Știri
Știri din categoria Diverse
Protestul AUR din plen deschide un nou episod de tensiune instituțională după aducerea lui Călin Georgescu la DIICOT pentru audieri într-un dosar de înșelăciune, potrivit Digi24. Deputații AUR s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”.
În plen, Dan Tanasă (AUR) a cerut cuvântul pe procedură și a calificat acțiunea autorităților drept „absolut revoltătoare”, susținând că împotriva lui Georgescu ar fi fost „fabricate dosare penale fără probe”. În intervenția sa, Tanasă a invocat și o comparație cu „perioada Coldea-Kovesi”.
„Un om a fost interzis în alegerile prezidențiale. Un om a fost târât la instanțe de zeci, de sute de ori, fără niciun fel de probă, fără niciun fel de acuzație, iar astăzi v-ați apucat să fabricați dosare penale fără probe.”
Președinta de ședință, Natalia Intotero, i-a oprit microfonul, iar Tanasă a continuat să vorbească fără microfon câteva minute. Ulterior, Intotero le-a cerut chestorilor să restabilească ordinea, după care a anunțat că parlamentarii AUR părăsesc sala de plen.
Protestul a fost criticat de deputatul USR Cezar Mihail Drăgoescu, care a acuzat AUR că a transformat ședința Camerei Deputaților într-un „circ” și a descris acțiunea drept un protest „ad-hoc”.
„Voi faceți circ în țara asta, altceva nu sunteți în stare, decât de marketing și circ politic.”
Conform informațiilor din articol, Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au făcut percheziții. Ulterior, a fost transportat la sediul central al DIICOT pentru audieri într-un dosar de înșelăciune.
Recomandate
Atenția neobișnuit de intensă a agenției ruse TASS asupra unui dosar din România ridică semne de întrebare privind folosirea mediatică a subiectului în logica de influență a Kremlinului , în condițiile în care, potrivit Digi24 , perchezițiile la domiciliul fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu au ajuns să domine, „fără precedent”, prima pagină a celei mai mari agenții de presă din Rusia. Publicația notează că, de dimineață până la ora publicării analizei (21 septembrie 2026, 15:35), TASS a publicat nu mai puțin de cinci materiale „la minut” despre România, toate pe același subiect. Digi24 susține că este pentru prima dată când agenția controlată direct de Kremlin se concentrează atât de exclusiv pe o temă internă românească. Ce a publicat TASS și ce elemente ies din tiparul unei agenții În analiza citată, Digi24 arată că materialele TASS au urmărit îndeaproape acuzațiile din cazul Georgescu și au inclus trimiteri către surse din România. În două dintre articole, TASS ar fi citat cu link activ digi24.ro, inclusiv într-un material care menționează legături ale fostului candidat cu oameni de afaceri și Rusia. Alte teme punctate de TASS, potrivit aceleiași surse: acuzațiile lui George Simion, care ar fi susținut fără dovezi că în România ar fi „dictatură”; faptul că ar fi fost „luată la întrebări” și Cristela Georgescu, cu citarea „unei alte publicații online din România” (neprecizată în textul Digi24); reluarea unor informații „apărute în spațiul public” din România, cu citarea agenției naționale de presă, dar și cu o „notă personală” adăugată de TASS la finalul unuia dintre articole. Digi24 evidențiază ca element atipic tocmai această „apreciere personală”, rar întâlnită în stilul de relatare al agențiilor de presă, cu atât mai mult în Rusia. Acuzații la adresa presei române și paradoxul citării unui site interzis Într-un fragment redat de Digi24, TASS ar fi scris: „În comunicatul DIICOT se menționează doar un «cetățean român în vârstă de 64 de ani», însă mass-media a aflat imediat că este vorba despre Georgescu”. Tot în aceeași logică, agenția rusă ar fi susținut că mass-media încearcă să găsească o „amprentă rusă” în presupusa activitate ilegală a lui Georgescu, fără să indice explicit la ce publicații se referă. Un alt detaliu subliniat de Digi24 este caracterul „kafkian” al situației: TASS ar cita cu link activ digi24.ro deși autoritățile ruse au interzis oficial site-ul în Rusia; în plus, și postul Digi24TV este interzis în Federația Rusă „de mai mulți ani”, potrivit publicației. Context: de la canale de propagandă la presa mainstream din Rusia Digi24 amintește că, până în 2024, subiectele despre România erau plasate mai ales pe canale orientate spre propagandă externă, precum Sputnik sau Russia Today (interzise în UE din cauza dezinformării). În prezent, evenimentele din București ar fi ajuns mai ușor pe primele pagini ale unor publicații ruse precum Moskovskii Komsomoleț, Kommersant și RBK, dar și în „cel mai mare ziar din Rusia”, fără a-l numi. În acest context, Digi24 reamintește că instituțiile din România au indicat în repetate rânduri, iar ulterior și instituții europene și TikTok ar fi confirmat, că Rusia s-a implicat direct în alegerile din România pentru a încerca să fraudeze scrutinul. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre aceste confirmări. [...]
Perchezițiile DIICOT la locuința lui Călin Georgescu ridică miza dosarului de înșelăciune , după ce anchetatorii ar fi găsit o legitimație „diplomatică” suspectată ca fiind falsă și un aparat de bruiaj, potrivit Stirile Pro TV . Elementele indică posibile fapte conexe și pot complica ancheta, dincolo de prejudiciul reclamat. Surse judiciare citate de Agerpres spun că în vila din Mogoșoaia a fost găsită o legitimație intitulată „DIPLOMATIC ID” – „Order of Malta”, pe numele „senatorului” Călin Georgescu, cu fotografia acestuia. Anchetatorii bănuiesc că documentul este fals. Tot în cadrul verificărilor, procurorii ar fi descoperit în mașina lui Georgescu un aparat de bruiaj (menționat ca „rabbler”), despre care sursa arată că ar fi fost folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor. Fostul candidat la Președinție urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri. La DIICOT a fost adus și omul de afaceri Ionel Rusen, conform aceleiași relatări. Contextul economic al dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane euro Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață și dus la locuința sa pentru a asista la percheziții într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit informațiilor din articol. Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Leu ar fi fost atras într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care ar fi fost necesară o linie de credit. Cum ar fi funcționat schema, potrivit plângerii Din relatarea publicată reiese următorul traseu al discuțiilor și intermedierilor: Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept „om de încredere”; Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani despre care se afirmă că ar fi ajuns să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale; împrumutul nu s-ar fi mai realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea unei garanții de un milion de euro, fără să își recupereze banii. Ce urmează în dosar depinde de audierile anunțate la DIICOT și de verificările privind autenticitatea documentului și proveniența dispozitivului de bruiaj, aspecte prezentate în acest stadiu ca suspiciuni ale anchetatorilor. [...]
Mobilizarea Jandarmeriei și a Poliției la sediul central al DIICOT din București a fost declanșată după ce zeci de susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu s-au strâns în fața instituției, potrivit Stirile Pro TV . Jandarmeria Capitalei a anunțat că a dispus măsuri de ordine și siguranță publică pentru gestionarea situației. Conform comunicatului citat, autoritățile au amenajat un spațiu delimitat cu panouri metalice, pe trotuar, pentru separarea zonelor și menținerea unor „spații de siguranță”, astfel încât să fie asigurate accesul în instituție și desfășurarea traficului rutier din zonă. Polițiștii rutieri sunt prezenți pentru fluidizarea traficului și pentru prevenirea unor incidente, mai arată aceeași sursă. Contextul protestului este legat de ancheta în care este vizat Călin Georgescu. Luni dimineață, acesta a fost ridicat din trafic și dus acasă, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. DIICOT a oferit, tot luni, detalii despre dosar, procurorii susținând că o parte din bani „ar fi urmat să fie folosiți în campania electorală” a lui Georgescu. [...]
Ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și perchezițiile DIICOT deschid un nou front de risc juridic într-un dosar de înșelăciune , cu potențial impact direct asupra credibilității și relațiilor sale cu mediul de afaceri, potrivit Libertatea . Intervenția a avut loc luni dimineață, 21 septembrie 2026, când Călin Georgescu a fost ridicat din trafic de procurorii DIICOT, iar anchetatorii au început percheziții la locuința sa și în alte imobile, într-un dosar de înșelăciune, conform unor surse judiciare citate de publicație. În același material este menționat și contextul financiar din ultima declarație de avere: Georgescu ar fi indicat că nu deține bani în conturi, dar ar avea 180.000 de euro (aprox. 900.000 lei). Ce se știe, concret, despre acțiunea DIICOT Din informațiile prezentate, operațiunea a vizat: ridicarea lui Călin Georgescu din trafic și aducerea la domiciliu; efectuarea de percheziții la locuința sa și în alte locații; legătura cu un dosar de înșelăciune (detaliile complete ale acuzațiilor nu sunt prezentate integral în fragmentul disponibil). Separat, Agerpres a relatat, citând surse judiciare, că Georgescu ar fi fost dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziții, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot. De ce contează: expunere juridică și efecte de reputație Dincolo de componenta penală, o astfel de acțiune publică (ridicare din trafic și percheziții) amplifică riscul reputațional și poate afecta relațiile cu potențiali parteneri sau finanțatori, mai ales în măsura în care dosarul vizează o presupusă înșelăciune. În acest stadiu, informațiile publice sunt limitate la existența anchetei și la măsurile procedurale descrise. Ce urmează În lipsa unor comunicări oficiale detaliate în materialul citat, pașii următori depind de concluziile perchezițiilor și de deciziile procurorilor privind eventuale acuzații sau măsuri procesuale. Publicația notează doar că acțiunea are loc în cadrul unui dosar de înșelăciune, fără a oferi, în fragmentul disponibil, o încadrare completă a faptelor investigate. [...]
UDMR avertizează că prelungirea crizei guvernamentale poate afecta percepția agențiilor de rating , în condițiile în care nu există, în acest moment, cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou cabinet, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că, dacă premierul desemnat Siegfried Mureșan nu poate strânge o majoritate, ar trebui să își depună mandatul, pentru a evita un eșec previzibil în Parlament. Liderul UDMR afirmă că „ceea ce a rămas din vechea coaliție”, după decizia PSD, este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi. În acest context, UDMR continuă discuțiile cu PNL și USR și spune că va lua o decizie după ce va vedea programul de guvernare și răspunsurile lui Mureșan la întrebări legate, între altele, de fiscalitate, buget, program economic, dezvoltare și investiții. Miza: evitarea unui vot pierdut și a escaladării conflictului Kelemen Hunor descrie două scenarii: fie se merge în Parlament fără majoritate, cu un număr insuficient de voturi, fie se recomandă depunerea mandatului pentru a nu „prelungi conflictul” și pentru a nu „adânci criza”. El spune că preferă o soluție „rațională” și evitarea unei confruntări care ar urma să se vadă la audieri și în plen. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puţine voturi decât necesită investirea Guvernului.” Presiunea calendarului: vizita S&P și raportul din 2 octombrie Un element central invocat de liderul UDMR este riscul de imagine externă: Hunor afirmă că agențiile de rating vor vedea că România merge „din scandal în scandal”, într-un moment în care Standard & Poor’s (S&P) se află în România, iar pe 2 octombrie ar urma să fie publicat raportul acesteia. „Exact când S&P-ul este în România şi pe 2 octombrie trebuie să apară şi raportul lor, vom arăta lumii că noi mergem din scandal în scandal.” Ce opțiuni politice sunt luate în calcul Kelemen Hunor spune că președintele ar mai avea „pe masă” o alternativă de desemnare, pe Sorin Grindeanu, dacă Mureșan nu reușește să treacă Guvernul. În același timp, liderul UDMR afirmă că nu poate fi exclusă varianta alegerilor anticipate. În privința unei eventuale majorități, Hunor indică faptul că trecerea Guvernului ar depinde de un vot al PSD, dacă social-democrații ar fi convinși să susțină cabinetul. El enumeră, totodată, poziții de respingere exprimate de mai multe formațiuni și actori politici, susținând că fără o schimbare de poziție nu există, practic, 233 de voturi. Ce urmează UDMR își leagă decizia de evoluția negocierilor și de forma finală a programului de guvernare. Hunor spune că vor continua întâlnirile în zilele următoare, iar după apariția „schiței” programului ar putea începe o nouă etapă a discuțiilor, inclusiv în relația cu PSD, despre care afirmă că ar fi lăsat „deschisă poarta” până la sfârșitul săptămânii. [...]
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
