Știri
Știri din categoria Diverse
BCE pregătește un test pilot al euro-ului digital în 2027, iar miza este reducerea dependenței Europei de infrastructura americană de plăți, potrivit Digi24. Banca Centrală Europeană a selectat 36 de companii pentru un test practic la scară largă, cu durata de 12 luni, care ar urma să înceapă în a doua jumătate a lui 2027.
Testul va include furnizori de servicii de plăți, între care sunt menționate Revolut Bank UAB, UniCredit SpA și Deutsche Bank AG, iar selecția a fost făcută din peste 50 de candidați. Companiile participante provin din 16 dintre cele 21 de țări din zona euro, iar BCE interpretează interesul ridicat ca un semnal că sectorul privat vrea să se implice activ în proiect.
În faza pilot, euro-ul digital va fi testat cu o versiune „beta” care ar trebui să fie, tehnic și funcțional, apropiată de modelul prevăzut în proiectele de lege aflate în lucru. Totuși, în cadrul testului, euro-ul digital nu va avea statut de mijloc legal de plată, adică nu va fi obligatoriu acceptat ca numerarul.
În scenariile de utilizare descrise, euro-ul digital ar urma să fie folosit, printre altele, la comercianți online și în cantine sau restaurante din cadrul instituțiilor participante.
Dincolo de componenta tehnologică, testul este prezentat ca un pas pentru a face tranzacțiile de plăți din Europa mai independente de rețelele globale de carduri, precum Visa și Mastercard, și pentru a crea o alternativă la stablecoin-urile bazate pe dolar (criptomonede a căror valoare este legată de o monedă, de regulă dolarul).
La test participă și angajați ai BCE, împreună cu cei ai aproape tuturor băncilor centrale naționale din zona euro, cu excepția Maltei și Bulgariei.
Potrivit informațiilor din articol, faza pilot este planificată pentru a doua jumătate a anului 2027 și va dura 12 luni. O posibilă introducere a euro-ului digital este indicată ca fiind planificată pentru 2029, însă materialul nu detaliază condițiile exacte care ar trebui îndeplinite până atunci.
Recomandate
ANAF pregătește emiterea în masă a deciziilor de impunere pentru venituri din străinătate nedeclarate în România , vizând perioada 2021–2024, pe baza unor volume mari de date primite din alte state UE, potrivit Digi24 . Miza pentru contribuabili este una de reglementare și conformare: cei care au avut obligația de declarare în România și nu au făcut-o riscă impunerea „din oficiu”. Campania vizează românii care au obținut venituri în străinătate și nu le-au declarat în România în intervalul 2021–2024. Digi24 notează că ANAF are la dispoziție date transmise de alte administrații fiscale din Uniunea Europeană, inclusiv din Spania, ceea ce permite identificarea mai rapidă a persoanelor vizate. Ce se schimbă pentru contribuabili Elementul practic este trimiterea deciziilor de impunere pentru veniturile considerate nedeclarate. În termeni simpli, o decizie de impunere este documentul prin care Fiscul stabilește suma de plată (taxe și contribuții) atunci când consideră că obligațiile fiscale nu au fost declarate corect sau la timp. În materialul de la Digi24, intervalul vizat este 2021–2024, iar amploarea este descrisă ca fiind de „sute de mii” de persoane. Context: date din alte state UE și obligații în România Potrivit informațiilor prezentate, ANAF își bazează verificările pe schimbul de date între statele UE . Asta înseamnă că veniturile obținute în afara țării pot ajunge în evidențele Fiscului român, chiar dacă persoana nu le-a raportat în România. Digi24 indică faptul că demersul se referă la venituri nedeclarate pentru care exista obligația de declarare în România în perioada menționată. Detaliile operaționale (calendar exact, tipuri de venituri sau procedura completă) nu sunt dezvoltate în textul disponibil din sursa furnizată. [...]
Pentagonul înăsprește regulile „Made in USA” pentru drone, dar riscă să frâneze chiar creșterea producției arată o analiză citată de Digi24 , într-un moment în care SUA admit că sunt mult în urma Ucrainei la capacitatea industrială de drone militare. Un oficial al Pentagonului, Travis Metz (Defense Innovation Unit), spune că Statele Unite sunt încă „în faza incipientă” a construirii unei industrii naționale de drone și că nivelul de producție rămâne departe de cel atins de Ucraina în război. Potrivit lui Metz, Ucraina ar urma să producă anul acesta între 6 și 7 milioane de drone de atac de tip FPV („first-person view”, adică drone controlate printr-o cameră care transmite imaginea către operator), echivalentul a aproximativ 500.000 de unități pe lună. Prin comparație, programul Pentagonului pentru drone – evaluat la 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) – ar urma să ajungă până în februarie la comenzi totale de puțin sub 200.000 de drone. „Este mult mai dificil să treci de la zero la 200.000 de unităţi decât să continui extinderea producţiei după ce ai creat capacitatea industrială necesară”, a spus Metz. Reguli mai dure pe lanțul de aprovizionare, cu efect direct în producție În același timp, Pentagonul a introdus reguli care impun ca dronele militare să fie construite exclusiv cu componente fabricate în Statele Unite, ceea ce face mai dificilă extinderea producției, potrivit oficialului citat. O nouă versiune a cadrului privind lanțul de aprovizionare, publicată la 23 iulie, fixează ca obiectiv final un lanț complet american pentru sisteme aeriene fără pilot de mici dimensiuni. Metz a recunoscut că aprovizionarea cu componente greu de obținut – în special semiconductori – rămâne o problemă majoră pentru industria americană. El a estimat că „marea majoritate” a dronelor cumpărate în prima etapă a programului conțineau motoare produse în China, iar în testele programate în august (cu 19 companii participante) niciuna dintre drone nu va putea include componente interzise. Ucrainenii, invitați la teste în SUA, dar cu condiția localizării producției În pofida decalajului, Metz spune că SUA ar putea ajunge să concureze industria ucraineană, însă strategia include transfer de know-how prin parteneriate și producție locală. Toate cele șase companii ucrainene invitate la testele „Gauntlet II ” de luna viitoare, la baza Fort Carson (Colorado), au încheiat sau sunt în curs să încheie parteneriate cu producători americani. În exemplele menționate: compania ucraineană F-Drones colaborează cu Ukrainian Defense Drones (Ohio), care a deschis o unitate de producție lângă Toledo, iar General Cherry a convenit un parteneriat cu compania americană Wilcox Industries. Potrivit lui Metz, localizarea producției în SUA este o condiție obligatorie pentru viitoare contracte în cadrul programului Gauntlet II, cu scopul de a reduce dependența de importuri și de a construi capacitate industrială internă. [...]
Soția purtătorului de cuvânt al Kremlinului cere anularea sancțiunilor UE și despăgubiri de peste 2 milioane de euro , într-un demers care testează în instanță criteriile și justificarea listelor de sancțiuni ale Uniunii, cu potențiale implicații de reglementare pentru regimul restrictiv aplicat după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Tatiana Navka, campioană olimpică la patinaj artistic și soția lui Dmitri Peskov, a cerut în fața instanței Uniunii Europene ridicarea sancțiunilor și plata unei despăgubiri de peste 2 milioane de euro, conform informațiilor despre acțiunea sa în justiție publicate în Jurnalul Oficial al UE . Sancțiunile au fost impuse după declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în 2022. Motivele invocate de UE au vizat legăturile sale cu „o persoană care susține acțiuni care amenință integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și faptul că, potrivit UE, Navka ar fi fost coproprietară a unor companii și a unor proprietăți imobiliare în Crimeea anexată. Ce cere în instanță și pe ce își bazează acțiunea În cererea de chemare în judecată, Navka susține că Consiliul UE nu ar fi avut motive suficiente pentru includerea sa pe „lista neagră”. Documentul menționează și argumente legate de drepturi fundamentale, inclusiv că restricțiile i-ar încălca dreptul la demnitate umană și dreptul la respectarea vieții de familie, în ceea ce o privește pe ea și pe copiii ei. La capitolul despăgubiri, Navka solicită: aproape 135.000 de euro (aprox. 675.000 lei) pentru prejudiciu material; peste 1,9 milioane de euro (aprox. 9,5 milioane lei) pentru prejudiciu moral. Context: val de contestări ale sancțiunilor Acțiunea a fost depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la sfârșitul lunii mai, împreună cu acțiuni similare ale miliardarului Roman Trocenko și ale cântăreței Polina Gagarina, mai notează publicația. În același context, o femeie numită Ignatova, despre care se afirmă că ar fi soția sau fiica vitregă a șefului corporației de stat Rostec, Serghei Chemezov, ar fi decis, de asemenea, să conteste sancțiunile. Materialul menționează că ambele (soția lui Chemezov și Anastasia Ignatova) se află sub sancțiuni UE din 2022 și dețin active importante, inclusiv venituri declarate de aproximativ 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) anual pentru soția lui Chemezov și active de „sute de milioane de dolari” pentru Ignatova, inclusiv iahtul „Valerie”, evaluat la aproximativ 140 de milioane de dolari (aprox. 640 milioane lei). De ce contează Dincolo de cazul individual, astfel de acțiuni în instanță pun presiune pe modul în care UE își motivează și își apără juridic sancțiunile: dacă argumentația și probele invocate nu rezistă controlului judiciar, pot apărea precedente care să complice menținerea sau extinderea listelor de sancțiuni, inclusiv în dosare cu miză politică și economică ridicată. [...]
PNL și USR încearcă să repună în circuitul public informațiile despre averile demnitarilor , printr-un amendament la noua lege a integrității care ar obliga publicarea unei „declarații de interese financiare” generate de Agenția Națională de Integritate (ANI), potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: forma trimisă de Guvern la Parlament păstra declarațiile de avere la secret, iar amendamentul ar schimba din nou nivelul de transparență. Amendamentul depus de parlamentari PNL împreună cu USR introduce obligația depunerii unei declarații de interese financiare „pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate”, inclusiv pentru Președintele României, prim-ministru, parlamentari și conducerea unor instituții precum ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM, conform anunțului PNL citat de publicație. Potrivit amendamentului, declarațiile ar urma să devină publice în maximum 60 de zile de la generarea lor de către ANI, prin platforma e-DAI . „Considerăm că România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese. Prin urmare, PNL solicită tuturor parlamentarilor să susțină, în această sesiune extraordinară, noua lege a integrității și amendamentul privind declarațiile de interese financiare.” Ce se schimbă față de varianta Guvernului În varianta ajunsă la Parlament din partea Guvernului, declarațiile de avere rămâneau nepublice, după ce o prevedere similară fusese eliminată în negocierile ulterioare purtate de PNL, USR și UDMR asupra proiectului, arată Digi24. Publicația notează și că măsura se regăsea în varianta inițială a legii, redactată în timpul negocierilor purtate de Radu Marinescu (PSD) cu reprezentanții ANI. Limitările transparenței, chiar și cu amendamentul Documentul consultat de Digi24 indică faptul că această „declarație de interese financiare” nu ar echivala cu o transparentizare completă: nu ar include sumele fixe din conturile demnitarilor, ci doar praguri în care s-ar încadra veniturile. În consecință, niciuna dintre variante nu ar readuce situația de dinainte de 2025, când politicienii erau obligați să își facă averile publice, potrivit aceleiași surse. În plus, Digi24 menționează că, potrivit Snoop.ro, UDMR ar fi cerut ca informațiile legate de averi să nu fie publicate, invocând oficial motive de constituționalitate. [...]
România ridică nivelul răspunsului diplomatic față de Rusia după incidentele cu drone, prin declararea unui diplomat rus persona non grata și chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului român de la Moscova, potrivit Digi24 . Măsurile vin după ce Armata Română a doborât trei drone care „ar fi fost de proveniență rusească”, în intervalul 24–26 iulie 2026. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat luni, 27 iulie, la sediul instituției, din dispoziția ministrului Oana Țoiu . În cadrul întâlnirii, partea română a transmis un „protest ferm” față de „violările repetate” ale spațiului aerian al României, pe care MAE îl descrie și ca spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. Un element central invocat de MAE este prezentarea către ambasadorul rus a unor fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României. Potrivit comunicării citate de Digi24, investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că respectivele componente sunt de proveniență rusească. Ce măsuri concrete a anunțat MAE România a notificat oficial partea rusă cu privire la două decizii: declararea ca „inacceptabil” a unui membru al misiunii Federației Ruse la București, cu obligația de a părăsi România în termen de 5 zile (măsură echivalentă cu persona non grata); chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului României în Federația Rusă. De ce contează: escaladare controlată, cu efecte directe asupra relației bilaterale Decizia de a expulza un diplomat și de a chema ambasadorul pentru consultări indică o trecere de la protest diplomatic la măsuri cu impact operațional asupra canalelor de comunicare bilaterală. MAE susține că responsabilitatea pentru incidente revine „exclusiv” Federației Ruse și afirmă că România își va coordona răspunsul „îndeaproape” cu aliații și partenerii din NATO și UE. În comunicarea citată, MAE mai precizează că România rămâne angajată să adopte „toate măsurile necesare” pentru protejarea securității naționale și a cetățenilor. [...]
Portul Constanța introduce, din 28 iulie, două sisteme autonome pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime , într-o măsură care vizează protecția infrastructurii critice și creșterea siguranței operațiunilor din port, potrivit Digi24 . Echipamentele vor fi amplasate la digurile de nord și sud, iar administratorul portului susține că funcționarea lor nu va afecta siguranța navigației. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC) a transmis că cele două sisteme autonome maritime Triton sunt specializate în detecția și monitorizarea dronelor maritime și vor fi supravegheate și operate de specialiștii companiei americane Ocean Aero Inc ., producătorul lor. Ce se schimbă operațional în Portul Constanța CN APMC indică drept obiective principale „identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar” și creșterea capacității de răspuns la riscuri de securitate. În același timp, compania afirmă că măsura urmărește creșterea nivelului de securitate și a gradului de siguranță pentru companiile care își desfășoară activitatea pe platforma portuară. Decizia vine la mai mult de o lună și jumătate după incidentul în care o dronă maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța, conform informațiilor prezentate de Digi24. Capabilitățile sistemelor Triton, potrivit administratorului portului Conform CN APMC, Triton poate opera atât la suprafață, cât și sub apă, inclusiv prin scufundare autonomă pentru colectarea de date. Caracteristicile menționate includ: autonomie de peste 30 de zile la suprafață, folosind energie solară și eoliană; viteză la suprafață de până la 5 noduri marine (peste 9 km/h); autonomie sub apă de 10 zile la 2 noduri marine (circa 3,7 km/h). Sistemele urmează să devină funcționale începând de marți, 28 iulie 2026, iar CN APMC susține că vor opera cu respectarea măsurilor de securitate necesare, fără impact asupra siguranței navigației. [...]
