Știri
Știri din categoria Diverse
Pentagonul ar fi creat o structură pentru sabotaj tehnologic clandestin, iar întrebarea-cheie este cine o supraveghează: un nou birou numit „Information on the Technology Support Office” (TSO) ar fi fost înființat discret în aprilie, prin comasarea a două programe clasificate, potrivit TechRadar. Informația ridică mize de reglementare și control democratic, tocmai pentru că ar fi vorba despre operațiuni în spațiu clasificat, unde transparența și mecanismele de aprobare sunt, prin definiție, limitate.
Biroul ar avea ca obiectiv perturbarea programelor tehnologice străine care ar putea afecta superioritatea militară a SUA, inclusiv prin tactici precum atacuri cibernetice, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și operațiuni de dezinformare. Publicația notează că TSO este menționat nominal în puține documente ale Pentagonului, ceea ce sugerează un nivel ridicat de discreție instituțională.
Potrivit unor actuali și foști oficiali americani din securitatea națională citați de Politico (menționat de TechRadar), TSO ar extinde la nivel global capacități de sabotaj clandestin orientate spre tehnologii considerate amenințătoare, de la utilizări malițioase ale inteligenței artificiale până la drone și robotică.
În același timp, din informațiile obținute de Politico, TSO nu ar lansa direct operațiuni, ci ar acționa ca un „intermediar” care:
Deși mai mulți dintre cei intervievați de Politico ar susține inițiativa, există și avertismente privind riscul de depășire a mandatului în lipsa unor reguli și aprobări suficient de bine definite. Un fost oficial senior al Pentagonului ridică explicit întrebări despre „structurile de aprobare”, „supraveghere” și despre cine este informat pentru a oferi încredere publică că activitatea rămâne „consistentă cu valorile” SUA.
Un alt element de tensiune ține de dilema clasică a programelor secrete: cu cât mai puțini oameni știu, cu atât operațiunea rămâne mai acoperită; însă supravegherea Congresului ar putea crește riscul ca detalii să devină publice. Un ofițer american din securitatea națională, citat de Politico, susține că într-un spațiu clasificat există „mai multe oportunități de a ascunde sau de a deturna”.
Întrebat despre TSO, adjunctul purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Jacob Bliss, a respins afirmațiile, spunând că solicitarea se bazează pe informații „pur și simplu neadevărate” și că sursele care alimentează aceste susțineri ar fi „prost informate” sau ar induce deliberat în eroare.
În lipsa unor detalii publice verificabile despre mandat, proceduri și control, subiectul rămâne, în esență, unul de guvernanță: dacă o astfel de capacitate există și se extinde, întrebarea centrală pentru mediul politic și pentru ecosistemul tehnologic este cum se trasează limitele și cine le verifică efectiv.
Recomandate
Pentagonul a ajuns la un acord-cadru pentru cel puțin 850 de avioane F-35 în zece ani , o înțelegere care, dacă trece de Congres, ar ridica semnificativ ritmul de producție și ar consolida pe termen lung comenzile pentru Lockheed Martin , potrivit Digi24 . Acordul, anunțat joi, 22 octombrie, este evaluat la minimum 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde lei) și vine pe fondul creșterii cererii pentru avioane militare, sisteme antiaeriene și rachete, în contextul conflictelor și tensiunilor geopolitice, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce înseamnă acordul pentru producție și capacitatea industrială Lockheed Martin spune că intenționează să mențină o producție anuală de 156 de avioane F-35, destinate atât armatei americane, cât și clienților internaționali. În paralel, compania s-a angajat să investească din fonduri proprii cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea capacităților industriale necesare programului, inclusiv modernizarea liniilor de producție și extinderea infrastructurii de reparații și întreținere. Un element important pentru calendar este că înțelegerea are nevoie de aprobarea Congresului american și, în această etapă, nu este o comandă fermă de achiziție. Costurile unitare și miza pentru bugetul apărării Valoarea minimă a acordului este estimată la 78,2 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei), însă suma finală poate crește în funcție de versiunea aeronavelor și de evoluția costurilor de producție. În articol sunt indicate următoarele repere de preț: F-35 (cea mai ieftină variantă): aproximativ 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pe aparat; F-35B (decolare scurtă/aterizare verticală): aproximativ 121 milioane de dolari (aprox. 545 milioane lei); F-35C (pentru Marina SUA): aproximativ 110 milioane de dolari (aprox. 495 milioane lei). Digi24 mai notează că F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, proiectat pentru a reduce posibilitatea detectării de către radarele inamice, iar în prezent SUA au circa 800 de aparate F-35. Efecte în rezultate și comenzi: portofoliu record Compania și-a revizuit în creștere estimările privind veniturile și profitul pentru 2026, după rezultate peste așteptările analiștilor în trimestrul al treilea. Pe segmentul de rachete, Lockheed Martin beneficiază de cererea ridicată pentru sisteme de apărare antirachetă, în special interceptoarele PAC-3 și THAAD . Portofoliul de comenzi a crescut cu 27% față de trimestrul precedent, până la un nivel record de 292 de miliarde de dolari (aprox. 1.314 miliarde lei), evoluție susținută inclusiv de un contract multianual de 52,5 miliarde de dolari (aprox. 236 miliarde lei) pentru interceptoare PAC-3 Missile Segment Enhancement. Potrivit Reuters, citată de Digi24, stocurile acestor rachete au fost utilizate intens de forțele americane și aliați în timpul războiului din Iran, ceea ce a dus la nevoia de refacere a rezervelor. În același context, alți mari producători americani, precum RTX și Northrop Grumman, și-au îmbunătățit estimările financiare pentru acest an, iar acțiunile Lockheed Martin au urcat la un moment dat cu până la 10%, mai arată articolul. [...]
Rusia încearcă să erodeze consensul UE pe sancțiuni printr-un mesaj public adresat direct premierului italian, potrivit Digi24 . Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, i-a cerut Giorgiei Meloni „să-l asculte pe Al Bano”, după ce cântărețul a pledat pentru „redeschiderea porților Italiei pentru Rusia” și pentru încetarea sancțiunilor . Mesajul a fost publicat pe Telegram, unde Zaharova a distribuit un interviu acordat de Al Bano editurii Sandro Teti și publicat pe YouTube pe 21 octombrie. În postare, oficialul rus susține că artistul i-ar fi adresat premierului italian un „apel public” în care invocă legături istorice și culturale între cele două țări și cere schimbarea poziției Romei față de Moscova. În aceeași intervenție, Zaharova pune sub semnul întrebării disponibilitatea autorităților italiene de a accepta opinii care se abat de la „discursul politic dominant” și ironizează reacțiile instituționale la proteste sau nemulțumiri interne, sugerând că următoarea țintă a serviciilor secrete italiene ar putea fi chiar Al Bano. În interviul citat, cântărețul afirmă că Rusia este o țară „care ne iubește” și se întreabă de ce ar trebui impuse sancțiuni, cerând în schimb reluarea relațiilor și oprirea războiului din Ucraina. El i se adresează direct Giorgiei Meloni și spune că ar aprecia-o „și mai mult” dacă Italia ar „redeschide porțile pentru Rusia”, prezentându-se drept „un om al păcii”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că menținerea echilibrelor bugetare devine o condiție pentru evitarea unei crize economice , pe fondul deficitelor și al cheltuielilor publice care vor rămâne o provocare și pentru actualul, și pentru viitorul guvern, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus că România a „consumat ani de zile mai mult decât ne-am putut permite” și că o corecție nu se poate face „de pe o zi pe alta”, motiv pentru care presiunea pe buget va continua. Declarațiile au fost făcute după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna , iar Digi24 notează că informațiile sunt atribuite Agerpres. De ce contează: riscul de contagiune dinspre buget spre economie Bolojan susține că, în lipsa unor măsuri care să păstreze „echilibrele” financiare, o criză bugetară poate escalada într-o criză economică, cu efecte asupra populației. În același context, el a criticat înlăturarea unui guvern „fără să pui nimic în loc”, pe care a catalogat-o drept iresponsabilă, într-o perioadă cu „crize suprapuse” interne și internaționale. Contextul invocat: contracție economică, șocuri energetice și presiuni externe În argumentația sa, Bolojan a enumerat o serie de factori care ar fi amplificat vulnerabilitățile: deficitul și măsurile de corecție, care „au generat o contracție economică”; seceta, descrisă drept fără precedent în regiune în ultimii peste 100 de ani, care ar fi afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, cu „20% din producția României de energie” neoperațională; războaiele (Ucraina și Golf), care ar fi alimentat crize globale și scumpiri la combustibili, cu efecte în lanț asupra petrochimiei și îngrășămintelor chimice. Ce spune despre mandatul de premier și reforme Bolojan a reamintit că și-a asumat funcția de prim-ministru în 2025, într-un moment dificil, dar a afirmat că reformele începute nu au fost duse până la capăt din cauza PSD și a unei moțiuni de cenzură. În opinia sa, „un vot, de un fel sau altul, nu rezolvă problemele României”. În concluzie, mesajul central este că ajustarea fiscal-bugetară rămâne inevitabilă și de durată, iar instabilitatea politică poate complica gestionarea deficitelor, crescând riscul ca tensiunile din buget să se transfere în economie. [...]
Reforma administrației ar trebui să înceapă cu alinierea legilor la realitatea demografică , înainte ca statul să împingă comasări de localități care pot genera blocaje sociale și politice, a susținut Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . În viziunea fostului premier, reducerea cheltuielilor trebuie urmărită fără a afecta calitatea serviciilor publice, iar reorganizarea administrativă nu poate ignora identitatea comunităților locale. Bolojan a declarat după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna (informații transmise de Agerpres) că descentralizarea rămâne „un principiu sănătos”, dar „nu este o soluție magică”. El a argumentat că apropierea deciziei de cetățean poate ajuta la rezolvarea problemelor local și la promovarea bunelor practici, însă nu înlocuiește nevoia de reguli coerente și de capacitate administrativă. Ce spune Bolojan despre costuri și momentul reformei Fostul premier a invocat măsurile de reducere a cheltuielilor din perioada mandatului său, care ar fi dus la reducerea a 13.000 de posturi în administrație. Înaintea unor noi schimbări, el consideră necesară o perioadă de evaluare a funcționării administrației „după noile legi”. Totodată, Bolojan a susținut că reformele administrative nu se fac „pe final de mandat”, ci la început, când există „legitimitate mare” și timp pentru pregătirea implementării. Comasările, condiționate de realitatea demografică și de identitatea locală Bolojan a atras atenția că există „mai multe sute” de localități cu sub 1.500 de locuitori și „zeci” de orașe și municipii sub pragurile prevăzute de lege. În opinia sa, primul pas ar trebui să fie corelarea legislației cu realitatea din teren; abia apoi poate fi discutată opțiunea comasărilor. „Ori se modifică legislaţia şi se aduce la standardele reale, sau, dacă nu se modifică, cea mai proastă situaţie este să continui în această stare, în care legea este într-un fel, realitatea este diferită.” Referitor la comasările voluntare, Bolojan a spus că rezistența nu ține „în principal” de cheltuieli, ci de sensibilități identitare. A dat ca exemplu situații în care comunități minoritare ar putea percepe o fuziune administrativă drept o pierdere de identitate, motiv pentru care astfel de procese ar trebui gestionate cu atenție. Context: program guvernamental pentru comasări voluntare În același context, Digi24 amintește că ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a indicat reforma administrativă, finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și simplificarea procedurilor pentru administrațiile locale drept priorități. El a anunțat programul „START Reforma Administrativă”, care ar urma să permită asocierea și comasarea voluntară a localităților și să ofere sprijin suplimentar pentru investiții. [...]
Autoritățile au mobilizat un elicopter Black Hawk pentru a continua căutările în Marea Neagră , după atacul cu drone asupra unei nave comerciale, incident care a declanșat o operațiune de salvare cu efect direct asupra siguranței navigației în zonă, potrivit Digi24 . Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne a anunțat că intervine pentru căutarea a trei membri ai echipajului navei comerciale „KHORYV ”, dați dispăruți după ce ar fi căzut în apă. Misiunea aeriană a fost inițiată la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare (MRCC). Conform informațiilor transmise de Inspectoratul General de Aviație, un elicopter Black Hawk, cu indicativul 275, a decolat de la Constanța pentru a executa căutări în zona maritimă în care a fost semnalată dispariția celor trei persoane. Autoritățile precizează că misiunea este „în dinamică”. Bilanțul operațiunii și starea navei Până la momentul comunicării, bilanțul indicat este: nouă marinari salvați; trei marinari dați dispăruți; un marinar decedat. Operațiunea de salvare a început vineri, după ce o navă ar fi fost vizată de un atac cu drone în Marea Neagră. Garda de Coastă a precizat că nava, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, a suferit avarii majore și s-a răsturnat, existând risc iminent de scufundare, în afara apelor teritoriale ale României. De ce contează Intervenția arată escaladarea riscurilor operaționale în proximitatea rutelor comerciale din Marea Neagră: un incident de securitate s-a transformat rapid într-o misiune complexă de căutare și salvare, cu resurse aeriene mobilizate din Constanța și coordonare maritimă dedicată. În acest stadiu, autoritățile nu oferă un termen pentru încheierea căutărilor, menționând doar că acțiunea este în desfășurare. [...]
Rareș Bogdan cere ca reducerea deficitului să fie făcută prin creșterea PIB, bazată pe investiții străine, nu prin austeritate , într-un mesaj în care îl critică pe Ilie Bolojan pentru modul în care ar fi gestionat ajustarea bugetară, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL susține că i-ar fi cerut în repetate rânduri lui Bolojan, atât în perioada în care acesta era președinte interimar, cât și după ce a devenit premier, să stimuleze creșterea economică prin atragerea de capital, în loc ca presiunea reducerii deficitului să fie transferată către pensionari, antreprenori și companii românești. „Singura șansă a României de a termina dezbaterea infinită despre deficit, strângerea curelei și lipsa banilor pentru plata facturilor sunt investițiile”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook. Miza economică: deficitul, „rezolvat” prin investiții, nu prin tăieri În argumentația sa, Rareș Bogdan spune că reducerea deficitului bugetar ar trebui să vină din creșterea produsului intern brut (PIB), susținută de investiții, și nu „exclusiv” din măsuri de austeritate. El îl acuză pe fostul premier că ar fi încercat să reducă deficitul „pe seama” unor categorii vulnerabile și a mediului privat autohton. „Să nu mai încerce să «salveze» economia pe spatele pensionarilor, a companiilor românești decapitalizate, a micilor întreprinzători, a proprietarilor de imobile și a tot ce înseamnă inițiativă românească”, a transmis acesta. Unde vede capitalul și ce exemple invocă în regiune Rareș Bogdan afirmă că România ar avea avantaje care ar putea atrage capital din SUA, Canada, Marea Britanie, India și statele din Golf și indică domenii precum energia, agricultura, hidrocarburile și metalele neferoase. Mai menționează producția de oțel ca posibil avantaj în perspectiva reconstrucției Ucrainei. El compară România cu alte țări din regiune, invocând investiții anunțate în ultimii ani: 7,5 miliarde de euro în Ungaria, 6 miliarde plus alte 3 miliarde în Serbia, 5,5 miliarde în Cehia și 15 miliarde de euro pentru Grecia. Pentru România, susține că în urmă cu aproximativ trei ani ar fi fost alocate circa patru miliarde de euro, dar mai puțin de 500 de milioane ar fi ajuns să fie efectiv investite, restul fiind returnați după ce proiectele nu ar fi fost deblocate. Totodată, el afirmă că investițiile ar fi scăzut în mandatul lui Ilie Bolojan de la 3,4 miliarde de euro anual la 700 de milioane de euro. Publicația notează însă că cifrele invocate de Rareș Bogdan nu sunt însoțite de o serie statistică detaliată care să permită identificarea exactă a perioadei și a indicatorului folosit, iar comparația ar trebui raportată la datele oficiale privind investițiile străine directe pentru a putea fi evaluată. OCDE , ca „garanție” pentru investitori În mesajul său, europarlamentarul leagă îmbunătățirea climatului investițional și de aderarea României la OCDE, pe care o descrie drept un factor ce ar putea crește transparența cheltuirii banilor publici, predictibilitatea legislativă și încrederea investitorilor. În același context, spune că speră ca Luca Niculescu să înțeleagă importanța investițiilor străine pentru stabilizarea și dezvoltarea economiei. În final, Rareș Bogdan afirmă că, dincolo de calculele politice, prioritatea ar trebui să fie dezvoltarea țării și adaptarea clasei politice la schimbările economice. [...]
