Știri
Știri din categoria Diverse
Data de 8 mai fixează un reper cu efecte economice și geopolitice majore în Europa: capitularea necondiționată a Germaniei a închis frontul european al celui de-al Doilea Război Mondial și a deschis etapa reconstrucției și a reașezării ordinii internaționale, potrivit Adevărul.
În România, 8 mai este marcată și ca Ziua egalității de șanse între femei și bărbați. În plan istoric, aceeași dată este asociată cu finalul războiului în Europa: la 8/9 mai 1945 a fost semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei, în timp ce conflictul a continuat în Asia până la capitularea Japoniei, la 15 august 1945.
Al Doilea Război Mondial (1939–1945) este descris ca un conflict global care a implicat majoritatea țărilor lumii, inclusiv marile puteri, grupate în două alianțe opuse: Aliații și Axa. Potrivit aceleiași surse, statele participante și-au mobilizat „întreaga capabilitate economică, industrială și științifică” într-o logică de „război total”, estompând granița dintre resursele civile și cele militare.
Bilanțul uman menționat este de „între 50 și 85 de milioane de decese”, inclusiv Holocaustul (aproximativ 11 milioane de oameni uciși) și bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (aproximativ un milion de morți), cu referire și la bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki.
Ziua Victoriei este sărbătorită în Europa la 8 mai, iar în Rusia la 9 mai, diferența fiind pusă pe seama fusului orar la care a fost semnat al doilea act al capitulării. Primul act a fost semnat la 7 mai, la Reims, iar ulterior a fost semnat un al doilea document la Berlin, după ce Stalin a cerut repetarea procedurii.
Conform detaliilor din material, la 7 mai 1945, la ora 02:41, la sediul Cartierului General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate din Reims (Franța), generalul Alfred Jodl, șeful OKW (Comandamentul Suprem al Armatei Germane), a semnat documentele capitulării necondiționate. Documentul includea prevederea ca „toate forțele sub controlul german să înceteze operațiunile active” la ora 23:01 (ora Europei Centrale) pe 8 mai 1945.
Materialul trece în revistă și alte evenimente asociate datei de 8 mai, între care:
Recomandate
Germania a obținut o victorie la limită, 2-1, cu gol decisiv în minutul 90+4 , un rezultat care o duce la 6 puncte și o consolidează în fruntea Grupei E la Cupa Mondială 2026, potrivit Digi24 . Meciul s-a jucat la Toronto , iar Coasta de Fildeș rămâne pe locul doi, cu 3 puncte. Coasta de Fildeș a deschis scorul în minutul 29, prin Franck Kessie, după ce Germania avusese deja ocazii și două goluri anulate (Pavlovici, în minutul 22, și Havertz, în minutul 39). În repriza a doua, selecționerul Julian Nagelsmann a schimbat jocul prin introducerile din minutul 60: assistul lui Nadiem Amiri și golul lui Deniz Undav au adus egalarea după trei minute. Finalul a fost unul de tranziții rapide, cu ocazii de ambele părți. Ivorianul Adingra a ratat o situație importantă, iar portarul Yahia Fofana a intervenit la șutul lui Nathaniel Brown. Golul victoriei a venit tot de la Undav, care a reușit dubla în minutul 90+4, stabilind scorul final, 2-1. Ce înseamnă rezultatul în Grupa E După acest meci: Germania conduce Grupa E cu 6 puncte; Coasta de Fildeș este a doua, cu 3 puncte. Echipele de start și arbitraj Germania a început cu Neuer – Kimmich, J. Tah, Schlotterbeck (Rudiger 46), N. Brown – Nmecha, A. Pavlovic (Amiri 60) – L. Sane (Leweling 60), Musiala (Undav 60), Wirtz – Kai Havertz (Goretzka 85). Selecționer: Julian Nagelsmann. Coasta de Fildeș a aliniat Y. Fofana – Singo (G. Doue 82), Kossounou, Agbadou, Konan – Sangare (S. Fofana 75) – A. Diallo (Adingra 75), Kessie, Inoau Oulai, Diomande (Pepe 85) – Bonny (Guessand 75). Selecționer: Emerse Fae. Arbitru: Juan Gabriel Benitez (Paraguay). În materialul citat, la „cartonașe galbene” este trecut „-”. [...]
USR anunță că nu votează Guvernul Veștea, iar Diana Buzoianu susține că AUR ar putea asigura ulterior sprijinul necesar fără asumare publică , pe fondul unor negocieri „în spatele ușilor închise”, potrivit Digi24 . Miza politică imediată este aritmetica parlamentară a învestirii și costul de imagine al unui vot care poate deveni decisiv. Buzoianu, lider USR și ministru interimar al Mediului, a spus că AUR nu ar fi exclus să susțină Executivul, dar ar încerca să evite „costul public” al unei astfel de decizii. În intervenția la Digi24, ea a insistat asupra nuanței că AUR ar fi transmis că nu votează „în această seară” guvernul, nu că exclude sprijinul în general, interpretând mesajul ca o deschidere pentru negocieri. „Pentru USR este foarte clar, noi nu vom vota acest guvern.” Scenariul invocat: sprijin fără asumare și negocieri „închise” Întrebată dacă George Simion își pregătește electoratul pentru o eventuală susținere a Guvernului Veștea, Buzoianu a afirmat că se așteaptă ca AUR să încerce să nu își asume public votul și să construiască ulterior explicații pentru a limita costurile politice. „Nu își vor asuma votul și vor face un teatru ieftin (...) vor încerca să nu-și plătească costul public de asumare publică pentru aceste voturi.” În același context, Buzoianu a acuzat că, în aceste zile, „nu se mai vorbește despre interesul românilor” și că se „tranzacționează” diverse lucruri în negocieri purtate în afara spațiului public. Critici la adresa viitorului Executiv și rolul președintelui Buzoianu a susținut că președintele României are obligația de a se asigura că guvernele „nu fac abuzuri” și a afirmat că „Guvernul Veștea va face abuzuri”, invocând, fără alte detalii în material, numele cu care ar fi venit Adrian Veștea în ziua respectivă. „Președintele are datoria să se asigure că guvernele României nu fac abuzuri. Guvernul Veștea va face abuzuri.” Dispută pe programul de guvernare: proiect de mediu „preluat”, dar blocat în Parlament Pe zona de mediu, ministrul interimar a spus că în programul de guvernare ar fi fost inclusă o măsură care reproduce „cuvânt cu cuvânt” un proiect legislativ inițiat de ea și blocat de PSD în Parlament de doi ani. Potrivit declarațiilor sale, este vorba despre proiectul PL-x 326/2024, care prevede: monitorizarea permanentă a gropilor de gunoi prin senzori; publicarea datelor rezultate. În final, Buzoianu a declarat că speră ca Guvernul Veștea să nu treacă de votul Parlamentului și a reiterat că nu are încredere în AUR, acuzând partidul că a abandonat mesajul anti-sistem. „Am zero încredere în AUR și cred, de asemenea, că un partid care s-a vândut anti-sistem este mână-n mână azi cu sistemul.” [...]
Rusia acuză Ucraina de „ingerință” după ultimatumul privind echipamente din Belarus , iar Kremlinul anunță că Vladimir Putin va discuta „în viitorul apropiat” cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko despre cererea transmisă de Volodimir Zelenski, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este solicitarea Ucrainei ca Belarusul să demonteze, în termen de o săptămână, repetoare de semnal despre care Kievul susține că sunt folosite pentru ghidarea dronelor rusești care atacă orașe ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că discuția dintre Putin și Lukașenko va fi „o bună ocazie” pentru a aborda această chestiune, alături de „alte probleme”, conform Interfax, citată de Ukrainska Pravda . Poziția Kremlinului: „amenințare agresivă” și invocarea suveranității Belarusului Peskov a calificat cererea Ucrainei drept o „amenințare cu totul agresivă”, pe care Moscova o descrie ca ingerință în afacerile interne ale Belarusului și încălcare a suveranității acestuia. „Dar nu avem nicio îndoială că conducerea Belarusului și Belarusul însuși sunt capabile să-și asigure suveranitatea.” Ce a spus Zelenski și ce reacții au urmat la Minsk Volodimir Zelenski a declarat pe 19 iunie că Lukașenko are la dispoziție o săptămână pentru a demonta repetoarele; în caz contrar, Ucraina „va interveni” și le va distruge, potrivit aceleiași surse. În același context, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Magyar” Brovdi, a afirmat că armata ucraineană a identificat 500 de ținte pe teritoriul Belarusului și l-a avertizat pe Lukașenko să nu „se pună în calea Ucrainei”. Lukașenko a reacționat inițial amenințând cu lovirea unei ținte „foarte importante” din Ucraina, însă ulterior a spus că Belarusul nu intenționează să desfășoare acțiuni militare și și-a cerut scuze pentru tonul dur folosit anterior. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu este precizată o dată exactă a convorbirii Putin–Lukașenko, ci doar că aceasta ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”. Discuția este relevantă pentru evoluția riscului de escaladare la granița nordică a Ucrainei, în condițiile în care Kievul leagă direct infrastructura de pe teritoriul Belarusului de atacurile cu drone ale Rusiei. [...]
Disputa din UE privind reluarea contactelor cu Moscova riscă să fragmenteze coordonarea europeană pe Ucraina chiar înaintea reuniunii E5 de la Berlin, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este capacitatea Europei de a vorbi „cu o singură voce” pe dosare de securitate și sancțiuni, într-un moment în care SUA își pierd din avântul diplomatic pentru încheierea războiului din Ucraina. Liderii principalelor puteri militare europene urmează să se reunească miercuri la Berlin, la Cancelarie, în formatul „E5”. La întâlnire sunt așteptați premierul italian Giorgia Meloni, omologii săi din Marea Britanie, Germania și Polonia, iar Ambasada Franței la Berlin a confirmat participarea președintelui Emmanuel Macron. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să se alăture prin videoconferință, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. Agenda: NATO, Ucraina și Orientul Mijlociu Conform declarațiilor lui Kornelius, prioritățile discuțiilor includ: pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat pe 7 și 8 iulie; războiul din Ucraina; situația din Orientul Mijlociu. Reuniunea este anunțată în condițiile în care Europa încearcă să joace un rol mai important în eforturile pentru o încetare a războiului din Ucraina. Tensiunea politică: „canale de comunicare” cu Kremlinul Pe fundalul pregătirilor, un oficial al Uniunii Europene a declarat că biroul președintelui Consiliului European, Antonio Costa , a avut „contacte scurte la nivel diplomatic” cu Moscova, cu scopul de a deschide canale de comunicare. În același timp, anumite state membre s-au arătat reticente față de o restabilire a contactului cu Kremlinul. Potrivit unor diplomați citați de aceeași sursă, mai mulți lideri ar fi respins aceste demersuri la summitul european de săptămâna trecută, de la Bruxelles. Context: E5 și presiunea pentru sprijin militar Grupul E5 s-a format în 2024, pe fondul apelurilor tot mai puternice pentru reînarmare europeană și pentru o coordonare mai bună a sprijinului acordat Ucrainei. La summitul G7 de săptămâna trecută din Franța, la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderii au convenit creșterea livrărilor de echipamente de apărare aeriană către Ucraina și consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Totodată, potrivit unei surse diplomatice, s-a discutat acordarea de licențe unor companii cu sediul în Ucraina pentru producția de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare aeriană. Zelenski a cerut însă Europei „să facă mai mult”, în condițiile în care eforturile SUA de a pune capăt războiului „și-au pierdut avântul”, conform relatării. Ce urmează Întâlnirea de la Berlin ar urma să testeze dacă marile puteri militare europene pot menține o linie comună pe Ucraina și pe relația cu Rusia, în timp ce în interiorul UE persistă divergențe privind oportunitatea unor contacte diplomatice cu Moscova. Sursa materialului: News.ro, preluat de Știrile Pro TV. [...]
Guvernul condus de Peter Magyar vrea să schimbe regulile jocului instituțional în Ungaria , printr-un pachet de modificări constituționale și legislative care ar urma să ducă inclusiv la înlăturarea președintelui în funcție, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este o reconfigurare rapidă a conducerii statului și a unor instituții-cheie, cu efecte directe asupra stabilității și predictibilității cadrului juridic. Premierul ungar a declarat în parlament că executivul va iniția „încheierea mandatului” președintelui Tamas Sulyok „ca parte a ‘operațiunii de epurare’”, printr-un amendament constituțional. Potrivit lui Magyar, „a doua zi după ce amendamentele constituționale intră în vigoare, mandatul lui Tamas Sulyok se va încheia”. Reformă constituțională și referendum Magyar a anunțat că guvernul său va lansa o reformă constituțională în toamna acestui an, iar noua Constituție ar urma să fie confirmată prin referendum. În același timp, parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte, cu obiectivul declarat de a „restabili autoritatea” funcției. În discurs, premierul a susținut că Ungaria are nevoie de o Constituție „pe care poporul ungar, indiferent de afilierea politică, o poate numi a sa” și care să dureze „mai mult decât guvernele, partidele și prim-miniștri”. Schimbări legislative cu impact asupra Curții Constituționale și Parlamentului Pe lângă revizuirea constituțională, guvernul anunță modificări punctuale care vizează arhitectura instituțională: stabilirea la 70 de ani a limitei maxime de vârstă pentru judecătorii Curții Constituționale, măsură care, potrivit lui Magyar, ar duce la înlăturarea lui Peter Polt din funcția de președinte al Curții Constituționale; introducerea unei durate maxime de 12 ani pentru mandatul parlamentarilor. Argumentul anticorupție și „măsuri economice” – fără detalii Magyar a spus că guvernul va adopta „ample măsuri juridice, politice și economice” pentru a eradica corupția și a promis acțiuni „cu maximă hotărâre și severitate în fiecare domeniu”. În materialul citat nu sunt prezentate însă detalii despre conținutul măsurilor economice sau un calendar de implementare. În intervenția sa, premierul a făcut o paralelă cu lupta anti-mafia din Italia și a susținut că Ungaria nu va permite „mafiei” să „sugrume, să sufoce și să jefuiască” țara în deceniile următoare. Materialul este atribuit agențiilor MTI și Reuters, conform Știrile Pro TV. [...]
Diferențele de mesaj dintre Donald Trump și JD Vance despre Iran riscă să complice semnalul politic al SUA în timp ce la Bürgenstock Resort au loc negocieri, potrivit CNN , într-un material video relatat de corespondentul Nic Robertson. În relatarea CNN, președintele Trump și JD Vance sunt prezentați ca având „abordări diferite” față de Iran, iar tensiunea dintre poziționări devine vizibilă chiar în momentul în care Vance se află la Bürgenstock, unde „negocierile sunt în desfășurare”. Materialul nu oferă, în textul disponibil, detalii despre conținutul exact al comentariilor care au generat disputa sau despre miza concretă a negocierilor. De ce contează: coerența mesajului în plin proces de negociere În astfel de momente, diferențele publice de abordare între lideri politici de prim rang pot crea incertitudine privind linia oficială și pot influența percepția partenerilor de negociere asupra poziției americane. În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul publicat, rămâne neclar dacă divergența este una de nuanță sau una de fond, dar sincronizarea cu negocierile în curs este elementul central al materialului. Ce se știe din materialul CNN și ce lipsește Vance a vizitat Bürgenstock Resort în timp ce negocierile erau în desfășurare. Trump și Vance au avut abordări diferite în comentariile despre Iran. Relatarea este semnată de Nic Robertson. CNN nu precizează în textul extras cine sunt părțile implicate în negocieri, ce subiecte sunt pe agendă sau ce consecințe imediate ar putea avea disputa dintre cei doi asupra discuțiilor. [...]
