 36°C. Vânt și vijelii: rafale de până la 90 km/h, mai ales la munte A doua avertizare Cod galben intră în vigoare sâmbătă, 5 septembrie, între orele 12.00 și 21.00 , pentru Banat, cea mai mare parte a Crișanei, vestul Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei, Carpații Occidentali și nordul Carpaților Orientali. Sunt așteptate intensificări ale vântului și vijelii, cu rafale de 50–70 km/h , iar la altitudini mari rafalele ajung, în general, la 70–90 km/h . Pentru noaptea de sâmbătă spre duminică (5 septembrie, ora 21.00 – 6 septembrie, ora 9.00), Codul galben vizează zonele montane: în cea mai mare parte a muntelui vântul poate atinge 70–80 km/h , iar pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură rafalele depășesc 90 km/h . ANM mai precizează că intensificări ale vântului apar local și în est, cu viteze de 40–50 km/h . Duminică, 6 septembrie, între orele 9.00 și 21.00 , avertizarea de vânt se mută în sud-vestul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, nordul Moldovei și în Carpații Orientali și Meridionali: rafale de 50–70 km/h , iar în zona înaltă, temporar, 80–90 km/h . În restul țării sunt posibile intensificări de 40–50 km/h . București: caniculă sâmbătă, ușoară răcire duminică Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială valabilă 5 septembrie, ora 10.00 – 6 septembrie, ora 21.00 . Sâmbătă sunt anunțate 34–35°C și disconfort termic ridicat (ITU aproape de 80), cu vânt slab și moderat. Duminică, maxima scade la 30–32°C, cu intensificări trecătoare ale vântului de aproximativ 40 km/h . În lipsa unor detalii despre posibile efecte punctuale (întreruperi, restricții), ANM indică în principal intervalele și zonele cu risc, ceea ce lasă operatorilor și autorităților locale sarcina de a adapta măsurile în funcție de evoluția fenomenelor. [...]
Pentagonul a extins verificările interne după scurgeri despre stocurile de muniții , iar zeci de oficiali militari americani au fost chemați la teste cu poligraful într-o anchetă considerată rară ca amploare, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de CBS News . Miza operațională este protejarea unor date clasificate „extrem de sensibile” despre stocurile naționale de arme sofisticate, la care ar fi avut acces un număr foarte restrâns de persoane. Trei surse citate de CBS News susțin că președintele Donald Trump era „furios” din cauza scurgerilor, iar una dintre ele invocă inclusiv temeri că ar putea exista un agent al unor servicii de informații străine. O anchetă neobișnuit de amplă, cu „câteva zeci” de persoane testate Deși testele cu poligraful fac parte, în general, din rutina unor oficiali militari și civili, oficialii citați de CBS News spun că numărul mare de persoane chemate la testare în acest caz este „extrem de rar”. La începutul verii, „câteva zeci” de persoane au fost supuse acestor teste, inclusiv oficiali ai Comandamentului Central al SUA și alți comandanți de operațiuni de luptă. Întrebările au vizat în detaliu teme de securitate națională, însă două surse afirmă că niciunul dintre oficiali nu a „picat” testul destinat să stabilească dacă au divulgat informații către presă. Nu toți ofițerii de rang înalt au fost testați: generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, nu a fost supus poligrafului, potrivit unui înalt oficial al Pentagonului. Reacția Pentagonului și rolul Departamentului Justiției Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis într-o declarație pentru CBS News că instituția nu comentează chestiuni interne de personal sau anchete, dar tratează „cu maximă seriozitate” scurgerile de informații clasificate și le investighează. În iulie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat înființarea unui grup operativ comun Pentagon–Departamentul Justiției pentru identificarea și urmărirea penală a persoanelor suspectate că au divulgat presei informații guvernamentale sensibile. Tot atunci, Biroul Consilierului Juridic al Pentagonului, condus de Earl Matthews, a primit autoritate extinsă pentru a cere informații și documente, iar personalul a fost instruit să răspundă în termen de două zile. Ce limite legale există pentru folosirea poligrafului Materialul arată că poligraful este folosit pentru funcționari cu acces la dosare strict secrete sau la „programe cu acces special”, iar testarea se face periodic pentru recertificarea autorizației. În același timp, legislația federală și reglementările Pentagonului impun restricții și garanții procedurale: persoana vizată trebuie să își dea consimțământul sau să solicite efectuarea testului. CBS News mai notează că FBI nu a fost implicat în aceste teste, potrivit mai multor persoane cu informații directe, iar armata are propriii anchetatori. [...]
Sondajele indică o vulnerabilizare politică a lui Zelenski , cu potențial de a complica guvernarea și mobilizarea în plin război, pe fondul percepției publice că problema corupției a ajuns mai gravă decât conflictul militar, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy și un sondaj SOCIS. După șapte ani de mandat și mai multe scandaluri în care au fost implicați oameni din conducere și apropiați ai președintelui, încrederea în Volodimir Zelenski s-a erodat, iar un nou scandal de corupție din administrație ar putea accentua trendul, potrivit aceleiași surse. În campania din 2019, Zelenski promisese condamnarea rapidă a oficialilor corupți, însă ulterior mai mulți deputați ai partidului său, miniștri și membri ai biroului prezidențial au fost acuzați de corupție și îmbogățire ilicită. Un sondaj SOCIS arată că ucrainenii consideră acum corupția o problemă mai mare decât războiul: 90% dintre respondenți cred că nivelul corupției este „ridicat” sau „extrem de ridicat”. Aproape 57% îl consideră pe Zelenski responsabil pentru răspândirea corupției, aproape dublu față de un sondaj similar SOCIS din aprilie 2025. Cine l-ar învinge pe Zelenski în turul doi Conform sondajului, trei posibili contracandidați l-ar învinge „clar” pe Zelenski în turul doi, fiecare cu un scor aproape dublu față de cel al actualului președinte: Valeri Zalujnîi , ambasadorul Ucrainei la Londra și fost comandant-șef al armatei (demis în 2024): 66% vs. Zelenski 34% . Mihailo Fedorov , descris ca fost ministru al apărării și un actor-cheie în digitalizarea Ucrainei și tranziția către utilizarea dronelor și a sistemelor cu inteligență artificială: 64% vs. Zelenski 36% . Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare și actual șef al cancelariei prezidențiale: 62% vs. Zelenski 38% (sondaj realizat înainte ca Budanov să fie asociat cu un dosar de corupție, ceea ce poate schimba procentele, notează sursa). Sondajul mai indică faptul că, deși Zelenski păstrează un nucleu de susținători de peste 20%, puțini dintre alegătorii care ar vota alt candidat în primul tur ar migra către el în turul doi. De ce contează: risc de blocaj intern și presiune pe mobilizare Analiza citată avertizează că scăderea popularității poate avea efecte operaționale în război: nemulțumirea față de stilul de conducere ar putea afecta moralul soldaților și ar putea agrava problema celor care încearcă să evite mobilizarea. În paralel, atacurile rusești asupra țintelor civile s-au intensificat, iar perspectiva unei campanii de bombardamente în iarnă ar pune presiune suplimentară pe moral, într-un context în care Ucraina ar duce lipsă de interceptoare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, potrivit materialului. Ce opțiuni sunt discutate pentru a evita o criză politică Foreign Policy descrie două variante, ambele cu obstacole majore: Alegeri pe timp de război – opțiune cu susținere insuficientă, greu de implementat și „ilegală în acest moment”. „Relansarea” guvernării – reducerea implicării președintelui în agenda internă, formarea unui guvern de unitate națională și cooptarea unor politicieni din partide rivale și a unor oficiali respinși anterior, inclusiv din teama de competiție politică. Potrivit analizei, „nimic nu sugerează” că Zelenski ar pregăti un astfel de pas, fiind descris ca un lider care s-a înconjurat de persoane loiale și rareori contrazicătoare. [...]
O nouă încercare de negociere anunțată de Donald Trump menține incertitudinea asupra direcției războiului și a riscurilor geopolitice din regiune , după ce președintele SUA a sugerat că Washingtonul ar avea „o propunere concretă” pentru încetarea conflictului, fără să ofere însă detalii, potrivit Digi24 . Trump a declarat, în Biroul Oval, că i-a trimis în străinătate pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner pentru a încerca să obțină un acord de pace între Rusia și Ucraina, informație relatată de Reuters. Președintele american a spus că SUA „au o idee pentru pace”, dar nu a precizat conținutul propunerii și nici dacă cei doi se vor deplasa în Ucraina, în Rusia sau în ambele țări. „Avem o idee pentru pace. I-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner, doi negociatori de excepție. Au făcut o treabă excelentă, iar noi i-am trimis acolo pentru a vedea dacă putem sau nu să ajungem la un acord. Și s-ar putea să avem șanse mari să reușim.” Itinerariu încă neclar și semnale contradictorii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Witkoff și Kushner ar urma să zboare spre Ucraina duminică, după o vizită la Moscova. Totuși, Reuters notează că planurile de călătorie s-au modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era „pe deplin sigură”, potrivit uneia dintre sursele agenției. În paralel, situația de securitate rămâne volatilă: o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate de la începutul războiului. De ce contează: negocieri în impas și scepticism în servicii Miza anunțului este ridicată, dar credibilitatea unei ieșiri rapide din conflict rămâne limitată de contextul ultimelor luni. Digi24 arată, citând Reuters, că eforturile administrației Trump de a găsi o soluție s-au soldat „în mare parte, cu un eșec”, iar negocierile au intrat în impas. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a-i îndemna pe omologii ruși să ia în calcul un compromis, potrivit Reuters și altor surse media. În același timp, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră probabilă o intensificare a conflictului în viitorul apropiat. Witkoff, descris ca principal negociator al SUA pe dosarul războiului, a fost de mai multe ori la Moscova, dar nu a vizitat încă Ucraina, mai notează materialul. [...]
Ucraina mizează pe o candidatură comună cu Polonia la Mondial pentru a susține reconstrucția și a atrage investiții , însă discuțiile sunt deocamdată la nivel de idee, fără negocieri oficiale, potrivit Digi24 . Ministrul sportului de la Kiev, Matvii Bidnîi , a declarat pentru Politico că Ucraina ar vrea să găzduiască, împreună cu Polonia, „următoarea ediție disponibilă” a Cupei Mondiale FIFA, indicând că fereastra realistă ar fi „undeva în anii 2040”. În calendarul deja stabilit, Spania, Portugalia și Marocul vor organiza turneul în 2030, iar Arabia Saudită în 2034. Miza economică: vizibilitate și capital într-un context de reconstrucție Bidnîi a invocat precedentul Euro 2012, organizat în comun de Ucraina și Polonia, și a susținut că repetarea unui astfel de proiect „ar putea, de asemenea, să atragă atenția investitorilor”. În același timp, contextul este incomparabil mai dificil: nevoile de reconstrucție și redresare ale Ucrainei sunt estimate la aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unei evaluări realizate de guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite. Obstacolul operațional: infrastructură afectată și condiții de securitate Articolul indică drept exemplu Donbas Arena din Donețk, stadion care a găzduit meciuri la Euro 2012, dar care a fost ulterior afectat de conflict, iar clubul local, Șahtior Donețk, a fost nevoit să părăsească orașul și joacă acum în vestul Ucrainei. Pe fondul războiului, Bidnîi a spus că un demers oficial ar trebui să pornească de la comunitatea sportivă sau de la federațiile de fotbal. Totuși, după publicarea materialului Politico, ministerul sportului din Ucraina a precizat că nu există în prezent negocieri oficiale, consultări sau pregătiri practice cu Polonia și că orice planificare concretă depinde de obținerea păcii și a unei siguranțe stabile. Ce ar urma, dacă ideea trece de faza de intenție Potrivit informațiilor prezentate, o eventuală candidatură ar depinde de mai mulți factori, între care: condițiile de securitate pe termen lung pentru desfășurarea meciurilor în Ucraina; dezvoltarea infrastructurii; procesul formal de licitație al FIFA. În paralel, relația polono-ucraineană rămâne sensibilă politic, iar un sondaj citat în articol arată că 46% dintre polonezi privesc relațiile cu Ucraina în mod negativ, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. [...]
