Josep Borrell acuză Comisia Europeană că își depășește atribuțiile în politica externă - Fostul șef al diplomației UE spune că suprapunerea cu SEAE creează confuzie despre cine reprezintă Uniunea

Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]