Știri
Știri din categoria Diverse
Bogdan Ivan susține că arbitrajul de preț la energie scapă controlului statului și permite unor companii să obțină „profituri uriașe” din diferențele dintre exporturi ieftine și importuri scumpe, potrivit Digi24.
Fostul ministru al Energiei a declarat marți seară, la Digi24, că România nu ar fi ajuns în actualele dificultăți de asigurare a necesarului de energie din „lipsă de inteligență”, ci din „ticăloșie”, acuzând existența unor actori care profită de „lacunele lăsate de statul român”.
Ivan a descris un mecanism în care, atunci când există supraproducție, energia ar ajunge să fie vândută către vecini, inclusiv Bulgaria, la prețuri foarte mici, pentru ca ulterior „aproape aceeași energie” să fie importată în România la prețuri mult mai mari. În exemplul oferit de el, diferența de preț ar fi între:
În această schemă, a spus Ivan, „cineva câștigă foarte mulți bani” din activitatea de tranzacționare (trading), pe care a caracterizat-o drept posibilă chiar și cu resurse minime („doi angajați și trei laptopuri”).
Întrebat cine procedează astfel, Ivan a răspuns că sunt „băieții deștepți din energie”, care „profită de lacunele lăsate de statul român”, indicând explicit Ministerul Energiei și „ecosistemul de reglementatori” ca parte a problemei de coerență instituțională care ar permite aceste câștiguri.
În final, fostul ministru a susținut că prioritatea ar fi formarea unui guvern „funcțional”, indiferent de numele viitorului prim-ministru, care să vină cu „o strategie clară” pentru sectorul energetic. Declarațiile nu includ, însă, măsuri concrete sau un calendar de implementare.
Recomandate
Atacul ucrainean asupra portului Novorossiisk a întrerupt operațiuni logistice-cheie , după ce un terminal important pentru cereale și-a suspendat activitatea, pe fondul loviturilor confirmate asupra infrastructurii portuare, potrivit Știrile Pro TV . Episodul adaugă presiune pe un nod critic din Marea Neagră, într-un moment în care Washingtonul a transmis îngrijorări legate de efectele asupra piețelor petroliere. Volodimir Zelenski a salutat atacurile desfășurate peste noapte asupra orașului-port rusesc Novorossiisk, pe care le-a descris drept o „operațiune unică”. Ținta, potrivit lui Zelenski, a fost „ultima mare fortăreață a flotei ruse din Marea Neagră”, situată la peste 300 de kilometri de linia frontului. Armata ucraineană a indicat că a fost vorba despre un atac combinat, cu drone reactive, rachete de croazieră și drone maritime, și a confirmat lovituri asupra sistemelor de apărare antiaeriană, cheiurilor și infrastructurii portuare. În acest context, un terminal important pentru cereale din port și-a suspendat activitatea. Efecte locale: stare de urgență și întreruperi de utilități Primarul din Novorossiisk a declarat stare de urgență și a susținut că au fost lovite școli și că un copil a fost ucis. Tot el a spus că două conducte de apă au fost avariate, ceea ce a dus la întreruperea alimentării cu apă. Presiune diplomatică pe atacurile asupra petrolierelor Pe un palier separat, Kievul a suspendat atacurile cu drone asupra petrolierelor care folosesc portul Novorossiisk, în urma unei solicitări din partea vicepreședintelui american JD Vance, au declarat surse oficiale ucrainene pentru Financial Times. Washingtonul și-a motivat poziția prin îngrijorări că Ucraina destabiliza piețele petroliere și afecta firme americane, prin atacarea petrolierelor care transportau țiței din Kazahstan către un terminal din Novorossiisk. Reacția Moscovei: „piraterie” și amenințări cu represalii Vladimir Putin a calificat confiscarea navelor rusești drept „piraterie” și a amenințat Occidentul că va „răspunde în aceeași manieră”. În timpul unei vizite pe insula Sahalin, în Extremul Orient al Rusiei, unde a participat la exerciții militare, Putin și-a reluat criticile la adresa NATO . „Din păcate, vedem că potențialul de conflict crește aici, în regiunea Asia-Pacific. NATO pătrunde în această regiune. Se formează noi blocuri politico-militare. Aici sunt desfășurate și se preconizează desfășurarea unor noi sisteme de armament, care reprezintă, de asemenea, amenințări la adresa țării noastre.” În același context, liderul rus a legat tensiunile de măsurile occidentale din ultimele luni, care vizează îngrădirea economiei Rusiei prin blocarea petrolierelor suspectate că transportă petrol supus sancțiunilor. „Nave pașnice, trebuie să subliniez. Recent, au mers chiar până la confiscarea navelor noastre și vânzarea activelor pe care ni le-au jefuit. Desigur, aceasta este piraterie și fărădelege. Dacă aceste planuri vor începe să fie puse în practică, va trebui să răspundem în aceeași manieră, dar oriunde vom considera că este necesar și oportun.” Între timp, rușii au lansat peste noapte rachete și drone în mai multe zone din Ucraina, iar cel puțin 8 oameni au fost uciși, conform informațiilor din material. [...]
Deputatul PSD Bogdan Ivan avertizează că România riscă importuri de electricitate la prețuri „extraordinar de mari” în următoarele două săptămâni și cere Guvernului să solicite formal, la Comisia Europeană, activarea mecanismului european de securitate energetică, potrivit Digi24 . Ivan a declarat, miercuri, la Parlament, că i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, să înceapă demersul către Comisia Europeană, susținând că până acum nu ar fi existat „nicio solicitare” formală din partea României. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. În același context, deputatul PSD a legat urgența demersului de măsuri interne de asigurare a producției, indicând Complexul Energetic Oltenia : păstrarea „cel puțin încă un grup” în rezervă tehnică și reactivarea unui alt grup aflat în rezervă, pentru a putea injecta energie în sistem „până când va trece această criză”. Un element suplimentar de presiune invocat de Ivan este oprirea reactorului 2 de la Cernavodă , despre care a spus că „de mâine, de la ora 07:00”, va fi închis, ceea ce ar amplifica riscurile de aprovizionare în perioada de vârf. Miza economică: contracte mai scumpe și risc de livrare Ivan susține că, în lipsa unor măsuri rapide, România va deveni „ținta unor importuri” la prețuri foarte ridicate în următoarele două săptămâni. El a afirmat că unele companii au primit deja oferte de la furnizorii de electricitate cu tarife mai mari cu 25–30% față de contractele anterioare, „sub rezerva” că furnizorii nu vor mai avea energie să livreze la acel preț. Ce cere concret și de ce contează la nivel de reglementare Deputatul PSD a cerut ridicarea discuției „de la nivel tehnic la nivel politic” și activarea mecanismului la nivel regional, împreună cu state vecine, menționând explicit Ungaria. În argumentația sa, Ivan a invocat și o declarație a unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căreia din partea României nu ar fi fost primit „un studiu” care să arate efectiv existența unei probleme. În acest cadru, Ivan a spus că România ar trebui să prezinte tehnic riscul de a rămâne fără grupurile de la Complexul Energetic Oltenia în condiții de criză energetică, pentru a putea activa „formal” mecanismul de solidaritate europeană. [...]
Rusia pune presiune pe Armenia cu un termen-limită și amenințarea unor „măsuri suplimentare”, ceea ce poate afecta direct comerțul și accesul Erevanului la piețele din spațiul eurasiatic. Potrivit Digi24 , viceministrul rus de Externe Mihail Galuzin a declarat pentru TASS că Armenia trebuie să decidă până în decembrie dacă va organiza un referendum în care să aleagă între apropierea de Uniunea Europeană și apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Galuzin a spus că, în funcție de decizia Erevanului, vor fi luate „măsuri suplimentare” și că liderii „vor ține cont” dacă apelul la organizarea referendumului nu este luat în seamă. Totodată, oficialul rus a menționat că va fi prezentat un raport privind posibilele consecințe ale retragerii Armeniei din UEEA. Miza economică: UEEA versus o perspectivă UE „nu pe deplin sigură” În declarațiile citate, Galuzin a pus problema în termeni de cost-beneficiu pentru populație, întrebând dacă armenii sunt pregătiți să renunțe la calitatea de membru al UEEA pentru perspectiva – „nu pe deplin sigură” – a aderării la UE în viitor. De ce contează: UEEA este cadrul prin care Armenia are acces la o piață comună cu Rusia și alte state membre, iar o eventuală ieșire ar implica schimbări de regim comercial și de reguli pentru companii. Presiune și pe filiera de securitate: cotizațiile la CSTO În paralel, Rusia cere Armeniei să-și reia obligațiile financiare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) . Galuzin a precizat că refuzul de a participa la CSTO și nesemnarea deciziilor privind bugetul nu scutesc Armenia de plata cotizației de membru. Oficialul rus a avertizat că șefii de stat din Consiliul de Securitate Colectivă ar putea limita autoritatea Armeniei în cadrul organizației la reuniunea din 11 noiembrie, la Moscova. Context: relații în deteriorare și restricții comerciale Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au deteriorat în ultimele luni pe fondul apropierii Armeniei de UE. Începând din aprilie, după o discuție în care premierul armean Nikol Pașinian i-a vorbit lui Vladimir Putin despre democrație și despre lipsa blocării internetului în Armenia, Rusia a început să impună restricții asupra importurilor de produse armene, notează materialul. Pașinian a anunțat înghețarea participării la CSTO în februarie 2024, iar în mai Armenia a refuzat să finanțeze activitatea organizației, invocând lipsa de asistență în timpul conflictului armat cu Azerbaidjanul din Nagorno-Karabah. În iunie 2026, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că statele membre CSTO vor lua în considerare aplicarea prevederilor statutului asupra Erevanului din cauza restanțelor acumulate pe parcursul a doi ani, cu riscul pierderii dreptului de vot și al posibilității de a nominaliza cetățeni pentru posturi alocate prin cotă. În acest cadru, termenul din decembrie și reuniunea CSTO din 11 noiembrie conturează două momente-cheie în care Rusia poate transforma presiunea politică în decizii cu efecte economice și instituționale pentru Armenia. [...]
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită cel puțin 10 zile, ceea ce prelungește reducerea producției nucleare într-un moment în care centrala depinde direct de nivelul Dunării pentru apa de răcire, potrivit Digi24 . Directorul CNE Cernavodă , Romeo Urjan, spune că prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului fluviului, fără condiții pentru reluarea funcționării în acest interval. Urjan a precizat că oprirea nu este legată de securitatea nucleară sau de o urgență, ci de imposibilitatea de a asigura cantitatea de apă de răcire necesară pentru a menține producția de energie livrată „în mod normal” în sistem. „Vreau să precizez că în momentul de față unitatea doi de la Cernavodă funcționează în condiții normale de funcționare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară sau urgență. Este pur și simplu cantitatea de apă de răcire necesară nu mai este suficientă pentru a asigura producția de energie electrică pe care o livrăm în mod normal în sistem.” De ce contează: ambele reactoare ajung oprite, o situație fără precedent în 19 ani Directorul centralei afirmă că este pentru prima dată în ultimii 19 ani, de când România operează două reactoare nucleare, când ambele unități de la Cernavodă vor fi oprite. În termeni operaționali, asta înseamnă o indisponibilitate simultană a producției nucleare de la Cernavodă, pe fondul unei constrângeri de mediu (nivelul Dunării), nu al unei defecțiuni tehnice. Ce indică prognoza hidrologică și de ce nu se estimează repornirea Romeo Urjan spune că estimarea de „10 zile” vine din prognoza primită de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor , iar dincolo de acest interval nu există o prognoză „foarte exactă”. „Prognoza pe următoarele 10 zile arată o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. (…) 10 zile de aici încolo scăderea continuă, nu ne așteptăm să repornim unitatea doi în această perioadă.” Măsurile de la Bala au câștigat timp, dar efectul a fost temporar Directorul CNE Cernavodă a explicat că intervențiile din zona Bala — dragarea, derocarea (îndepărtarea rocilor) și scufundarea barjelor — au permis menținerea în funcțiune a reactorului pentru aproximativ o săptămână în plus față de scenariul inițial. El a mai spus că după scufundarea barjelor s-a obținut o creștere de nivel, însă un fenomen „încă studiat” a făcut ca cei 8 centimetri câștigați să fie pierduți rapid. Ce urmează: discuția se mută spre investiții pentru „viabilitatea economică” În contextul schimbărilor climatice și al secetelor mai frecvente, Urjan consideră că România trebuie să ia în calcul investiții suplimentare pentru a proteja funcționarea centralei și a reduce riscul unor opriri repetate, invocând explicit „viabilitatea economică”. „Atunci, pentru viabilitatea economică e necesar să luăm alte măsuri, pe investiții suplimentare, pentru a asigura producția de energie electrică fără aceste scăderi masive de nivel.” Întrebat despre oportunitatea dezvoltării reactoarelor 3 și 4 în aceste condiții, directorul a indicat proiectul hidrotehnic de la Bala (menționând un „baraj” la Bala) ca posibilă soluție pentru funcționarea în condiții optime a unei centrale cu patru unități. [...]
Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă nu pune, de una singură, România în risc de blackout , iar autoritățile mizează pe măsuri de echilibrare a sistemului înainte de orice scenariu de deconectări, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi, pe fondul opririi celui de-al doilea reactor al centralei nucleare. Oficialul a spus că, în condiții normale, oprirea reactorului nu ar trebui să ducă la o pană de curent la nivel național și a transmis că populația „trebuie să stea liniștită” în privința acoperirii consumului, inclusiv în orele de vârf. Ce ar putea împinge sistemul spre probleme Bușoi a indicat drept risc major nu oprirea reactorului în sine, ci apariția unor evenimente care pot afecta infrastructura de transport a energiei, precum incendii de vegetație pe fondul caniculei sau situații în care ar fi afectate liniile Transelectrica , cu efecte în lanț care, chiar dacă „reversibile”, ar necesita timp pentru remediere. Ce instrumente invocă autoritățile pentru reducerea riscului În intervenția sa la TVR Info, citată de News.ro, secretarul de stat a menționat că există „multe alte soluții” înainte ca sistemul național să fie dezechilibrat, făcând referire la: Hotărârea de Guvern și normativul Transelectrica, adoptate pentru reducerea riscului; reducerea voluntară a consumului; deconectarea manuală, pe care a spus că nu o vede posibilă „la marii consumatori”. Bușoi a mai afirmat că pentru populație și „serviciile-suport” (spitale, instituții) există suficientă producție internă pentru a asigura consumul, inclusiv în vârfurile de sarcină. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad a reaprins riscuri operaționale în Kosovo, inclusiv pentru apă și energie , după ce liderul ucrainean a reafirmat că Ucraina nu va recunoaște independența Kosovo, potrivit Digi24 . Reacțiile din regiune au venit rapid, iar disputa a căpătat o dimensiune practică: amenințarea Serbiei de a interveni asupra râului Ibar ar putea afecta alimentarea cu apă și funcționarea celei mai mari centrale electrice din Kosovo. Reacția Kosovo: gest simbolic, mesaj politic În Priștina, un banner albastru-galben cu mesajul „Ucraina liberă”, amplasat pe artera principală încă din 2022, a fost dat jos imediat după declarațiile lui Zelenski. Primarul Perparim Rama a justificat decizia prin ideea de reciprocitate a respectului, deși a spus că simpatiile sale rămân alături de populațiile afectate de război, violență și persecuție. Amenințarea privind râul Ibar: miza de infrastructură După vizita lui Zelenski, președintele sârb Aleksandar Vucic a amenințat că va devia fizic cursul râului Ibar, ca represalii pentru demolarea de către Kosovo a unor case deținute de sârbi de-a lungul malului unui lac de acumulare. O astfel de măsură, notează publicația, ar putea duce la golirea lacului de acumulare care asigură o mare parte din aprovizionarea cu apă a Kosovo și capacitatea esențială de răcire a celei mai mari centrale electrice din țară. De ce ar fi Zelenski interesat de Serbia: muniție și echipamente „standard sovietic” Analiza citată de Digi24, semnată de Politico , leagă implicarea Kievului în această dispută regională de nevoia de armament. Serbia produce muniție în calibre standard sovietice, greu de obținut de Ucraina de la aliații occidentali, care folosesc standarde NATO. În același timp, Ucraina încă utilizează obuziere grele și tancuri din era sovietică, considerate esențiale în luptele din Donbas și nu numai. În acest context, în pofida poziției sale pro-ruse, Vucic ar fi dispus să furnizeze în secret astfel de echipamente către Kiev, potrivit materialului citat. Efecte politice în lanț: UE, proteste și calcule electorale Florian Bieber, director al Centrului de Studii privind Europa de Sud-Est de la Universitatea din Graz, este citat explicând că Zelenski nu își permite să se preocupe de altceva decât de nevoile imediate ale țării, iar Vucic „are o importanță mai mare pentru el”. Tot Bieber apreciază că apropierea simbolică de Zelenski ar putea fi folosită de Vucic pentru a reduce presiunea criticilor de la Bruxelles, în condițiile în care liderii UE au condamnat „explozia de violență” din protestele antiguvernamentale și „prăbușirea standardelor democratice” din Serbia. În analiza citată, Bieber leagă această strategie și de perspectiva unor posibile alegeri în Serbia. Contextul Kosovo, sensibil și pentru UE Kosovo și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut de peste 100 de țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și 22 dintre cele 27 de state membre ale UE. Statutul Kosovo rămâne însă un subiect controversat, inclusiv în interiorul Uniunii, în special pentru state precum Spania și Cipru, care nu recunosc independența. Ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca, a spus că a luat act „cu regret” de poziția lui Zelenski și a avertizat că o astfel de retorică reflectă încercările Rusiei de a invoca Kosovo ca precedent. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunile pot escalada pe două planuri: politic (prin reacții regionale și raportarea UE la Serbia) și operațional (prin riscuri asupra infrastructurii de apă și energie din Kosovo), dacă amenințările privind râul Ibar ar fi puse în practică. Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă de implementare a unei astfel de măsuri. [...]
