Știri
Știri din categoria Diverse
Data de 8 mai fixează un reper cu efecte economice și geopolitice majore în Europa: capitularea necondiționată a Germaniei a închis frontul european al celui de-al Doilea Război Mondial și a deschis etapa reconstrucției și a reașezării ordinii internaționale, potrivit Adevărul.
În România, 8 mai este marcată și ca Ziua egalității de șanse între femei și bărbați. În plan istoric, aceeași dată este asociată cu finalul războiului în Europa: la 8/9 mai 1945 a fost semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei, în timp ce conflictul a continuat în Asia până la capitularea Japoniei, la 15 august 1945.
Al Doilea Război Mondial (1939–1945) este descris ca un conflict global care a implicat majoritatea țărilor lumii, inclusiv marile puteri, grupate în două alianțe opuse: Aliații și Axa. Potrivit aceleiași surse, statele participante și-au mobilizat „întreaga capabilitate economică, industrială și științifică” într-o logică de „război total”, estompând granița dintre resursele civile și cele militare.
Bilanțul uman menționat este de „între 50 și 85 de milioane de decese”, inclusiv Holocaustul (aproximativ 11 milioane de oameni uciși) și bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (aproximativ un milion de morți), cu referire și la bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki.
Ziua Victoriei este sărbătorită în Europa la 8 mai, iar în Rusia la 9 mai, diferența fiind pusă pe seama fusului orar la care a fost semnat al doilea act al capitulării. Primul act a fost semnat la 7 mai, la Reims, iar ulterior a fost semnat un al doilea document la Berlin, după ce Stalin a cerut repetarea procedurii.
Conform detaliilor din material, la 7 mai 1945, la ora 02:41, la sediul Cartierului General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate din Reims (Franța), generalul Alfred Jodl, șeful OKW (Comandamentul Suprem al Armatei Germane), a semnat documentele capitulării necondiționate. Documentul includea prevederea ca „toate forțele sub controlul german să înceteze operațiunile active” la ora 23:01 (ora Europei Centrale) pe 8 mai 1945.
Materialul trece în revistă și alte evenimente asociate datei de 8 mai, între care:
Recomandate
Germania se pregătește să accelereze achiziția de sisteme anti-dronă după tentativa de atac cu o dronă încărcată cu explozibil în zona aeroportului Leipzig/Halle, episod care a readus în prim-plan vulnerabilitățile infrastructurii critice și nevoia de clarificare rapidă a cadrului legal și a responsabilităților între instituții, potrivit Bild . Ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt , a apărut miercuri seara în fața presei cu o întârziere de aproximativ două ore pentru a vorbi despre incident, descriind situația drept o „nouă calitate a pericolului”, un „scenariu de atac hibrid” și folosirea unei „tehnici profesionale”. El a menționat și „puteri străine” care ar urmări să amplifice nesiguranța în Germania, însă nu a numit explicit Rusia. De ce contează: presiune pe investiții și pe reguli mai clare În podcastul realizat de publicație, expertul în securitate Peter Neumann (CDU) spune că formulările lui Dobrindt ar fi fost, de fapt, o trimitere „criptată” la Rusia, în condițiile în care „războiul hibrid” este asociat, în doctrina de securitate, în principal cu acțiuni ale statelor, nu cu grupări precum Statul Islamic sau extremiști interni. Neumann susține că o acuzație directă la adresa Rusiei ar fi obligat guvernul să prezinte probe și să răspundă imediat la întrebări despre consecințe, în timp ce astfel de atacuri ar fi concepute tocmai pentru a păstra ambiguitatea privind autorul. Ce măsuri ar urma să fie accelerate Expertul avertizează că astfel de atacuri ar putea să nu fie izolate și cere reacție rapidă pe trei direcții, cu impact operațional și de reglementare: clarificarea „responsabilităților” între instituții; clarificarea „cadrului legal” pentru intervenție; achiziția rapidă de sisteme de detectare și contracarare a dronelor (identificare și neutralizare). În evaluarea sa, dacă Rusia nu este numită ca posibil autor, mesajul poate fi interpretat la Moscova drept „slăbiciune”, ceea ce ar putea încuraja repetarea unor tentative similare, inclusiv unele „mai provocatoare și mai agresive”. Totodată, el descrie situația ca pe un exercițiu de echilibru: Germania ar trebui să arate fermitate, dar fără a escalada într-o confruntare mai amplă. În acest stadiu, materialul nu indică un autor confirmat al tentativei de atac; discuția se concentrează pe interpretarea declarațiilor oficiale și pe implicațiile pentru capacitatea de apărare anti-dronă și pentru regulile de intervenție în jurul infrastructurii critice. [...]
Operațiunea de creștere a debitului Dunării către Cernavodă a fost din nou amânată , ceea ce prelungește incertitudinea operațională pentru centrala nucleară, în condițiile în care intervenția este gândită să mai „câștige” câțiva centimetri la nivelul apei. Potrivit Digi24 , scufundarea celor patru barje încărcate cu rocă, programată inițial pentru joi, a fost amânată pentru vineri „din motive de siguranță”. Administrația Națională „Apele Române” a transmis că toate echipele și barjele sunt pregătite, însă specialiștii au decis decalarea intervenției. Miercuri, operațiunea fusese deja amânată din cauza curenților puternici, iar joi seara a venit o nouă amânare, invocându-se condițiile de siguranță. Ce presupune intervenția și de ce contează pentru funcționarea centralei Planul autorităților este ca barjele să fie scufundate controlat, „una câte una”, prin inundare (pompare de apă în barje), o scufundare urmând să dureze „trei-patru ore”. Scopul declarat este creșterea nivelului apei pentru menținerea unor niveluri minime în dreptul CNE Cernavodă , astfel încât centrala „să poată funcționa câteva zile în plus”, conform informațiilor transmise de Apele Române și citate de Digi24. Directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” legate de operațiune și că soluția inițială a fost ajustată după discuții cu experții, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”. Cum vor fi amplasate barjele și care sunt riscurile asumate Conform explicațiilor oficialului ANAR, soluția combină două propuneri: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala ; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Rîndașu a precizat că manevrarea a două barje simultan „nu este foarte ușoară”, motiv pentru care autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Varianta umplerii cu draga a fost exclusă, iar umplerea se va face doar prin pompare, ceea ce „va dura mai mult”. În funcție de modul de amplasare, se va decide și dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Context hidrologic: debit la minim istoric Apele Române indică un debit al Dunării la intrarea în țară de 1.400 mc/s, descris ca „un nou minim istoric”, cu mențiunea că se va menține pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare a debitelor. În acest context, oficialii admit că, pe fondul scăderii nivelurilor, efectele intervenției „vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, aceasta fiind „speranța cea mai mare”, potrivit declarațiilor citate. [...]
Guvernul mizează pe o creștere economică de 0,1% în 2026, dar ținta depinde de trimestrul III și IV , iar scenariul rămâne fragil în condițiile în care dezinflația este așteptată abia din august–septembrie, potrivit Digi24 , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul spune că atingerea creșterii de 0,1% se sprijină pe „un an agricol bun” și pe continuarea ritmului din construcții, sector care ar avea „un avans de aproximativ 14%”. În același timp, el plasează o parte din incertitudini în zona șocurilor externe, pe care le leagă de întârzierea scăderii inflației. Inflația, consumul și costul banilor: ce urmărește Finanțele Nazare afirmă că dezinflația (scăderea treptată a inflației) ar urma să înceapă în perioada august–septembrie, dar estimează acum o inflație de „5–6%”, față de „4%” în scenariul inițial. În argumentația sa, contextul internațional – inclusiv conflictul din Iran și efectele asupra prețurilor la energie și carburanți – a împins în timp acest proces. Pe lanțul economic, ministrul leagă reducerea inflației de o posibilă revenire a consumului spre finalul anului, „în special în trimestrul IV”, pe fondul unei baze de comparație mai favorabile și al temperării creșterii prețurilor. Tot condiționat, el indică și un posibil efect asupra dobânzilor: dacă dezinflația se confirmă și deficitul bugetar rămâne „în parametrii asumați”, ar exista premise pentru „o ușoară reducere a dobânzilor”. În același timp, avertizează că finanțarea statului rămâne sensibilă la contextul internațional și la nivelul deficitului și al datoriei publice, menționând că la finalul lunii iunie cheltuielile cu dobânzile erau cu aproximativ 4 miliarde de lei peste nivelul de anul trecut. Deficit, investiții și rating: mesajul către piețe Pe politica fiscală, ministrul afirmă că Executivul își menține obiectivul de reducere a deficitului bugetar și continuă investițiile publice. El indică „9 miliarde de lei în plus” la investiții în primele șase luni și spune că ritmul este susținut inclusiv de accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR . În același registru, Nazare punctează menținerea ratingului suveran al României de către Fitch ca element de sprijin pentru încrederea investitorilor și stabilitatea finanțării statului, potrivit informațiilor preluate de Digi24 din mesajul public al ministrului. [...]
Senatul a dat undă verde unui împrumut pe termen lung de la BIRD, cu destinație explicită pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei publice , potrivit Digi24 . Decizia are relevanță directă pentru finanțarea bugetului, într-un moment în care statul își securizează surse externe pentru nevoile curente de cash și pentru rostogolirea datoriei. Acordul vizează împrumutul dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) , semnat la Washington la 16 aprilie 2026. Conform sursei, este „primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și al creșterii economice”. Proiectul de lege de ratificare a fost adoptat de Senat cu 83 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă” și 3 abțineri, iar Senatul este for decizional. Pentru ce pot fi folosiți banii Actul normativ stabilește că sumele trase din împrumut, virate în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României, vor fi utilizate: pentru finanțarea deficitului bugetului de stat; pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile OUG nr. 64/2007 privind datoria publică (aprobată prin Legea nr. 109/2008). Costuri și calendar: maturitate de până la 18 ani, rambursare la final Expunerea de motive indică o maturitate de până la 18 ani, iar rambursarea ar urma să se facă într-o singură tranșă, la finalul perioadei de maturitate, respectiv la 15 februarie 2044. Documentul mai menționează structura de costuri percepută de bancă, potrivit politicii sale de cost: comision inițial de 0,25% aplicat la suma împrumutului, plătibil în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acordului sau înainte de efectuarea tragerii (oricare intervine prima); comision de angajament de 0,25% pe an aplicat la suma netrasă din împrumut, plătibil semestrial. Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului (rambursarea capitalului, dobânzi, comisioane și alte costuri) se va face conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul utilizat pentru finanțările rambursabile contractate de Guvern prin Ministerul Finanțelor. Separat, Guvernul este autorizat ca, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu BIRD amendamente la acordul de împrumut, cu condiția ca acestea să nu majoreze obligațiile financiare asumate de România față de bancă. [...]
CNAIR avertizează că un site neautorizat vinde roviniete cu suprataxe , ceea ce poate crește costurile pentru șoferi și poate crea confuzie privind tarifele legale, potrivit Digi24 . Compania spune că a identificat online un portal deținut de Enternova Kft. din Ungaria, care nu este autorizat să încaseze tariful de utilizare (rovinieta). CNAIR susține că, la cumpărarea rovinietei prin acest portal, utilizatorii plătesc pe lângă tariful reglementat și un cost suplimentar, în special pentru rovinieta cu valabilitate de 12 luni. Ce suprataxe ar fi percepute, potrivit CNAIR În comunicarea citată, compania indică exemple de tarife practicate pe site, peste nivelurile stabilite legal: Autoturisme : 76 euro (aprox. 380 lei), cu 26 euro peste tariful legal de 50 euro Vehicule de marfă cu MTMA de cel mult 3,5 tone : 144,5 euro (aprox. 723 lei), cu 30,5 euro peste tariful legal de 114 euro Microbuze (max. 8+1 locuri) și autorulote/caravane : 143 euro (aprox. 715 lei), cu 93 euro peste tariful legal de 50 euro Rulote și remorci cu MTMA de cel mult 1,5 tone : 79 euro (aprox. 395 lei), deși pentru aceste categorii „nu este prevăzut un tarif distinct de rovinietă” Miza de reglementare: categorii de vehicule „inventate” față de lege CNAIR precizează că OG nr. 15/2002 nu stabilește tarife distincte de rovinietă pentru microbuzele destinate transportului de persoane cu cel mult 8+1 locuri, acestea fiind încadrate la categoria autoturismelor (alături de autorulote, rulote și remorci), indiferent de masa totală maximă autorizată. De asemenea, compania afirmă că portalul încasează tarife și pentru vehicule care nu sunt prevăzute în legislația națională , ceea ce poate induce în eroare utilizatorii asupra obligațiilor și costurilor reale. Ce recomandă CNAIR șoferilor CNAIR le recomandă utilizatorilor să plătească rovinieta doar prin portalul oficial al instituției, pentru a evita costuri suplimentare și situații în care tarifele nu corespund cadrului legal. În material este menționat și portalul indicat de CNAIR ca neautorizat: https://evignet24.eu . [...]
Parlamentul a adoptat legi pe care PSD le leagă de evitarea pierderii a 5,8 miliarde euro din PNRR , iar Sorin Grindeanu cere Guvernului demis să trimită și proiectul Legii salarizării, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: menținerea jaloanelor din PNRR și accesarea unor finanțări europene, într-un context politic tensionat. Președintele Camerei Deputaților afirmă că, „în ultimele două săptămâni”, Parlamentul a adoptat acte normative care ar fi împiedicat pierderea a 5,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar fi făcut posibilă accesarea a 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru înzestrarea Armatei. Grindeanu susține că aceste decizii au „deblocat” probleme pe care „Guvernul demis” nu le-ar fi putut rezolva. „Parlamentul a evitat - cu votul PSD - pierderea a 5,8 miliarde euro din PNRR și a facilitat accesarea a 16,7 miliarde de euro din programul SAFE ! Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva.” Ce legi indică PSD ca fiind legate de penalitățile din PNRR Grindeanu a prezentat o listă de acte normative despre care spune că au fost adoptate pentru a evita penalități din PNRR, cu sume asociate fiecărui pachet legislativ: Codul administrativ (reforma administrației publice) – 771 milioane de euro; Codul urbanismului – 972 milioane de euro, despre care afirmă că reduce birocrația prin digitalizare și scurtează termenele de autorizare și avizare; Legea decarbonizării sistemelor de încălzire și răcire – 771 milioane de euro; Legea integrității – 770 milioane de euro, despre care spune că ridică standardele pentru demnitari și consolidează competențele ANI; Legea biodiversității – 972 milioane de euro; măsurile privind Vama și ANAF – 770 milioane de euro, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare; Legea privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități – 770 milioane de euro; acordul de împrumut prin programul SAFE pentru înzestrarea Armatei, în valoare de 16,68 miliarde de euro. Ce urmează: presiune pentru Legea salarizării În final, liderul PSD a cerut Executivului demis să trimită în Parlament proiectul Legii salarizării, susținând că pachetul de legi adoptat este „o garanție” că România nu va pierde fonduri europene. „Așteptăm de la Guvernul demis și Legea salarizării. PSD este consecvent: vom vota o lege care respectă angajații din sistemul sanitar și educație.” [...]
