Știri
Știri din categoria Diverse
Un proiect de lege depus de AUR ar obliga magazinele să vândă și sare neiodată, sub amenințarea unor amenzi de până la 40.000 de lei, o schimbare cu impact direct de reglementare pentru retailul alimentar și cu potențiale consecințe în sănătatea publică, potrivit Digi24.
Inițiativa este prezentată ca o reacție la ideea că sarea iodată ar fi dăunătoare, însă medicii citați de publicație susțin contrariul: iodul este „esențial pentru o viață sănătoasă” și este adăugat în sarea vândută în magazine de aproximativ 70 de ani.
Miza imediată pentru comercianți este una de conformare: proiectul prevede sancțiuni contravenționale care pot ajunge până la 40.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor stabilite de lege, conform Digi24.
Din perspectiva operațională, o astfel de obligație ar însemna, în practică, ca magazinele alimentare să asigure și disponibilitatea sării neiodate la raft, pe lângă sortimentele deja existente.
Reprezentanții AUR justifică proiectul prin riscul ca „iodul în exces” să afecteze tiroida și invocă un studiu din Danemarca, însă, potrivit Digi24, „datele pe termen lung” nu au fost confirmate.
În contrapondere, medicii avertizează că reducerea aportului de iod poate avea efecte grave. Medicul endocrinolog Marius Huțan explică, în materialul Digi24:
„Cel mai sever efect al lipsei iodului din organism era cretinismul endemic, deci oameni care erau condamnați la debilitate mentală, la malformații de tot felul. Consumăm sare cu iod, este recomandată pentru populația generală. Dacă ne știm cu afecțiune endocrină, tiroidiană, întrebăm medicul specialist, medicul de familie și ne poate recomanda dacă este bine sau nu să consumăm sare iodată, dar sunt cazuri izolate.”
Digi24 notează că în supermarketuri oferta este „extrem de variată”, iar sarea iodată este cea mai răspândită. Din declarațiile culese în material reiese și un tipar de consum: unii cumpărători spun că aleg sare neiodată mai ales pentru murături, în timp ce pentru consumul curent preferă sarea iodată.
Ce urmează, din informațiile disponibile, este parcursul legislativ al proiectului în Parlament; materialul Digi24 nu oferă un calendar sau șanse estimate de adoptare.
Recomandate
AUR ar strânge 36% din voturile exprimate, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , potrivit unui sondaj Avangarde citat de Digi24 . Pe fondul unui nivel ridicat de nehotărâți și al celor care spun că nu ar merge la vot, fotografia de moment indică un Parlament fragmentat și negocieri dificile pentru guvernare. Conform cercetării realizate în perioada 12–22 septembrie, AUR este urmat de PSD (23%), PNL (16%) și USR (8%), procentele fiind raportate la totalul respondenților care au declarat o opțiune de vot. În restul clasamentului apar UDMR (5%), SOS România (3%), SENS (2%), POT (2%), REPER (1%), PMP (1%) și „alt partid” (3%). Participarea și nehotărâții pot schimba semnificativ rezultatul Sondajul evidențiază o zonă mare de incertitudine electorală: la nivelul întregului eșantion, 20% dintre respondenți spun că nu știu cu cine ar vota sau sunt nehotărâți, 15% declară că nu ar merge la vot, iar 3% nu răspund. Aceste ponderi contează în interpretare, deoarece intențiile de vot pe partide sunt calculate separat, doar din rândul celor care au indicat o opțiune. Context: percepție negativă asupra direcției țării și evaluarea premierului Dincolo de intenția de vot, cercetarea surprinde o evaluare predominant negativă a direcției României: 88% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, 8% spun că direcția este bună, iar 4% nu știu sau nu răspund. Față de iulie, ponderea celor care văd direcția ca fiind greșită a crescut cu 5 puncte procentuale, iar a celor care o consideră bună a scăzut cu 6 puncte. În ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan , 18% îl consideră „mai degrabă bun” pentru România, iar 76% „mai degrabă rău” (6% nu știu/nu răspund). La întrebarea despre reforme, 15% spun că a făcut reforme, 62% răspund negativ, iar 23% nu știu sau nu răspund. Ce arată comparația cu un alt sondaj din septembrie Materialul menționează și un sondaj INSCOP Research publicat pe 10 septembrie , realizat în perioada 1–7 septembrie, care indică alte procente (calculate pe o bază diferită de respondenți). În acel sondaj, AUR era la 39,7%, PSD la 18,7%, PNL la 16,3% și USR la 9%. Diferențele dintre cele două măsurători sunt explicate de perioadele diferite de culegere a datelor și de eșantioanele diferite, chiar dacă ordinea primelor formațiuni rămâne aceeași. Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic (metoda CATI – interviuri asistate de calculator), pe un eșantion de 1.020 de persoane adulte, cu o marjă de eroare de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%. [...]
Un cutremur slab de 3,3 în Vrancea readuce în atenție frecvența seismelor mici din septembrie , după ce în România au fost raportate deja 16 mișcări tectonice în această lună, potrivit Agerpres , care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul s-a produs în noaptea de joi spre vineri, la ora locală 1:33, în zona seismică Vrancea , în județul Buzău. Magnitudinea a fost de 3,3, iar adâncimea la care s-a produs a fost de 142,8 kilometri. Potrivit datelor INCDFP, cutremurul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 55 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 58 km est de Brașov, 59 km sud de Buzău, 66 km sud de Focșani, 72 km nord de Ploiești și 99 km nord-est de Târgoviște. Context: 16 cutremure în septembrie, cel mai puternic din 2026 a fost în februarie De la începutul lunii septembrie, în România s-au produs 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,1 pe scara Richter, conform aceleiași surse. Cel mai puternic seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și a avut loc pe 26 februarie, în județul Vrancea. [...]
Europa face pași prudenți spre un format de negociere promovat de Donald Trump , o mișcare care poate schimba cadrul diplomatic și, implicit, condițiile de stabilitate pentru regiune, potrivit Politico . Textul disponibil din sursă nu include conținutul articolului propriu-zis (apar doar elemente de navigare și linkuri interne), astfel că nu pot reda cu acuratețe detalii despre cine participă, ce angajamente sunt discutate, calendarul sau pozițiile exacte ale capitalelor europene față de „Board of Peace”. În lipsa acestor informații, singura concluzie care poate fi formulată fără a specula este direcția generală indicată de titlu: Europa ar avansa „cu reticență” și „cu prudență” către inițiativa asociată lui Trump, ceea ce sugerează un proces gradual, cu rezerve politice și condiționări. Pentru cititorii de business, relevanța ține de efectul de reglementare și de risc: orice repoziționare a Europei într-un mecanism de negociere pentru Gaza poate influența decizii ulterioare privind sancțiuni, controale la export, finanțări și priorități de securitate — dar sursa furnizată aici nu oferă date concrete care să permită evaluarea impactului sau a pașilor următori. [...]
Armata britanică testează din nou caii ca „platformă” de mobilitate tactică greu de detectat , într-un experiment care vizează deplasarea în liniște pe teren accidentat și reducerea riscului de identificare de către drone și senzori termici, potrivit Digi24 . Inițiativa implică secții din Cavaleria Regală (Household Cavalry) , unitate cunoscută în mod obișnuit pentru rolul ceremonial din Londra, care a desfășurat exerciții ecvestre în pădure și a introdus instruire practică pentru soldați, inclusiv noțiuni de prim ajutor de urgență pentru cai și elemente de bază de potcovărie. Materialul citează un reportaj The Times despre exercițiile din culisele unității. De ce contează: adaptare operațională la războiul cu drone Miza este una operațională: armata încearcă să vadă dacă un cal poate oferi avantaje de mobilitate și discreție în medii unde vehiculele blindate sunt mai ușor de detectat. În articol, un ofițer descrie calul drept un „transportor de trupe” capabil să se deplaseze „în tăcere” pe teren împădurit și accidentat, cu o „semnătură termică infraroșie modestă”. Locotenent-colonelul Ben McNeil argumentează că, în condițiile în care imagistica termică în infraroșu a devenit larg răspândită, un cal se poate mișca „mai natural” decât un vehicul blindat și ar putea fi confundat cu un animal sălbatic. În acest context, el spune că șansele de a ajunge „de la A la B” pot fi mai mari cu un cal decât cu un tanc Challenger 2. Ce s-a testat în teren și ce probleme practice au apărut A doua serie de exerciții, începută „săptămâna aceasta”, a avut loc în pădurile de lângă Sandhurst , în sud-vestul Londrei, cu participarea secțiilor din regimentele Blues and Royals și Life Guards. Printre elementele punctuale menționate: un exercițiu pentru a evalua „cât de aproape” se pot apropia călare și „cât de repede” sunt observați; un caporal adjunct spune că au ajuns la o distanță de 150 de metri; dificultăți neașteptate, precum reflexia soarelui în unele elemente ceremoniale din alamă, care „se poate remedia ușor”; necesitatea adaptării semnalelor manuale la situația în care militarii țin frâiele în mâini. Separat, un caporal de cavalerie, Charlie Gerrish (35 de ani), spune că a lucrat în timpul liber la un camuflaj pentru cai, pornind de la o pătură de protecție împotriva muștelor pe care a cusut o plasă de camuflaj, cu ajutorul colegilor. Context: revenirea calului în conflicte recente Articolul plasează experimentul britanic într-un context mai larg, menționând că, în secolul XXI, caii au mai fost folosiți pe câmpul de luptă: forțele speciale americane în Afganistan și, potrivit unei relatări din anul precedent, o companie de infanterie ucraineană din zona Ceasiv Iar (regiunea Donețk) ar fi raportat folosirea de către forțele ruse a cailor și măgarilor pentru transport, pentru a evita detectarea de către drone. În interiorul unității britanice, un soldat înrolat anul trecut, Kian Norris (24 de ani), spune că această componentă „e nouă” pentru el și că militarii „testează capacitățile cailor”, cu posibilitatea — formulată ca perspectivă — a unei „renașteri” a cavaleriei călărețe. [...]
Menținerea ratingului de investiții depinde de execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale , a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după discuțiile cu experții S&P Global Ratings, potrivit Digi24 . Miza este directă pentru costurile de finanțare ale statului și, implicit, pentru dobânzile plătite din buget, într-un moment în care agenția urmează să anunțe decizia pe 2 octombrie. Nazare a spus că, în cadrul întâlnirii de la Ministerul Finanțelor, echipa tehnică a prezentat „evoluția la zi a finanțelor publice”, rezultatele măsurilor de reducere a deficitului și perspectivele economice pentru perioada următoare. Ministrul a susținut că ajustarea „nu este doar una de deficit”, ci începe să se vadă și în structura bugetului, cu cheltuieli ținute sub control și investiții finanțate din fonduri europene protejate. „Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale.” De ce contează: costul finanțării și încrederea investitorilor Ministrul a legat explicit menținerea ratingului de investiții de condițiile în care România se împrumută și de încrederea investitorilor, avertizând că un rating nu se „apără prin declarații”, ci prin execuție și predictibilitate. În discuții au fost abordate și riscuri precum incertitudinile politice, presiunile externe și creșterea costurilor de finanțare, iar strategia prezentată a pus accent pe limitarea cheltuielilor, prioritizarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene. Care este situația ratingului și ce urmează S&P menține în prezent ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre cu o treaptă ar duce România în categoria speculativă („junk”), ceea ce ar putea afecta percepția de risc și costurile de împrumut. Pentru perioada următoare, Nazare a indicat drept priorități continuarea consolidării fiscale, construirea unui buget „credibil și realist” pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și continuarea măsurilor structurale de reducere a deficitului pe termen mediu. Decizia S&P este așteptată pe 2 octombrie. [...]
Protestul din sală a expus o fractură diplomatică la ONU în jurul războiului și al politicii Israelului, după ce zeci de membri ai delegațiilor au părăsit joi plenul în timpul discursului premierului Benjamin Netanyahu, potrivit Digi24 . Netanyahu a reacționat direct la gestul de boicot, spunând, la începutul intervenției, că cei care mai sunt „lași” în sală ar trebui să plece. Conform relatării, sala era relativ puțin populată dimineața, dar se umpluse treptat înaintea discursului liderului israelian, potrivit Agerpres. Un element-cheie al momentului a fost mobilizarea delegației palestiniene , care a cerut altor misiuni să se alăture protestului, într-un mesaj văzut de AFP. Atacuri la adresa criticilor politicii de colonizare În discurs, Netanyahu a criticat statele care contestă politica de colonizare a Israelului, menționând Franța și Regatul Unit și argumentând că acestea sunt foste puteri colonizatoare. El a respins acuzațiile de „colonialism” la adresa Israelului și a susținut că fostele colonii ale acestor state „acoperă întreaga planetă”. Referiri la acuzațiile de genocid și la actori politici Premierul israelian a afirmat că „ar trebui să le fie rușine” celor care acuză Israelul de genocid, inclusiv primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, potrivit Reuters. În același context, Netanyahu i-a transmis lui Mamdani că „nu îl poate face să tacă”. Totodată, el l-a numit „tiran” pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , și a acuzat Turcia că ar fi devenit „o mare sursă de propagare de minciuni antisemite”. Mesaj despre coloniștii extremiști și rolul presei Netanyahu s-a referit la coloniștii extremiști drept „tineri delincvenți” și a acuzat presa internațională că le acordă o atenție disproporționată. El a spus că ar fi vorba de aproximativ 150 de astfel de persoane, pe care le-a descris ca implicate în aruncarea cu pietre și smulgerea măslinilor. Gestul de părăsire a sălii, dublat de apelul delegației palestiniene, indică faptul că tensiunile politice legate de Israel rămân suficient de puternice încât să se manifeste public chiar în plenul Adunării Generale, într-un moment cu miză de imagine și influență diplomatică. [...]
