Știri
Știri din categoria Diverse
O serie de incidente cu drone, inclusiv una cu focos activ găsită pe litoralul polonez, ridică presiunea pe securitatea aeriană și pe infrastructura de apărare din regiunea Mării Baltice, într-un context în care autoritățile din Polonia și Lituania vor să investigheze împreună posibile legături între evenimente, potrivit Bild.
În Polonia, o dronă produsă în Rusia, identificată de procuratură ca model „Gerbera-2”, a fost descoperită lângă stațiunea Rusinowo, în regiunea Pomerania de Vest. Un purtător de cuvânt al parchetului din Poznań a declarat pentru agenția PAP că aparatul avea „un focos cu schije, cu tot cu detonator”, iar forțe speciale ale armatei poloneze au separat focosul de dronă și l-au dezamorsat pe plajă. Drona urmează să fie analizată într-o bază militară.
În Lituania, în noaptea de luni spre marți, o dronă de luptă rusească ar fi pătruns în spațiul aerian și a fost doborâtă. Ministerul lituanian al Apărării a indicat că și aceasta era echipată cu o încărcătură explozivă. În material este menționat că doborârea a avut loc în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice, cu avioane de luptă italiene.
În Danemarca, autoritățile au raportat o intervenție amplă la Copenhaga, după ce o dronă a fost observată în apropierea locuinței ministrului danez al Apărării, notează publicația.
Dincolo de componenta de securitate, astfel de episoade tind să genereze costuri operaționale imediate pentru statele vizate: mobilizarea unităților militare și a structurilor de investigație, restricții temporare în zone civile (cum a fost cazul intervenției de pe plajă) și presiune pentru întărirea supravegherii aeriene, inclusiv prin misiuni NATO.
Polonia și Lituania intenționează să clarifice împreună circumstanțele, iar ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, consideră posibilă o legătură între incidente: drona găsită pe țărmul polonez ar fi putut zbura anterior deasupra Lituaniei, ar fi trecut pe lângă enclava rusă Kaliningrad și ar fi operat apoi deasupra Mării Baltice. Publicația nu indică, în fragmentul disponibil, o concluzie oficială privind traseul sau responsabilitatea directă.
Recomandate
Moscova ridică miza diplomatică și tratează trupe străine în Ucraina drept „declarație de război” , într-un mesaj care complică discuțiile europene despre garanții de securitate și un posibil contingent internațional, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a spus că un eventual război între Rusia și Europa ar fi „complet diferit” și „foarte scurt”. Declarația a fost făcută miercuri și este atribuită agenției ruse de stat TASS. Linia roșie invocată de Kremlin: forțe străine în Ucraina Lavrov a reluat avertismentul președintelui Vladimir Putin, potrivit căruia desfășurarea unor forțe militare străine în Ucraina ar fi considerată de Moscova o declarație de război. Contextul este dat de discuțiile tot mai frecvente în rândul unor guverne europene privind consolidarea apărării și despre posibile aranjamente de securitate pentru Ucraina, inclusiv ideea unui contingent internațional. În același timp, Lavrov a susținut că Rusia nu se pregătește pentru o confruntare militară cu țările occidentale și nici nu ar fi interesată de una. Condițiile Rusiei pentru încheierea războiului Șeful diplomației ruse a afirmat că orice acord de încheiere a războiului din Ucraina ar presupune îndeplinirea a ceea ce Moscova numește obiectivele inițiale ale „operațiunii militare speciale” – termenul folosit de Kremlin pentru invazia la scară largă începută în februarie 2022. Lavrov l-a acuzat, de asemenea, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar încerca să elimine limba și cultura rusă din Ucraina. Potrivit materialului, Kievul respinge acuzațiile și susține că Rusia invocă protejarea vorbitorilor de limbă rusă ca pretext pentru agresiune. Escaladare verbală și către Polonia Separat, consilierul Kremlinului Nikolai Patrușev a declarat că Polonia „ar înceta să mai existe” ca stat în „două sau trei zile” dacă Varșovia ar intra într-un conflict militar cu Rusia. Afirmațiile vin după ce ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a spus la conferința Yalta European Strategy de la Kiev (12–13 septembrie) că NATO ar învinge Rusia „destul de repede” dacă Moscova ar ataca Alianța. Sikorski a invocat superioritatea aeriană a NATO și a estimat că statele europene membre ale Alianței au aproximativ 2.500 de aeronave militare. Patrușev l-a acuzat pe Sikorski că ar evalua capacitățile militare ale Rusiei într-un mod „amatoricesc” și a susținut că forțele ruse nu își folosesc întregul potențial în războiul din Ucraina. De ce contează Mesajul central transmis de Moscova – că prezența unor forțe străine în Ucraina ar echivala, în interpretarea Kremlinului, cu o „declarație de război” – pune presiune pe opțiunile europene de construire a unor garanții de securitate pentru Kiev și crește riscul de escaladare politică în jurul oricărei formule de „contingent internațional” discutate în Europa. [...]
PNL cere instalarea rapidă a unui guvern „credibil” pentru a proteja controlul finanțelor publice , pe fondul unei crize politice prelungite, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru nominalizarea unui nou prim-ministru. Bolojan a spus că România are nevoie de „un Guvern cu un premier credibil, cu miniștri competenți” și de un program care „ține cont de realitățile economiei”. În evaluarea sa, principala provocare a viitorului executiv este „păstrarea controlului asupra finanțelor publice”, cu accent pe reducerea cheltuielilor statului, pentru limitarea datoriei și a deficitelor. Miza economică: cheltuieli mai mici și credibilitate externă Liderul PNL a indicat că noul guvern ar trebui să continue măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative, inclusiv debirocratizare și descentralizare, astfel încât „statul” să fie pus „în serviciul cetățenilor”. Totodată, a susținut o orientare a economiei către investiții, muncă și creșterea competitivității, nu doar către „credit și consum”. În domeniul energiei, Bolojan a afirmat că viitorul premier ar trebui să urmărească proiectele energetice astfel încât, „în anii următori”, prețul energiei să fie redus. Condițiile PNL și acuzația la adresa PSD Bolojan a precizat că PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat, iar sprijinul partidului ar depinde de programul și echipa propuse, cu respectarea direcțiilor menționate. În acest cadru, el a legat instalarea rapidă a unui guvern de menținerea credibilității României „în fața piețelor internaționale” și de încheierea „situației de provizorat”. „PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat și în condițiile în care programul pe care îl va propune, echipa pe care o va propune, va respecta aceste lucruri, vom căuta să găsim o formulă pentru a avea un Guvern instalat, în așa fel încât România să își păstreze credibilitatea în fața piețelor internaționale (...) și să punem capăt acestei situații de provizorat, generată de decizia iresponsabilă a PSD de a demite un Guvern fără a pune nimic în loc.” Ce urmează Președintele Nicușor Dan a chemat la consultări liderii și reprezentanții partidelor parlamentare pentru a pune capăt crizei politice, despre care Digi24 notează că durează de peste patru luni. Șeful statului a declarat, la începutul săptămânii, că „va urma o desemnare”, fără ca în material să fie indicat un calendar exact pentru anunț. [...]
Propunerea lui Kelemen Hunor de „guvern de funcționari” mută discuția spre continuitatea administrativă în plină criză politică, ca soluție de compromis între un executiv politic și unul tehnocrat, potrivit Libertatea . Liderul UDMR a prezentat la Parlament un „al treilea scenariu” pentru deblocarea negocierilor: un guvern format din funcționari publici cu vechime de 25–30 de ani în administrație, oameni care „au lucrat și cu PSD, și cu PNL” și care, în viziunea sa, ar avea autoritatea și experiența necesare pentru a colabora cu ambele partide mari. În același context, Kelemen Hunor a descris celelalte două variante aflate în discuție: un guvern politic „în jurul PSD”, respectiv un guvern tehnocrat, variantă menționată anterior de Ilie Bolojan, conform relatării citate de Libertatea din News.ro. Ce ar presupune „calea de mijloc” propusă de UDMR Ideea centrală este un executiv alcătuit din persoane din aparatul administrativ de vârf — directori generali și secretari generali adjuncți — cu experiență acumulată în guvernări diferite. Kelemen Hunor susține că o astfel de formulă ar putea ajuta la apropierea PSD și PNL și la ieșirea din blocajul politic, tocmai prin profilul „nepolitic” al celor propuși, dar cu practică îndelungată în administrație. Următorul pas: consultări la Cotroceni pentru desemnarea premierului Criza rămâne, deocamdată, nerezolvată, iar președintele Nicușor Dan a convocat consultări oficiale cu partidele la Palatul Cotroceni pe 17 septembrie, cu scopul de a identifica un candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială, consultările încep la ora 9.00 și se desfășoară pe parcursul întregii zile, în ordinea: PSD (9.00), AUR (9.30), PNL (10.00), USR (10.30), UDMR (11.00), Grupul Minorităților Naționale (11.30), S.O.S. România (12.00), POT (12.30), Uniți pentru România (13.00), PACE – Întâi România (13.30) și neafiliați (14.00). După aceste discuții, Nicușor Dan urmează să analizeze propunerile primite și să anunțe persoana desemnată pentru formarea noului guvern, conform Administrației Prezidențiale. [...]
Vladimir Putin le cere rușilor să iasă la vot ca „test” de susținere pentru război , într-un scrutin parlamentar organizat pe durata a trei zile, de vineri până duminică, potrivit Libertatea . Mesajul, transmis într-un discurs televizat, mută accentul alegerilor de la competiția politică la validarea publică a invaziei din Ucraina, într-un sistem electoral descris ca strict controlat. Rusia urmează să valideze componența Dumei de Stat (450 de mandate) pentru următorii cinci ani, în primul scrutin parlamentar organizat de regimul Putin după declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022. În același timp, sondajele de opinie citate în material indică o creștere a îngrijorării în rândul populației, pe fondul atacurilor cu drone și al problemelor economice care se agravează. Alegeri pe trei zile și un rezultat „asigurat” Formatul de trei zile este prezentat în articol ca parte a unei arhitecturi menite să livreze rezultatul dorit de regim. În acest cadru, partidul Rusia Unită este descris ca element central al sistemului, care „trebuie făcut și declarat învingător indiferent de situație” pentru menținerea regimului. În discursul televizat, Putin a legat explicit participarea la vot de susținerea frontului și de obiectivul militar al Moscovei. „Alegerea și voința voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susțin soldații noștri, că suntem un popor unit, legat de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru patria noastră, și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea și sistemul nostru socio-politic.” „Barometrul” invocat de Kremlin și limitele competiției politice Deși Putin descrie participarea la vot ca pe un „barometru” al sprijinului pentru război, articolul notează că liderul rus a interzis singurul partid antirăzboi, tocmai pentru a evita un vot real împotriva agresiunii militare. În plus, Rusia Unită ar avea „doar 25%” în sondajele independente, în timp ce regimul ar manipula datele spre „33–37%”, iar celelalte partide de pe buletinul de vot sunt prezentate ca formațiuni care sprijină regimul, menținute pentru „impresia de pluripartidism”. Atac cibernetic revendicat asupra infrastructurii electorale Separat de mesajele politice, un grup anonim de hackeri, CikLeak, a revendicat că a spart serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia, potrivit EFE, citată de Agerpres. Hackerii susțin că au compromis inclusiv infrastructura contractorilor și că au transmis materialele către jurnaliști, acuzând opacitatea votului electronic la distanță și vulnerabilitatea sistemului la manipulare. În lipsa unor confirmări independente în textul sursă, amploarea și efectele atacului rămân neclare. [...]
Presiunea electorală a AfD începe să erodeze stabilitatea politică la Berlin , după ce înfrângerea CDU în Saxonia-Anhalt a declanșat tensiuni interne în jurul cancelarului Friedrich Merz , potrivit Digi24 . Înaintea alegerilor regionale de duminică din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest, opt lideri de land ai CDU au ieșit public pentru a cere „stabilitate” și a-l susține pe Merz, în timp ce acesta și-a anulat discursul planificat la Adunarea Generală a ONU. Miza imediată este una de guvernare: rezultatele din acest weekend pot alimenta sau tempera discuțiile despre viitorul cancelarului, aflat sub presiune după 16 luni de mandat. Un oficial guvernamental, citat sub condiția anonimatului, a justificat anularea deplasării la New York prin faptul că „prezența sa este necesară la Berlin”. CDU încearcă să blocheze o criză de conducere înainte de alegeri În declarația comună, liderii regionali ai CDU au legat explicit nevoia de „stabilitate” de presiunea exercitată asupra partidelor tradiționale de formațiuni nativiste (anti-imigrație) în Europa și au cerut ca partidul să evite o dezbatere despre schimbarea conducerii. „Acum mai mult ca oricând, peisajul politic german are nevoie de stabilitate.” „Calea către restabilirea încrederii publicului în creștin-democrați constă în ascultare și acțiune politică, nu în dezbateri privind personalul.” Printre semnatari se află și lideri menționați ca potențiali succesori ai lui Merz, inclusiv Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord–Westfalia. Separat, Markus Söder, premierul Bavariei, a declarat că îl susține pe Merz. AfD capitalizează victoria din Saxonia-Anhalt și împinge CDU în defensivă Șocul politic a fost produs de victoria „răsunătoare” a AfD în Saxonia-Anhalt, deși partidul nu a obținut majoritatea absolută necesară pentru a guverna singur. AfD încearcă acum să strângă sprijin parlamentar pentru ca Ulrich Siegmund să devină primul lider regional de extremă dreapta din Germania de la perioada nazistă încoace. În paralel, AfD este descrisă ca fiind în fruntea sondajelor naționale, iar co-liderul Alice Weidel a spus că își propune „distrugerea” CDU și a susținut că partidul lui Merz „nu va mai câștiga niciodată alte alegeri”. Weidel a ironizat sprijinul liderilor regionali pentru Merz și a criticat „afaceri ca de obicei”, afirmând că „singura cale” pentru schimbări ar fi alături de AfD. Ce urmează: testul din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest Sondajele citate în material indică rezultate bune pentru AfD și riscul ca alegătorii să sancționeze din nou CDU, pe fondul nemulțumirii față de guvernul federal de coaliție condus de Merz împreună cu social-democrații. Merz urmează să convoace duminică seara o ședință a conducerii CDU pentru a coordona reacția partidului pe măsură ce vor fi anunțate rezultatele, reuniune descrisă de membri de rang înalt drept o „demonstrație de unitate” preventivă. În acest context, Partidul Verde, aflat în opoziție, a avertizat că discuțiile despre un „Kanzlertausch” (înlocuirea cancelarului) ar putea declanșa alegeri anticipate în care AfD ar putea câștiga. Următoarele alegeri generale din Germania sunt programate pentru 2029. [...]
Invitația UE către Canada ca „membru asociat” poate accelera proiecte energetice și investiții comune cu România , în special pe zona nucleară și în industria de apărare, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că propunerea lansată la Bruxelles de președinta Comisiei Europene se înscrie într-o „aliniere strategică accelerată” în 2026 și ar fi un „catalizator” pentru relația bilaterală România–Canada. Într-o postare pe Facebook, Țoiu indică patru piloni ai agendei România–Canada: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea de români din Canada. Energie nucleară: capacitate, finanțare și tehnologia CANDU Ministrul arată că, în marja Adunării Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a avut o întrevedere bilaterală cu vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, Greg Orencsak. Discuțiile au vizat, potrivit aceleiași surse, rezultate „foarte bune” ale colaborării și planuri de viitor, între care: creșterea capacității de producție de energie nucleară; explorarea oportunităților de finanțare oferite de agenția Export Development Canada; promovarea comună a extinderii tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali pentru tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și industrie de apărare: „noi oportunități” pentru investiții în România Țoiu afirmă că invitația adresată omoloagei sale, ministra de externe Anita Anand, de a vizita Bucureștiul înainte de Summitul NATO a subliniat importanța cooperării în materie de securitate. În acest context, ministrul menționează participarea militarilor canadieni la operațiuni de deminare în Marea Neagră (MCM Black Sea). Un element cu potențial economic direct, în lectura ministrului, este conectarea Canadei la piața europeană de producție militară, care „deschide noi oportunități pentru investiții comune în România”. Comerț: creștere de peste 70% după CETA Pe zona comercială, Țoiu indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA în 2017, schimburile bilaterale România–Canada au crescut cu peste 70%. În opinia sa, o asociere și mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea „deschide noi uși” pentru antreprenorii români. Ministrul mai susține că un parteneriat extins UE–Canada depășește dimensiunea economică și ține de „unitate și reziliență” între democrațiile mari, apreciind că România este „una dintre ancorele puternice” ale acestei alianțe. [...]
