Știri
Știri din categoria Diverse
Bogdan Ivan își asumă vina într-un accident cu autobuzul, un episod cu potențial de risc public, într-un context în care responsabilitatea la volan a demnitarilor rămâne un subiect sensibil, mai ales când incidentul implică transport public. Potrivit Digi24, deputatul PSD și fost ministru al Energiei a declarat sâmbătă că accidentul rutier produs zilele trecute în Bistrița a avut loc din vina lui.
Ivan a fost întrebat la Palatul Parlamentului despre incident, după ce presa relatase că ar fi fost implicat joi seară într-un accident în municipiul Bistrița.
„Eu am fost de vină pentru că n-am acordat prioritate unui autobuz pe care efectiv nu l-am văzut. Bătea soarele din direcţia din care a venit acel autobuz şi, efectiv, nu l-am văzut. Din fericire pentru mine şi familia mea, pentru că era şi copilul meu de trei ani în maşină, am rămas doar cu câteva vânătăi şi cu o sperietură serioasă. Putea să fie o tragedie. A fost, repet, vina mea pentru că n-am acordat prioritate acelui autobuz.”
Din declarațiile sale reiese că în mașină se afla și copilul său, în vârstă de trei ani, iar urmările au fost limitate la vânătăi și o „sperietură serioasă”.
Accidentul readuce în discuție riscul operațional din trafic atunci când sunt implicate vehicule de transport public și faptul că, în astfel de situații, o eroare de prioritate poate escalada rapid. În acest caz, Ivan spune că nu a observat autobuzul din cauza soarelui, dar își asumă explicit responsabilitatea pentru neacordarea priorității.
Recomandate
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Noile zvonuri despre sănătatea lui Xi Jinping ridică semne de întrebare privind predictibilitatea deciziilor la vârful Chinei , într-un moment în care liderul de la Beijing este expus unei agende externe încărcate, inclusiv vizita la Washington. Potrivit Bild , imaginile și relatările din jurul deplasărilor recente au alimentat speculații, fără ca în spațiul public să existe dovezi verificabile despre o boală gravă. În centrul discuțiilor sunt cadrele de la sosirea în Washington, unde Xi Jinping (73 de ani) apare sprijinindu-se vizibil de mâna soției sale, Peng Liyuan (63 de ani), la coborârea din avion. Publicația notează că gestul a fost interpretat de unii observatori drept un posibil semn de slăbiciune fizică. Ce au cerut chinezii pentru programul de la Washington Bild scrie că, potrivit „Wall Street Journal”, delegația chineză ar fi solicitat guvernului SUA să îi acorde lui Xi „semnificativ mai multe” perioade de odihnă pe durata vizitei. În plus, în aripa de vest a Casei Albe ar fi fost amenajată o cameră privată pentru președintele Chinei, la care, conform aceluiași articol, ar fi avut acces doar Peng Liyuan. Aceste detalii, dacă sunt corecte, ar indica o gestionare mai strictă a programului și a expunerii publice a liderului chinez, ceea ce poate amplifica incertitudinea în jurul întâlnirilor și mesajelor oficiale. Episodul de la BRICS și absența de la dineul de gală Speculațiile nu se limitează la vizita din SUA. Publicația amintește un incident de la summitul BRICS din India, luna trecută, când premierul indian Narendra Modi (76 de ani) și-ar fi întrerupt discursul și s-ar fi interesat de starea lui Xi, în timp ce mai mulți membri ai staffului s-au îndreptat spre liderul chinez. Ulterior, Xi ar fi lipsit de la dineul de gală al șefilor de stat BRICS, „oficial fără explicații suplimentare” privind motivul, potrivit materialului. Ce se știe și ce nu se știe Bild subliniază că zvonurile despre sănătatea lui Xi Jinping circulă de ani, incluzând afirmații despre accident vascular cerebral, cancer sau probleme cardiace, însă „nu există dovezi solide publice” care să le susțină. Publicația dă și un exemplu din 2024, când o fotografie devenită virală părea să sugereze că Xi are dureri; ulterior, susține articolul, s-a constatat că imaginea era mai veche și că reacția ar fi fost provocată de ceva ce băuse. În lipsa unor informații oficiale verificabile, rămâne de urmărit dacă apar clarificări din partea autorităților chineze sau dacă programul public al lui Xi va suferi ajustări vizibile în perioada următoare. [...]
Debitul Dunării la intrarea în țară rămâne mult sub mediile multianuale în următoarele trei luni , ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de nivelurile de apă (de la transport fluvial la alimentări locale), potrivit prognozei pe trei luni citate de Digi24 . Estimările vizează secțiunea Baziaș și indică un regim hidrologic sub normal și pe multe râuri interioare. Prognoza pentru Dunăre: maxime și minime sub normal La intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, hidrologii estimează pentru: octombrie : debit maxim de 1.600 mc/s , față de media multianuală de 3.900 mc/s ; debit minim de 1.200 mc/s ; noiembrie : debit maxim de 2.000 mc/s , debit minim de 1.400 mc/s , față de media de 4.700 mc/s ; decembrie : media lunară este de 5.100 mc/s , în timp ce debitul maxim este estimat la 3.500 mc/s , iar minimul la 1.900 mc/s . Datele sunt din prognoza pe trei luni publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) , informația fiind preluată de Agerpres. Râurile interioare: 30%–80% din mediile lunare, cu zone sub 30% Pe râurile interioare, regimul hidrologic este prognozat, în general, la 30%–80% din mediile lunare , însă în unele bazine valorile ar putea coborî sub 30% , în special: Râmnicu Sărat Bârlad râurile din Dobrogea Pentru octombrie 2026 , INHGA indică, în linii mari, valori de 30%–50% din mediile multianuale lunare, cu excepții mai bune (50%–80%) în unele bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Prahova și sectoare superioare ale Oltului și Bistriței) și mai slabe (sub 30%) în Râmnicu Sărat, Bârlad și Dobrogea. În noiembrie 2026 , prognoza rămâne la 30%–50% în general, cu valori mai mari (50%–80%) în mai multe bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Bega, Timiș, Jiu, Prahova și sectoare superioare ale Mureșului, Oltului și Bistriței) și sub 30% în Râmnicu Sărat și Bârlad. În decembrie , regimul hidrologic ar urma să fie, în general, la 50%–80% , dar mai mic (30%–50%) în mai multe bazine (inclusiv Crișuri, Argeș, Prut și râuri din Dobrogea), cu sub 30% în bazinul Bârladului. Ce mai avertizează hidrologii: posibile formațiuni de gheață în decembrie În cursul lunii decembrie, hidrologii avertizează că este posibilă apariția formațiunilor incipiente de gheață (gheață la maluri, năboi) în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului, precum și pe unele râuri mici din centrul și nordul țării. INHGA precizează că estimările pe termen lung vor fi actualizate prin prognoze pe termen scurt și, dacă va fi cazul, prin avertizări hidrologice, în funcție de evoluția meteorologică. [...]
Apelul lui George Simion la mobilizare în stradă pentru susținerea lui Călin Georgescu ridică din nou miza de ordine publică în jurul Arestului Central, după ce autoritățile au sancționat deja adunări similare, potrivit Digi24 . Liderul AUR a publicat pe Facebook un videoclip în care îi felicită pe cei care s-au prezentat „în aceste zile” la Arestul Central și îi îndeamnă pe susținători să iasă din nou, „mai ales la acest sfârșit de săptămână”, pentru a-l sprijini pe fostul candidat la alegerile prezidențiale. Simion susține că Georgescu ar fi „persecutat pe criterii politice”, iar mesajul a fost însoțit de descrierea „Mobilizare generală! Libertate pentru Călin Georgescu”. Context: sancțiuni deja aplicate pentru adunări în aceeași zonă În același context, Jandarmeria Capitalei a anunțat că a aplicat 32 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 37.900 de lei, pentru adunările de marți și miercuri ale susținătorilor lui Călin Georgescu din zona Arestului Central. Potrivit informațiilor citate, amenzile au vizat încălcarea prevederilor legale privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Dosarul lui Călin Georgescu: arest preventiv pentru 30 de zile Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT și a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a afaceristului Ionel Rusen. Reacție politică: atac la adresa condiționărilor de la consultări Simion a comentat și o declarație atribuită președintelui Nicușor Dan, potrivit căreia, la consultările de luni, 5 octombrie, ar urma să condiționeze partidele să nu coopteze AUR la guvernare, pe motiv că o prezență AUR ar afecta relația cu partenerii externi, inclusiv pe zona de securitate și în raport cu Uniunea Europeană. În replică, liderul AUR a susținut că „în România dictează alții” și că „creditorii străini dictează cine să guverneze în România”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă apelul la mobilizare are o autorizație anunțată sau un organizator formal. Cert este că, pe fondul deciziei de arest preventiv și al sancțiunilor deja aplicate pentru adunări anterioare, orice nouă prezență în stradă în zona Arestului Central riscă să readucă în prim-plan componenta de ordine publică și respectarea regulilor privind adunările publice. [...]
